Iubirile și opera lui Wagner jpeg

Iubirile și opera lui Wagner

Pe 23 decembrie 1857 Mathilde Wesendonck, frumoasa so╚Ťie a negustorului de m─ât─âsuri Otto Wesendonck, ├«╚Öi s─ârb─âtorea cea de-a 29-a aniversare. ├Äntr-una din camerele casei sale de pe malul Lacului Zurich un mic grup de muzicieni c├ónta ├«n onoarea ei. Acest grup era condus de nimeni altul dec├ót Richard Wagner. Rela╚Ťia intens─â care a ├«nflorit ├«ntre faimosul compozitor ╚Öi Mathilde nu e doar o curiozitate a istoriei, ci a jucat un foarte important rol ├«n crea╚Ťia lui Wagner. Povestea lor de dragoste a inspirat o bun─â parte din Tristan und Isolde, considerat─â de unii cea mai bun─â oper─â scris─â vreodat─â.

La momentul anivers─ârii, so╚Ťul Mathildei ÔÇô sprijinul financiar al compozitorului ÔÇô era plecat, ├«ns─â la ├«ntoarcere a fost ╚Öocat s─â afle cum Wagner pusese practic st─âp├ónire pe casa (╚Öi so╚Ťia) sa. De╚Öi era la curent cu aventura so╚Ťiei sale, Otto a considerat c─â protejatul s─âu dep─â╚Öise limitele bunului sim╚Ť prin gesturile intime f─âcute ├«n public fa╚Ť─â de Mathilde, iar ve╚Ötile acestui triunghi amoros s-au ├«mpr─â╚Ötiat rapid ├«n ├«nalta societate a Zurichului.

Aventura unei vie╚Ťi de artist

Totu╚Öi, Otto ╚Öi Wagner s-au ├«mp─âcat ╚Öi via╚Ťa a revenit la ceea ce reprezenta normalitatea ├«n lumea compozitorului. El ╚Öi so╚Ťia sa Minna locuiau ├«ntr-o cas─â pus─â la dispozi╚Ťie de Otto, aflat─â ├«n imediata vecin─âtate a Vilei Wesendonck. Scrisorile ╚Öi bile╚Ťelele circulau constant ├«ntre Wagner ╚Öi Mathilde. ├Än aprilie 1858 situa╚Ťia idilic─â a fost distrus─â atunci c├ónd so╚Ťia lui Wagner a interceptat una dintre scrisorile dedicate Mathildei.

A urmat un scandal monstru, iar Wagner a rugat-o pe Mathilde s─â fug─â cu el. Ea l-a preferat ├«ns─â pe so╚Ťul bogat, iar el a trebuit s─â plece, c─âl─âtorind singur spre Vene╚Ťia unde a continuat s─â lucreze la Tristan und Isolde. Totu╚Öi, cei doi ╚Öi-au scris ├«n continuare scrisori. ├Än anul urm─âtor el s-a ├«ntors ├«n Elve╚Ťia, unde termin─â, ├«n august, opera.

De-a lungul vie╚Ťii sale, Wagner ╚Öi-a f─âcut un obicei din a fugi: de creditori, de so╚Ťi ├«nfuria╚Ťi, de autorit─â╚Ťile politice. El ajunge la Zurich ├«n 1849 ca refugiat politic. Ca t├ón─âr compozitor ╚Öi dirijor din Dresda, capitala regatului Saxoniei, Wagner se implic─â ├«n mi╚Öc─ârile de st├ónga, iar revolu╚Ťia de la 1848 ├«l g─âse╚Öte lupt├ónd cot la cot cu prietenul s─âu, anarhistul Mikhail Bakunin. C├ónd for╚Ťele lui Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei au reluat controlul regatului, Wagner a trebuit s─â fug─â ╚Öi ╚Öi-a petrecut urm─âtorii zece ani ├«n oaza liberal─â care era Zurich.

Mathilde1850 jpg jpeg

Deceniul petrecut la Zurich s-a dovedit a fi cea mai creativ─â perioad─â din extraordinara carier─â a lui Wagner. ├Än ace╚Öti ani a compus cele mai cunoscute opere ale sale, a ├«nceput s─â lucreze la amplul proiect Der Ring das Nibelungen, a organizat primul Festival Wagner ╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, a ├«nceput rela╚Ťia cu Mathilde Wesendonck.

