Irina Burnaia, prima femeie aviator care a survolat Carpaţii
Irina Burnaia a fost prima femeie aviator care a survolat Carpații. De altfel, a fost prima femeie care a obținut brevetul de pilot acrobat. Tot ea a fost cea care a efectuat prima cursă internațională. Irina Burnaia a fost o deschizătoare de drumuri pentru femeile pasionate de zbor, excelând într-un domeniu care părea, până atunci, destinat doar bărbaților.
S-a născut în 1909, în Teleorman, în satul Ciurari. Numele său adevărat a fost Irina Cioc. A ales să-și schimbe numele în Burnaia, după numele Câmpiei Burnasului, din locurile natale. Irina, cea care avea să devină prima femeie pilot acrobat, a fost fiica a unor oameni înstăriți din satul Ciurari.
A fost crescută și educată la școli înalte, îndreptându-se către o carieră de avocat. A studat Ştiințele Juridice și a obținut dreptul de a practica meseria de avocat intrând în Barou. Deși avea toate șansele că facă o carieră strălucită în avocatură, Irina a abandonat acest drum, după ce și-a descoperit marea dragoste, zborul. După primul zbor cu avionul, Irina Burnaia a știut însă că tot ceea ce vrea să facă este să piloteze avioane.
La 24 de ani s-a îndrăgostit de zbor și avioane
18 august 1933 a fost ziua care i-a schimbat Irinei Burnaia destinul. Pentru că a fost nevoită să ajungă la Constanța cât mai repede, a apelat la cel mai rapid mijloc de transport, zburând pe ruta București-Constanța, cu un avion pilotat de Petre Ivanovici. Zborul a lăsat o impresie puternică asupra tinerei avocat.
Irina Burnaia, fotografiată de Willy Pragher (© Deutsche Digitale Bibliothek)
Câteva zile mai târziu, după zbor, l-a căutat pe pilot și i-a cerut să o învețe să zboare. Deși se spune că inițial a fost sceptic, instructorul a acceptat propunerea tinerei de doar 24 de ani. Ivanovici a fost cel care a ajutat-o pe teleormăneancă să obțină brevetul de zbor.
Irina Burnaia a obținut în 1933 brevetul grad I și grad II pentru avioane de turism, devenind astfel cea de-a treia femeie pilot din România, după Elena Stoenescu Caragiani și Ioana Cantacuzino. Tânăra avea la vremea respectivă doar 24 de ani.
Primul zbor peste Carpați cu un IAR 22, în 1934
Irina Burnaia a fost prima femeie din România care a surolat Munții Carpați. Statul român i-a sprijinit demersul, cu un avion IAR 22. Avionul a fost construit la Brașov și, fiind prea nerăbdătoare pentru a aștepta la București terminarea construcției, Irina și-a petrecut zile întregi în uzină până când avionul a fost gata. Primul zbor cu acest avion a fost și primul record.
A efectuat un zbor deasupra Văii Prahovei si s-a indreptat spre Buzau, unde a aterizat pentru a-i saluta pe instructorii și elevii Şcolii de pilotaj de la Zilistea. A decolat iar pentru a survola Roșiorii de Vede, oraș din județul său natal.
A aterizat într-un final la Băneasa, după un zbor de succes devenind astfel prima femeie care a trecut, în zbor, peste Carpați.
Zbor București-Cape Town
Un an mai târziu, Irina a plecat în aventura vieții ei însoțită de pilotul care a învățat-o să zboare. La 3 ianuarie 1935, împreuna cu Petre Ivanovici, Irina a pornit intr-un raid de mare anvergură pe ruta București-Cape Town din Africa de Sud.
La Cairo (sursa: Irina Burnaia, Aripile mele – memoriei lui Petre Ivanovici, Bucharest: Editura Cartea Românească, 1937, p. 98)
După o cursă plină de peripeții și extrem de periculoasă, din cauza deselor defecțiuni ale aparatului de zbor neadecvat pentru o astfel de curs, cei doi au întrerupt călătoria în Africa de Est, ajungând lângă Lacul Victoria. Irina parcursese 16.000 de kilometri pe o rută internațională, doborând un nou record
Pilot acrobat
În 1937 a obtinut certificatul de pilot acrobat, devenind astfel prima femeie pilot acrobat din România. Povestea de viață a Irinei Burnaia și pasiunea pentru zbor au fost descrise în cartea „Aripile mele”, publicată în 1937. În 1944, Irina Burnaia conducea Escadrila Alba a Crucii Rosii numită Escadrila Bugurului. În 1948, dupa instalarea regimului comunist în Romania, Irina Burnaia s-a stabilit la Geneva, unde a și rămas. S-a stins din viață la Geneva, în 1997. A fost decorată cu ordinul „Virtutea Aeronautică de Pace”.
