Ecaterina Teodoroiu,  ├«ntre Ioana dÔÇÖArc ╚Öi Florence Nightingale jpeg

Ecaterina Teodoroiu, ├«ntre Ioana dÔÇÖArc ╚Öi Florence Nightingale

S─â te na╚Öti femeie ├«n Rom├ónia sf├ór╚Öitului de veac XIX nu era cea mai fericit─â soart─â pe care ╚Ťi-o puteau h─âr─âzi astrele. Cu excep╚Ťia, evident, a cazurilor c├ónd aveai norocul s─â vezi lumina zilei ├«n casa vreunui privilegiat al vremii, prin avere, instruc╚Ťie sau rang. ├Äntr-o societate relativ subdezvoltat─â economic, cu o preponderen╚Ť─â cov├ór╚Öitoare a ruralului asupra urbanului, cu reflexe sociale ╚Öi comportamentale proprii Evului Mediu, la sat ╚Öi, oscil├ónd ├«ntre ipocrizia burghez─â specific─â epocii ╚Öi habotnicia mimat─â a majorit─â╚Ťii locuitorilor, la ora╚Ö, femeia trebuia s─â se supun─â de-a lungul vie╚Ťii unui ├«ntreg set de constr├óngeri ╚Öi prejudec─â╚Ťi care f─âceau din ea, ├«n cel mai bun caz, un cet─â╚Ťean de rangul doi.

Dar care erau personalit─â╚Ťile feminine ale epocii, cele care reu╚Öeau prin na╚Ötere, c─âs─âtorie, avere sau studii, s─â aspire la statutul de ceta╚Ťean liber? Care dintre ele exercita o anumit─â influen╚Ť─â ├«n societatea rom├óneasc─â? Cine ├«nfl─âc─âra inimile b─ârba╚Ťilor ╚Öi cine ├«ncerca s─â sparg─â ├«ntr-un fel sau altul bariera de prejudec─â╚Ťi a semenilor lor?

Evident, ├«n v├órful ierarhiei se afla regina Rom├óniei, Elisabeta, deja bine cunoscut─â ├«n epoc─â ╚Öi sub pseudonimul ei literar, Carmen Sylva. Neconsolat─â dup─â moartea unicului ei copil, Maria, la sfatul lui Alecsandri, regina Elisabeta se lanseaz─â ├«ntr-o productiv─â ÔÇô de╚Öi mediocr─â ÔÇô carier─â literar─â, public├ónd poezii, romane, povestiri, aforisme etc. O singur─â dat─â ├«ncearc─â s─â dep─â╚Öeasc─â limitele impuse de Constitu╚Ťie ╚Öi de un so╚Ť autoritar, ├«ncuraj├ónd idila dintre prin╚Ťul mo╚Ötenitor Ferdinand ╚Öi Elena V─âc─ârescu, doamna ei favorit─â de onoare.

4 Adeverul 1894 2 JPG jpeg

Interven╚Ťia energic─â a lui Carol I pune cap─ât viselor matrimoniale ale reginei. Ferdinand e c─âs─âtorit ├«n regim de urgen╚Ť─â cu Maria de Coburg, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii (1893), iar Carmen Sylva ├«╚Öi impune un lung ╚Öi dureros autoexil ├«n Germania ╚Öi la Vene┼úia, ├«n timp ce Elena V─âc─ârescu se va stabili definitiv ├«n Fran╚Ťa, unde va deveni una dintre cele mai apreciate scriitoare ale vremii. Nu e singura de altfel. Ana de Noailles, n─âscut─â Br├óncoveanu, ╚Öi Martha Bibescu i se al─âtur─â ├«n scurt timp, ├«ntregind diaspora literar─â feminin─â plecat─â de pe malurile D├ómbovi╚Ťei ├«n capitala Fran╚Ťei.