Influen╚Ťa lui Schopenhauer

Wagner a fost mereu interesat de filosofie, iar ├«n primii ani petrecu╚Ťi ├«n Elve╚Ťia l-a citit intens pe Feuerbach. Dou─â idei ale acestui filosof l-au atras ├«n mod deosebit: ├«n primul r├ónd, argumentul c─â religia ╚Öi zeii ar fi simple proiec╚Ťii ale nevoilor umane f─âr─â existen╚Ť─â independent─â;├«n al doilea r├ónd, ideea c─â adev─ârata nemurire vine nu din credin╚Ťa religioas─â, ci din fapte extraordinare ╚Öi producerea unor mari opere de art─â. Wagner vine la Zurich cu ideea unei opere bazate pe mitologia nordic─â.

├Än 1851, ÔÇŁ├«narmatÔÇŁ cu conceptele lui Feuerbacg, ├«ncepe s─â lucreze la ceea ce va deveni cea mai mare oper─â de art─â dezvoltat─â de un singur om, opera Der Ring des Nibelungen, lung─â de 20 de ore, pe care a terminat-o ├«n mai bine de 20 de ani. ├Än aceast─â oper─â masiv─â, zeii t├ónjesc dup─â putere ╚Öi-╚Öi tr─âdeaz─â idealurile. C─âutarea egoist─â a bog─â╚Ťiei ╚Öi puterii duce la distrugerea lor;puterea ╚Öi dragostea nu pot coexista ╚Öi cel care caut─â puterea trebuie s─â renun╚Ťe la iubire. ├Än aceast─â lucrare, Wagner expune ├«nc─âperi misterioase, interzise, ale psihicului uman, primitive, ├«nfrico╚Ö─âtoare, autodistructive.

├Än 1854, poetul german Georg Herwegh, aflat ╚Öi el ├«n exil, i-a f─âcut cuno╚Ötin╚Ť─â lui Wagner cu Die Welt als Will und Vorstellung (Lumea ca voin╚Ť─â ╚Öi reprezentare), lucrarea lui Schopenhauer. De atunci, cursul vie╚Ťii lui Wagner-╚Öi, implicit, al muzicii occidentale ÔÇô s-a schimbat. Wagner ├«nsu╚Öi a m─ârturisit c─â introducerea ├«n g├óndirea lui Schopenhauer i-a schimbat ├«n mod decisiv via╚Ťa. Prin intermediul filosofului, Wagner a ├«nceput s─â studieze lucr─ârile de hinduism ╚Öi buddism ╚Öi, ├«ntr-un an, ajunge la concluzia c─â cele mai profunde adev─âruri din istorie sunt cele descoperite ├«n vechiul Orient.

Conform lui Schopenhauer, ╚Öi aceast─â idee a sa l-a afectat profund pe compozitor, ├«n spatele lumii fenomenelor st─â o Voin╚Ť─â nesf├ór╚Öit─â. Tot restul, lumea percep╚Ťiilor, spa╚Ťiul ╚Öi timpul, obiectele ╚Öi ac╚Ťiunile, este iluzie. Schopenhauer ├«i ofer─â lui Wagner o nou─â perspectiv─â asupra lumii ╚Öi vie╚Ťii. ├Än loc s─â lupte ├«mpotriva guvernelor nedrepte, le poate ├«ntoarce spatele, poate respinge ├«ntreaga lume, via╚Ťa public─â trivial─â ╚Öi iluzorie. Astfel, departe de tot, poate contempla lumea artei, ├«n special muzica, ├«n timp ce ├«ncearc─â ceea ce Schopenhauer considera singura modalitate de salvare ÔÇô Renun╚Ťarea la dorin╚Ť─â, iar cea mai puternic─â dorin╚Ť─â este cea sexual─â.

