Ion Popescu din Puţuri, clarvăzătorul luptei de clasă jpeg

Ion Popescu din Puţuri, clarvăzătorul luptei de clasă

­čôü Biografii
Autor: Radu Eremia

Ion Popescu-Pu┼úuri a jucat mereu ├«n liga a II-a a comuni┼čtilor rom├óni. S-a str─âduit ├«ns─â s─â intre ├«n gra┼úiile tovar─â┼čilor prin orice metode. A vrut ├«n permanen┼ú─â s─â ias─â din anonimat, s─â-┼či contemple propria importan┼ú─â. N-a reu┼čit. Pentru comuni┼čti, a fost mereu birocratul neglijabil. Pentru ceilal┼úi rom├óni, a r─âmas ├«ns─â drept cel care a schimbat istoria. 

1 aprilie 1961, Bucure╚Öti. Fostul ilegalist comunist Ion Popescu-Pu╚Ťuri e numit director al Institutului de Istorie a Partidului, institu╚Ťie aflat─â ├«n subordinea Comitetului Central (CC) al Partidului Muncitoresc Rom├ón (PMR). Din aceast─â func┼úie, Popescu are monopolul istoriei confortabile a comunismului rom├ónesc:controleaz─â trecutul, prezentul ┼či viitorul. Ca un clarv─âz─âtor al luptei de clas─â. 

├Äl ├«nlocuie╚Öte pe Constantin P├órvulescu, fost poten┼úat al regimului, c─âzut ├«n dizgra╚Ťia liderului absolut al Rom├óniei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, arat─â Raportul Tism─âneanu. ├Än primii doi ani, Popescu-Pu╚Ťuri coordoneaz─â volume de istorie care pream─âresc rolul Uniunii Sovietice ├«n democratizarea Rom├óniei. Se vorbe┼čte despre eliberarea de sub influen╚Ťa politicienilor care ar fi simpatizat cu regimurile fasciste, Germania nazist─â sau care ar fi permis persecutarea comuni╚Ötilor ├«n perioada ilegalit─â╚Ťii Partidului Comunist din Rom├ónia (PCdR), 1924-1944. Sunt du┼čmanii poporului ┼či trebuie s─â r─âm├ón─â a┼ča. 

Din 1963, simte c─â Dej ├«╚Öi schimb─â discursul la adresa Uniunii Sovietice. La fel face ╚Öi comunistul din fruntea Institutului de Istorie a Partidului. E mimetismul celor f─âr─â opinii, deci f─âr─â devieri. Adopt─â o pozi╚Ťie de distan╚Ťare fa╚Ť─â de Moscova ╚Öi ├«n toat─â perioada Ceau╚Öescu ÔÇô cameleonismul de care d─â dovad─â Popescu-Pu╚Ťuri ├«l ajut─â s─â se men╚Ťin─â director al institu╚Ťiei p├ón─â la c─âderea regimului. 

G─âsirea eroilor

├Än anii ÔÇÖ70 ╚Öi ÔÇÖ80, Popescu-Pu╚Ťuri va fi cel care va gira istoria dezirabil─â a Rom├óniei. Pentru micul func┼úionar de partid, bunul-sim┼ú ┼či alte norme de conduit─â moral─â sunt, pur ┼či simplu, str─âine. Caut─â ÔÇô ┼či g─âse┼čte! ÔÇô eroi ai mi┼čc─ârii comuniste, revolu┼úionari f─âr─â revolu┼úie, semizei ai luptei de clasa a II-a. Suzana P├órvulescu, Filimon S├órbu sau Elena Pavel sunt descri┼či pasional ├«n volumul Purt─âtori de flamuri revolu┼úionare, de┼či trecutul lor nu e dec├ót rodul imagina┼úiei comuniste de grup. Dovada ultim─â e ├«ns─â non┼čalan┼úa cu care ├«l prezint─â pe Nicolae Ceau╚Öescu drept un demn, cel mai demn, urma╚Ö al lui Burebista, Mircea cel B─âtr├ón, ╚śtefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Al tuturor. 