Istorii amoroase cu sf├ór┼čit dramatic

Alt─â poveste de dragoste a vremii se termin─â ├«ns─â ╚Öi mai nefericit dec├ót cea a prin╚Ťului mo╚Ötenitor ╚Öi a urma╚Öei V─âc─âre╚Ötilor. Alexandru Odobescu, ne├«ntrecutul povestitor din Pseudokinegeticos, ├«╚Öi pune cap─ât zilelor pe 10 noiembrie 1895, dup─â o prim─â tentativ─â de sinucidere e╚Öuat─â cu trei zile mai devreme. Motivul suicidului:t├ón─âra ╚Öi fatala (la propriu ╚Öi la figurat) profesoar─â de geografie Hortensia Keminger, fosta so╚Ťie a dramaturgului Alexandru Davila ╚Öi a lui Dimitrie Racovi╚Ť─â, ╚Öeful de cabinet al lui Titu Maiorescu. De╚Öi beneficiaz─â de ├«n╚Ťelegerea unei so╚Ťii mult prea iubitoare, Sa╚Öa Odobescu, n─âscut─â Prejbeanu, dispus─â chiar s─â renun╚Ťe la mariaj, Odobescu se vede respins de juna Hortensia, cu 30 de ani mai t├ón─âra ca el, ╚Öi, pe fondul consumului de morfin─â, comite fatidicul gest. Cea care fusese pentru Odobescu ÔÇô potrivit propriei m─ârturisiri ÔÇôÔÇ×adev─âratul morm├ónt al inteligen╚Ťei, iluziilor ╚Öi chiar al vie╚Ťii saleÔÇŁse va consola ├«n bra╚Ťele unui profesor boto╚Ö─ânean, Gheorghe Buzoianu, ╚Öi va muri ├«n 1953.

Tot ├«ntr-un al treilea mariaj, de data asta cu un profesor din Basarabia, e╚Öueaz─â celebra ÔÇô la ├«nceputul veacului XX ÔÇô Natalia Negru. Poetesa obscur─â intr─â ├«n boema literar─â bucure╚Ötean─â, unde face cuno╚Ötiin╚Ť─â cu ╚śt.O. Iosif, cu care se c─âs─âtore╚Öte ├«n 1904, d─âruindu-i ╚Öi o fiic─â, Corina. Cel mai bun prieten al lui ╚śt.O. Iosif, talentatul poet al florilor, Dimitrie Anghel, se ├«ndr─âgoste╚Öte iremediabil de ea, cei trei form├ónd cel mai vestit ╚Öi controversat triunghi lirico-amoros din primii ani ai veacului trecut. S─âtul de infidelitatea so╚Ťiei, ╚śt.O. Iosif divor╚Ťeaz─â ├«n 1911, pun├ónd cap─ât ╚Öi rela╚Ťiei literare pe care o avea cu Dimitrie Anghel (scriau ├«mpreun─â sub pseudonimul A. Mirea). Iosif moare doi ani mai t├órziu de ftizie la spitalul Col╚Ťea. Rec─âs─âtorit─â cu Dimitrie Anghel, Natalia Negru este nevoit─â s─â suporte accesele de gelozie patologic─â ale poetului. ├Än 1914, la Tecuci, Anghel ├«ncearc─â s─â-╚Öi ucid─â so╚Ťia (cu un pistol ├«mprumutat, se pare, de la Minulescu), apoi ├«╚Öi trage un glon╚Ť ├«n piept. Natalia scap─â, Dimitrie Anghel, nu. Femeia care distrusese vie╚Ťile a dou─â mari talente ale liricii rom├óne╚Öti ╚Öi c─âreia, la ├«nmorm├óntarea lui Anghel, i se strigase:ÔÇ×Mizerabilo, care omori pe to╚Ťi oamenii mari ai ╚Ť─ârii!ÔÇŁ, va muri de b─âtr├óne╚Ťe, ├«n 1962.

Femei care intră în istorie:Sarmiza Bilcescu, Ella Negruzzi, Virginia Andreescu-Haret, Elisa Leonida Zamfirescu...

├Äntre melodramele de la Curtea Regal─â ╚Öi tragediile din lumea literar─â r─âsar ├«ns─â ╚Öi adev─âratele femei ale Rom├óniei. Cele care, prin ambi╚Ťie, munc─â ╚Öi carier─â, ├«nfr├óng prejudec─â╚Ťi, schimb─â mentalit─â╚Ťi, impun reguli noi.

