├ëmilie du Ch├ótelet, ÔÇťun matematician excep┼úional al c─ârui singur defect este c─â e femeieÔÇŁ jpeg

├ëmilie du Ch├ótelet, ÔÇťun matematician excep┼úional al c─ârui singur defect este c─â e femeieÔÇŁ

­čôü Biografii
Autor: Andreea Lup┼čor

Numele lui ├ëmilie du Ch├ótelet r─âm├óne necunoscut majorit─â┼úii oamenilor, de┼či ar trebui inclus ├«n lista marilor nume ale matematicii ┼či fizicii din secolul al XVIII-lea. ├Äns─â, de┼či realiz─ârile sale ┼čtiin┼úifice sunt apreciate ┼či ast─âzi, ├ëmilie a avut ghinionul de a se fi n─âscut ├«ntr-o societate ├«n care femeile erau desconsiderate din punct de vedere intelectual.

Gabrielle ├ëmilie Le Tonnelier de Breteuil se na┼čte pe 17 decembrie 1706 la Paris ├«ntr-o familie din mica nobilime francez─â. Tat─âl ei, Louis Nicolas, ocupa o func┼úie important─â la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, ┼či conducea un salons─âpt─âm├ónal la care participau scriitori ┼či oameni de ┼čtiin┼ú─â cunoscu┼úi. Mama sa, Alexandra Elizabeta, era o persoan─â tradi┼úionalist─â care fusese crescut─â ├«ntr-o m─ânastire.

├Änc─â din copil─ârie, a ar─âtat o ├«nclina┼úie c─âtre studiu, astfel c─â tat─âl ei i-a angajat numero┼či profesori, iar p├ón─â la v├órsta de 12 de ani vorbea fluent latin─â, italian─â, greac─â ┼či german─â. De asemenea, a luat lec┼úii de matematic─â, astronomie, literatur─â, filosofie ┼či ┼čtiin┼úe. Mama ei, fire conservatoare, s-a opus parcursului intelectual al fetei sale, ├«ncerc├ónd chiar s─â o trimit─â la m─ânastire.

├Än 1725 se c─âs─âtore┼čte cu Marchizul Florent-Claude du Chastellet-Lomont, un nobil cu 12 ani mai ├«n v├órst─â dec├ót ea. A fost o leg─âtur─â aranjat─â, a┼ča cum erau majoritatea c─âs─âtoriilor ├«n epoc─â. Dup─â na┼čterea celui de-al treilea copil, ├«n 1733, ├ëmilie ├«┼či reia studiile sub tutela lui Moreau de Maupertuis, membru al Academiei de ┼×tiin┼úe ┼či fost elev al marelui matematician Johann Bernoulli.

├Än acela┼či an ├«ncepe rela┼úia, at├ót intelectual─â, c├ót ┼či amoroas─â, cu cea mai proeminent─â figur─â a iluminsmului francez ÔÇô Voltaire. La scurt─â vreme dup─â aceea, c├ónd filosoful este nevoit s─â p─âr─âseasc─â Parisul, ├ëmilie ├«l invit─â s─â locuiasc─â ├«n casa so┼úului ei din nord-estul Fran┼úei, la Cirey-sur-Blaise. Ulterior, ea i se va al─âtura, iar Voltaire va r─âm├óne acolo p├ón─â la moartea ei ├«n 1749.

247909154458457629 PyYni4mD f jpg jpeg

Anii ┼čederii la Cirey-sur-Blaise au fost prolifici pentru ├ëmilie. A colaborat cu Voltaire la lucrarea lui, Elemente ale filosofiei newtoniene, ┼či a lucrat la propria-i oper─â de fizic─â, Eseu asupra Opticii(din p─âcate, manuscrisul nu s-a p─âstrat ├«n totalitate). ├Än 1737 particip─â ├«n secret (c─âci femeile nu erau acceptate) la o competi┼úie sponsorizat─â de Academia Regal─â de ┼×tiin┼úe cu lucrarea Dizerta┼úie asupra naturii ┼či propag─ârii focului.De┼či nu a c├ó┼čtigat, datorit─â influen┼úei lui Voltaire lucrarea ├«i va fi publicat─â ├«mpreun─â cu cele ale c├ó┼čtig─âtorilor.

├Än 1740 ├«i este publicat─â, sub pseudonim, cartea Lec┼úii de fizic─â, lucrare ├«n care urm─âre┼čte s─â explice teorii ale lui Leibniz ┼či Newton. ├Äns─â, ├«n ciuda numeroaselor studii ├«n fizic─â, cea mai important─â lucrare a sa va fi traducerea ├«n limba francez─â a operei lui Newton, Principia Mathematica.├ëmilie face mai mult dec├ót o simpl─â traducere, incluz├ónd comentarii bogate, corecturi ┼či adnot─âri proprii.

Opera lui ├ëmilie, publicat─â postum cu o prefa┼ú─â scris─â de Voltaire, a fost l─âudat─â pentru faptul c─â a f─âcut opera lui Newton mai u┼čor de ├«n┼úeles pentru comunitatea ┼čtiin┼úific─â francez─â. ├Än plus, traducerea ei, considerat─â a fi foarte bun─â, a fost folosit─â p├ón─â ├«n secolul al XX-lea.

├Än 1748 ├ëmilie ├«l cunoa┼čte pe Marchizul de Saint-Lambert, poet, cu care ├«ncepe o rela┼úie. ├Än ciuda acestui fapt, Voltaire r─âm├óne al─âturi de ea. ├Än septembrie 1749, la 43 de ani ÔÇô o v├órst─â periculoas─â pentru sarcini, na┼čte o feti┼ú─â, dar moare c├óteva zile mai t├órziu ├«n urma unor complica┼úii.

Recepţia critică

Pozi┼úia ei social─â ┼či prietenii influen┼úi au reprezentat un avantaj, fiindu-i de folos pentru a ob┼úine m─âcar o relativ─â acceptare ├«n comunitatea intelectual─â ┼či ┼čtiin┼úific─â. Dup─â publicarea traducerii din Newton, a fost recunoscut─â ca specialist ├«n opera lui Newton, unii spun├ónd chiar c─â edi┼úia sa, adnotat─â ┼či comentat─â, e chiar mai bun─â dec├ót originalul.

├Äntr-o scrisoare adresat─â regelui Prusiei, Frederic cel Mare, Voltaire spunea despre ├ëmilie du Ch├ótelet c─â este ÔÇ×un om extraordinar al c─ârui singur defect a fost c─â era femeieÔÇŁ. ├Än timpul vie┼úii, ├ëmilie  nu a reu┼čit s─â ├«nving─â acest ÔÇ×defectÔÇŁ ├«nn─âscut, de┼či a luptat f─âr─â ├«ncetare ├«n acest scop. Scriindu-i aceluia┼či Frederic, prieten apropiat de-ai lui Voltaire, ea ├«i spune:ÔÇťjudec─â-m─â pentru propriile mele merite sau pentru lipsa lor, dar nu m─â privi doar ca parte auxiliar─â a acestui mare general sau a acelui c─ârturar cunoscut. ÔÇŁ (ÔÇ×Judge me for my own merits or my lack of them but do not look upon me as an appendage to this great general or that renowned scholar.ÔÇŁ)