Dar pentru a renun╚Ťa la dorin╚Ť─â, ea trebuia experimentat─â, nu? Cam ├«n aceea╚Öi perioad─â ├«n care l-a descoperit pe Schopenhauer, Wagner s-a ├«ndr─âgostit de Mathilde Wesendonck, o femeie t├ón─âra, inteligent─â, frumoas─â, m─âritat─â cu un b─ârbat care, din fericire, era dispus s─â-╚Öi ├«mpart─â averea (╚Öi, p├ón─â la un punct, ╚Öi so╚Ťia) cu Wagner. Otto a devenit repede principalul binef─âc─âtor al compozitorului, iar Mathilde confidenta sa. Nu exist─â ├«ns─â dovezi care s─â arate c─â rela╚Ťia dintre Wagner ╚Öi Mathilde ar fi dep─â╚Öit vreodat─â stadiul platonic. Dar poate c─â tocmai acest lucru a dat na╚Ötere genialei lucr─âri care este Tristan und Isolde, ├«nceput─â ├«n 1857 c├ónd Wagner opre╚Öte lucrul la Der Ring (la care revine 20 de ani mai t├órziu).

Tristan und Isolde

De╚Öi e bazat─â pe o poveste germanic─â medieval─â, opera a fost puternic influen╚Ťat─â de ideile lui Schopenhauer ╚Öi credin╚Ťele budiste. Isolde (Mathilde) e promis─â Regelui Mark (Otto), dar de fapt ├«l iube╚Öte pe Tristan (Wagner). Cei doi iubi╚Ťi, Tristan ╚Öi Isolda, ├«ncearc─â s─â ajung─â la Nirvana, la Salvare, prin fuga din lumea zilei ╚Öi p─âtrunderea ├«n lumea nop╚Ťii. La ├«nceput, cei doi tr─âiesc ├«n lumea ordinii, a obiceiurilor, a cunoa╚Öterii ╚Öi ra╚Ťiunii, lume limitat─â de spa╚Ťiu ╚Öi timp, acea trivial─â lume a iluziei. Noaptea, t─âr├ómul ├«ntunericului, este locul ├«n care dimensiunea infinit─â a voin╚Ťei poate fi experimentat─â, ├«n care omul poate deveni unul cu lumea.

Noaptea este sursa adev─ârului din spatele spa╚Ťiului ╚Öi timpului, dincolo de ra╚Ťiune ╚Öi cunoa╚Ötere. ├Äntr-un final, acei doi iubi╚Ťi devin Unul prin iubirea pentru cel─âlalt, prin renun╚Ťarea la sinele individual, iluzoriu. ├Än ciuda intensit─â╚Ťii erotice a unor scene, dragostea dintre Tristan ╚Öi Isolda nu e niciodat─â consumat─â. Ei viseaz─â s─â p─âtrund─â ├«n ├«ntunericul perpetuu al mor╚Ťii, sau nirvana, ├«mpreun─â.

Marea dezam─âgire a lui Wagner a fost c─â Otto ╚Öi Mathilde nu au venit la premiera operei. Poate c─â nu ╚Öi-a dat seama c─â ar fi fost jenant pentru Otto s─â se vad─â ├«n postura regelui ├«ncornorat sau pentru Mathilde s─â se vad─â ca Isolda care renun╚Ť─â la existen╚Ťa p─âm├ónteasc─â pentru a deveni una cu iubitul s─âu. Chiar ╚Öi bunul s─âu prieten, Franz Liszt, a lipsit de la premier─â. Dar totu╚Öi Wagner avea atunci alte lucruri pe cap.

Dirijorul spectacolului de la Munchen era Hans von B├╝low. So╚Ťia sa Cosimo, fiica lui Liszt, tocmai d─âduse na╚Ötere unei feti╚Ťe al c─ârei tat─â era... Wagner. ├Än iunie 1863, Wagner scria unei prietene c─â ÔÇŁMathilde este ╚Öi r─âm├óne singura mea dragosteÔÇŁ. Poate c─â a╚Öa era, dar odat─â cu terminarea operei Tristan und Isole, Wagner a renun╚Ťat la filosofia budist─â a Renun╚Ť─ârii. ├Än lumea aceea iluzorie pe care o dispre╚Ťuia, Wagner a ├«nlocuit-o pe Mathilde cu Cosimo, iar feti╚Ťa lor a purtat numele de Isolde. 

Sursa: http://www.historytoday.com/