Popescu-Pu┼úuri nu obose┼čte. C─âci trecutul comunist, exact ca trecutul lui Orwell, e ├«n continu─â schimbare. Dar, exact ca ├«n 1984, controlul trecutului ├«i aduce confortul prezentului. Numai revolu╚Ťia din decembrie 1989 va duce la ├«nl─âturarea lui Popescu-Pu╚Ťuri de la Institut. Comunistul se va retrage ├«n lini╚Öte, f─âr─â tam-tam, din via╚Ťa public─â. Iese din istorie. Moare ├«n Capital─â, ├«n 1993. 

legitimatii si carnete ale lui popescu puturi foto ion popescu puturi anic 2 jpg jpeg
Legitimatii si carnete ale lui Popescu-Pu╚Ťuri FOTO Ion Popescu-Pu╚Ťuri ANIC (1)

Legitimatii si carnete ale lui Popescu-Pu╚Ťuri FOTO Ion Popescu-Pu╚Ťuri ANIC (1)

Ie╚Öirea din anonimat a lui Popescu-Pu╚Ťuri

Ion Popescu se na╚Öte la 28 mai 1906 ├«n comuna Pu╚Ťuri din jude╚Ťul Dolj. Familia sa, de ╚Ť─ârani mijloca╚Öi, ├«l ajut─â s─â fac─â ╚Öase clase de liceu, ├«ns─â b─âiatul e, ├«n acela╚Öi timp, ┼či func╚Ťionar la Direc╚Ťia regional─â CFR. 

ÔÇ×├Ämpreun─â cu al╚Ťi tineri a editat revista social-literar─â cu caracter democratic ┬źG├«nduri noi┬╗. Datorit─â activit─â╚Ťii redac╚Ťionale la aceast─â revist─â a fost exmatriculat din liceuÔÇť, arat─â o biografie a lui Popescu-Pu╚Ťuri de la Sec╚Ťia Organizatoric─â ╚Öi Cadre a CC al PCR, datat─â 5 octombrie 1973.

Din 1926 ├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n sindicatele procomuniste, ├«n inima Olteniei, ├«n m─ârinimosul ora┼č Craiova, dar simte c─â provincia ├«l limiteaz─â. Vrea s─â ajung─â ├«ntr-un loc unde s─â se poat─â afirma ca adev─ârat reprezentant al maselor. Pleac─â la Bucure╚Öti. ├Änceputul experien╚Ťei de via╚Ť─â ├«n Capital─â e prezentat ├«n biografia lui Popescu-Pu╚Ťuri din 5 octombrie 1973:ÔÇ×A locuit la un prieten care era UTC-ist ╚Öi care avea ├«n cas─â un depozit de material ilegal. Siguran╚Ťa, descoperind depozitul, a fost arestat ╚Öi el ├«mpreun─â cu mai mul╚Ťi tineri. A stat cinci luni ├«n preven╚Ťie la ├«nchisoarea Jilava, unde a fost primit ├«n UTCÔÇť. 

Din lips─â de probe, instan╚Ťa ├«l achit─â. Dup─â eliberarea din ├«nchisoare, ├«n 1929, Popescu-Pu╚Ťuri ├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n ziarul Blocului Muncitoresc-╚Ü─âr─ânesc, ÔÇ×├ÄnainteÔÇť. Dup─â doar c├óteva luni ├«ns─â, conducerea ziarului decide demiterea lui. Motivul:b─ârbatul scrisese un articol prin care ├«ndemna la r─âzboi civil, textul fiind considerat provocator.

Ion pleacă în excursie

Popescu-Pu╚Ťuri ├«╚Öi continu─â activitatea comunist─â. Nu se las─â. ├Äncepe s─â-╚Öi fac─â un nume ├«n r├óndul mi╚Öc─ârii comuniste. Mai ├«nt├ói e promovat instructor regional al CC al PCR, apoi membru supleant al CC al PCR ╚Öi, ├«n 1934, e numit secretar al organiza╚Ťiei de partid Bucure╚Öti. E pe val. ├Än mai 1936, Popescu-Pu╚Ťuri are ╚Öansa de a lua parte la Plenara a V-a a CC al PCR, care se ╚Ťinea ├«n Cehoslovacia. Nu ├«n┼úelege pe deplin regulile de partid, a┼ča c─â face ┼či prima gre┼čeal─â ÔÇ×antipartinic─âÔÇť:pleac─â de capul lui ├«ntr-o scurt─â excursie ├«n Germania. 