Foto:Ella Negruzii, prima avocată pledant din România (imagine din perioada interbelică)

5 avocat ella negruzzi SRR jpg jpeg

Sunt, mai ├«nt├ói, femeile de carier─â, cele care reu╚Öesc ├«n domenii liberale, rezervate p├ón─â atunci exclusiv b─ârba╚Ťilor. Astfel, Sarmiza Bilcescu (1867-1935) devine prima rom├ónc─â avocat, prima femeie din lume care ├«╚Öi ob╚Ťine licen╚Ťa ├«n drept la Paris ╚Öi prima femeie din lume doctor ├«n drept. Admiterea ei ├«n baroul bucure╚Ötean (1891), condus la acea vreme de marele orator, avocat ╚Öi om politic Take Ionescu (poreclit ╚Öi T─âchi╚Ť─â-Gur─â de Aur), se face cu multe greut─â╚Ťi, dar se face. De profesat nu va profesa ├«ns─â, l─âs├ónd ca onoarea primei avocate pledant din Romania s─â-i apar╚Ťin─â Ellei Negruzzi (1876-1949). Am├óndou─â vor fi active ├«n r├óndul mi╚Öc─ârilor feministe de la noi din ╚Ťar─â.

N─âscut─â ├«n acela╚Öi an cu Ecaterina Teodoroiu, Virginia Andreescu-Haret (1894-1962), nepoata pictorului Ion Andreescu ╚Öi nora savantului Spiru Haret, va fi recunoscut─â drept prima femeie arhitect din lume. Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973) se putea m├óndri cu titlul de cea dint├ói femeie inginer din Europa (1912), cu str─âlucite studii f─âcute la Charlottenburg, ├«n Germania, dup─â ce nu fusese admis─â, din cauza prejudec─â╚Ťilor, la ╚ścoala de Poduri ╚Öi ╚śosele din Bucure╚Öti. Alte dou─â doamne, devenite discipolele lui Hippocrat, realizeaz─â performan╚Ťa de a deveni, una, prima femeie medic din Romania, Maria Cu╚Ťarida-Cr─âtunescu (1857-1919), cealalt─â, prima femeie profesor la o clinic─â de oftalmologie, Elena Densusianu-Pu╚Öcariu (1875-1966). Ar fi nedrept s─â nu o amintim aici ╚Öi pe prima femeie neurochirurg din lume, Sofia Ionescu (1920-2008).

Hariclea Darcl├ęe, de 116 ori pe scena Teatrului Scala din Milano, moare ├«n s─âr─âcie ┼či uitare la Bucure┼čti

├Än epoc─â apar ├«ns─â ╚Öi doamnele culturii, cele care se dedic─â frumosului artistic ├«n toate formele sale. ÔÇ×P├ón─â aproape de vremurile noastre ╚Öi cu siguran╚Ť─â p├ón─â bini╚Öor ├«n interiorul secolului XX, femeile care s-au str─âduit s─â ajung─â pe culmile crea╚Ťiei au tr─âit ├«n izolare, singur─âtate ╚Öi, nu de pu╚Ťine ori, ├«n disperareÔÇŁ(Paul Johnson). E valabil─â judecata de valoare a exegetului britanic ╚Öi ├«n cazul artistelor rom├ónce? Da ╚Öi nu, ├«n func╚Ťie de ├«mprejur─âri, familie sau, pur ╚Öi simplu, hazard. Hariclea Darcl├ęe (1860-1939), de exemplu, dup─â ce devine cea mai apreciat─â sopran─â a lumii la ├«nceputul veacului XX, colabor├ónd cu Verdi, Saint-S├Ąens, Mascagni, Caruso ╚Ö.a., dup─â ce apare de nu mai pu╚Ťin de 116 ori pe scena Teatrului Scala din Milano, moare ├«n s─âr─âcie ╚Öi uitare la Bucure╚Öti, costul funeraliilor sale fiind suportat de Ambasada Italiei! De cealalt─â parte, creatoare de art─â precum pictori╚Ťa Margareta Sterian (1897-1992) sau sculptori╚Ťa Mili╚Ťa Petra╚Öcu (1888-1976) ÔÇô autoarea, de altfel, a monumentului dedicat Ecaterinei Teodoroiu de la T├órgu Jiu ÔÇô beneficiaz─â nu doar de o via╚Ť─â lung─â, dar ╚Öi de recunoa╚Öterea valorii lor. Nu acela╚Öi lucru se ├«nt├ómpl─â cu Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), a c─ârei oper─â literar─â, relativ pu╚Ťin cunoscut─â ╚Öi apreciat─â ├«n timpul vie╚Ťii, este reevaluat─â de critic─â ╚Öi cititori de-abia dup─â moartea autoarei.