La revenirea ├«n ╚Ťar─â, e prins mereu ├«ntre organiza╚Ťiile comuniste din Capital─â ╚Öi Oltenia, la ambele fiind unul dintre deciden╚Ťi. ├Än 1938, i se ├«ncredin╚Ťeaz─â, din nou, func╚Ťia de secretar al organiza╚Ťiei de partid Bucure╚Öti ╚Öi e ╚Öi redactor responsabil al ziarului ÔÇ×ReporterÔÇť. Agen╚Ťii Siguran╚Ťei sunt mereu pe urmele lui, dar va sta departe de ├«nchisoare ├«n urm─ârii doi ani. Totu╚Öi, ├«n toamna anului 1940, Popescu-Pu┼úuri e ├«nc─â o dat─â re╚Ťinut de autorit─â╚Ťi ╚Öi trimis ├«n lag─ârul de la Caracal, apoi la T├órgu-Jiu, unde va fi unul dintre oamenii responsabili de preg─âtirea evad─ârii lui Gheorghiu-Dej, ├«n august 1944. 

Hora ca la Romana╚Ťi

La 24 august 1944, Popescu-Pu╚Ťuri e eliberat din lag─ârul de la T├órgu-Jiu. Pentru moment, pare c─â nu face parte dintre comuni╚Ötii care primesc func╚Ťii ├«nalte ├«n partid. E numit secretar al Comitetului jude╚Ťean PCR Romana╚Ťi, dar nu apuc─â s─â joace mult celebra hor─â olteneasc─â. La sf├ór╚Öitul anului e adus ├«n Bucure╚Öti, unde lucreaz─â ca secretar al Comitetului de Partid al Sectorului Art─â ╚Öi Cultur─â. Devine unul dintre propagandi┼čti, al─âturi de Leonte R─âutu (n─âscut Lev Oigenstein), Iosif Chi╚Öinevschi (n─âscut Jakob Roitman), Ofelia Manole sau Nicolae Moraru (Iulea ╚śafran), ├«n anii c├ónd comuni╚Ötii pun st─âp├ónirea pe Rom├ónia.

├Än 1947, Popescu-Pu╚Ťuri prime╚Öte ┼či prima func╚Ťie ├«n administra╚Ťia de stat a noului regim:e numit director la RADOR-Agen╚Ťia de informa╚Ťii telegrafice, institu╚Ťie care va fi redenumit─â, din 1949, Agerpres. Agen╚Ťia de pres─â e la m├óna sa, iar ╚Ötirile sunt ├«n deplin─â concordan╚Ť─â cu ├«nv─â╚Ť─âturile partidului. 

Din 1951, Popescu-Pu╚Ťuri c├órme╚Öte spre o alt─â institu╚Ťie de prim─â ├«nsemn─âtate a regimului, Comitetul de Stat al Planific─ârii (CSP), unde e numit vicepre╚Öedinte. Nu are preg─âtire pentru o asemenea func╚Ťie, dar nu conteaz─â. Cineva trebuie s─â se asigure de problemele de propagand─â, s─â prezinte realiz─ârile CSP. 

La 18 mai 1954 e numit loc╚Ťiitor al ministrului Culturii, iar dup─â un an e trimis ambasador al Rom├óniei ├«n Ungaria. Spre nenorocul lui Popescu-Pu╚Ťuri, perioada petrecut─â la Budapesta (7 decembrie 1955-10 decembrie 1958) coincide cu Revolu╚Ťia maghiar─â din 1956 ╚Öi anii turbulen╚Ťi de dup─â aceasta. ÔÇ×├Än aceast─â perioad─â, tov. Popescu Ion-Pu╚Ťuri s-a bucurat de prestigiu ╚Öi simpatie ├«n fa╚Ťa conduc─âtorilor de partid ╚Öi de stat al Republicii Populare Ungare. [...] ├Än ajunul contrarevolu╚Ťiei n-a v─âzut con╚Ťinutul manifest─ârilor du╚Öm─ânoase care se petreceau. [...] Dintr-un exagerat orgoliu a manifestat tendin╚Ťa de popularizare a propriei persoane ├«n presa maghiar─âÔÇť, arat─â documentul ÔÇ×Apreciere privind activitatea tovar─â╚Öului Popescu Ion-Pu╚Ťuri la Ambasada RPR din BudapestaÔÇť, datat 26 aprilie 1960.

Pedeapsa pentru Popescu-Pu╚Ťuri e una simbolic─â, numirea sa ca reprezentant al CC al PMR la revista ÔÇ×Probleme ale p─âcii ╚Öi socialismuluiÔÇť, ├«n 1958. E doar ├«nceputul rescrierii istoriei comuniste.