041 AA359572 jpg jpeg

Tabloul n-ar fi ├«ns─â complet dac─â n-am aminti ╚Öi de marile artiste ale Rom├óniei, Lucia Sturdza-Bulandra (1873-1961), Marioara Voiculescu (1885-1976), Elvira Godeanu (1905-1992), Elvira Popescu(1894-1993) ╚Ö.a., a c─âror art─â interpretativ─â dublat─â de puterea lor de seduc╚Ťie le-au f─âcut s─â r─âm├ón─â mereu vii ├«n amintirea contemporanilor.

Care ar fi fost destinul Ecaterinei dac─â ar fi reu┼čit s─â supravie┼úuiasc─â r─âzboiului?

├Än sf├ór╚Öit, avem ╚Öi femeile care ├«╚Öi ├«ncearc─â propriile limite, reu╚Öind adeseori performan╚Ťe care nu erau nici m─âcar la ├«ndem├óna unui b─ârbat. Smaranda Br─âescu (1897-1948) devine primul pilot ╚Öi prima femeie para╚Öutist din Rom├ónia, reu╚Öind s─â c├ó╚Ötige titlul mondial ├«n 1932 cu o s─âritur─â de la peste 6.000 de metri ├«n─âl╚Ťime. Colega ei, Marina ╚śtirbey (1912-2001), ajunge primul pilot militar femeie, fiind ini╚Ťiatoarea celebrei ÔÇ×Escadrile AlbeÔÇŁ (1942), unitate sanitar─â de avia╚Ťie, unic─â ├«n lume la acea dat─â. De men╚Ťionat c─â ├«n coproduc╚Ťia rom├óno-italian─â ÔÇ×Escadrila Alb─âÔÇŁ (1944), omagiu filmic adus eroismului pilo╚Ťilor femei membre ale unit─â╚Ťii, unul dintre rolurile principale este interpretat de Lucia Sturdza-Bulandra.

Cite╚Öte ╚Öi Legenda Ecaterinei Teodoroiu:Ce spun Arhivele Militare

Trec├ónd ├«n revist─â toate aceste personalit─â╚Ťi feminine, cele mai multe colege de genera╚Ťie cu Ecaterina Teodoroiu, nu putem s─â nu ne ├«ntreb─âm care ar fi fost destinul tinerei din V─âdeni dac─â ar fi reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â r─âzboiului? Moartea ei, prematur─â ╚Öi eroic─â, n-a l─âsat ├«ns─â loc dec├ót unui singur r─âspuns. C─ât─âlina Toderoiu a lansat unul dintre pu╚Ťinele mituri feminine ale rom├ónilor, ├«ntr-un imaginar colectiv destul de slab populat de prezen╚Ťa sexului frumos. ÔÇ×├Än mitologia istoric─â rom├óneasc─â, femeia nu este prea dorit─â. Mitologia nu face ├«n aceast─â privin╚Ť─â dec├ót s─â se alinieze unei prejudec─â╚Ťi curente ╚Öi aproape generaleÔÇŁ (Lucian Boia).

Bunica:ÔÇ×Ecaterina Teodoroiu? O nebun─â!ÔÇŁ

Percep╚Ťia mea asupra personajului Ecaterina Teodoroiu a purtat mult─â vreme pecetea unei sentin╚Ťe categorice date ├«n copil─ârie de bunica. La ╚Öcoal─â, ├«nv─â╚Ťasem c├óte ceva despre t├ón─âra eroin─â, a╚Öa ├«nc├ót am sim╚Ťit nevoia s─â aflu mai multe despre ea. Persoana cea mai potrivit─â s─â r─âspund─â curiozit─â╚Ťii mele era, evident, bunica, fost─â ├«nv─â╚Ť─âtoare ├«n perioada interbelic─â ╚Öi coleg─â de genera╚Ťie ├«n fond cu subiectul interesului meu. R─âspunsul ei a venit ╚Ť├ó╚Önit ╚Öi tran╚Öant:ÔÇ×Ei drag─â, Ecaterina Teodoroiu? O nebun─â!ÔÇŁ. Pe moment n-am ob╚Ťinut alte explica╚Ťii, dar mai t├órziu am ├«n╚Ťeles c─â pentru bunica, ca ╚Öi pentru cele mai multe ÔÇô dac─â nu cumva toate ÔÇô dintre prietenele ei, gestul C─ât─âlinei de a se ├«nrola ╚Öi de a lupta ├«ntr-un r─âzboi ce p─ârea a fi doar o treab─â a b─ârba╚Ťilor friza patologicul. Nu-i mai pu╚Ťin adev─ârat c─â ├«n ora╚Öul copil─âriei mele, Arad, era la mare pre╚Ť deviza de sorginte german─â aplicabil─â femeilor, KKK (Kirche, Kinder, Kuche), adic─â biseric─â, copii, buc─ât─ârie, tripticul obligatoriu de ├«ndeplinit pentru ob╚Ťinerea unui statut onorabil de femeie decent─â, ÔÇ×├«n r├óndul lumiiÔÇŁ.

Mai t├órziu, pasionat de istorie cum eram, n-am putut s─â nu remarc o anumit─â similitudine de comportament ╚Öi destin ├«ntre eroina noastr─â de la Jiu ╚Öi cea care este considerat─â sf├ónta ocrotitoare a Fran╚Ťei, Ioana dÔÇÖArc.

O fecioar─â din Lorena era a┼čteptat─â s─â salveze Fran┼úa

Ioana dÔÇÖArc se na╚Öte ├«n 1412, ├«n satul Domremy, din comitatul Champagne. Vremurile erau tulburi, Fran╚Ťa afl├óndu-se angrenat─â ├«n r─âzboiul de o sut─â de ani (1337-1453) ce o opunea Angliei. B─ât─âliile, pustiirile ╚Öi jafurile se ╚Ťineau lan╚Ť, s─âr─âcind ╚Ťara ╚Öi aduc├óndu-i ├«n pragul disper─ârii pe cei care trebuiau s─â le suporte. ├Änc─â de la v├órsta de 13 ani, Ioana ├«ncepe s─â aib─â viziuni (potrivit propriilor m─ârturii) ├«n care Sf├óntul Mihai ╚Öi Sf├ónta Margareta ├«i apar tot mai des, ├«nf─â╚Ťi╚Ö├óndu-i ÔÇ×marea jale ├«n care se afl─â regatul Fran╚ŤeiÔÇŁ ╚Öi ├«ndemn├ónd-o s─â vin─â ÔÇ×├«n ajutorul regelui Fran╚ŤeiÔÇŁ. ├Äntr-adev─âr, ├«n acel moment, Carol al VII-lea (1422-1461), un rege nehot─âr├ót, lipsit de voin╚Ť─â ╚Öi de energie, se g─âsea ├«ntr-o pozi╚Ťie extrem de dificil─â, cu jum─âtatea de nord a ╚Ť─ârii ocupat─â de englezi ╚Öi de alia╚Ťii lor, burgunzii, lipsit de mijloace financiare ╚Öi de alia╚Ťi puternici. ├Än plus, nu se ├«ncoronase ├«nc─â ├«n catedrala de la Reims, ceea ce f─âcea din el un suveran contestabil, lipsit de prestigiul sacral al ungerii divine. Av├ónd credin╚Ťa mistic─â a misiunii sale ╚Öi o putere de convingere ie╚Öit─â din comun, Ioana dÔÇÖArc reu╚Öe╚Öte s─â-l determine pe un nobil local, Robert de Baudricourt, s─â o prezinte regelui. Pe 23 februarie 1429, Ioana ajunge la Chinon, una dintre re╚Öedin┼úele lui Carol al VII-lea, ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â-l conving─â pe rege ÔÇô dup─â multe ezit─âri ale acestuia ÔÇô de misiunea divin─â cu care este investit─â, aceea de a elibera Fran╚Ťa de sub st─âp├ónirea englez─â.

42 33914242 jpg jpeg

Cum a reu╚Öit o ╚Ť─âr─âncu╚Ť─â de 17 ani s─â-i determine pe rege ╚Öi pe sfetnicii s─âi s─â o asculte ╚Öi s─â o urmeze? ├Än primul r├ónd, s─â nu uit─âm c─â vorbim despre o epoc─â profund religioas─â, ├«n care sacrul ╚Öi supranaturalul f─âceau parte din via╚Ťa cotidian─â, oamenii raport├óndu-se ├«n permanen╚Ť─â la divinitate ╚Öi la toate semnele pe care aceasta p─ârea s─â li le arate. ├Än acest context, profe╚Ťiile aveau un impact cov├ór╚Öitor asupra mentalului popular. Ori, una dintre ele prezicea c─â dac─â ÔÇ×Fran╚Ťa va fi pierdut─â de o femeie, va fi m├óntuit─â de o fecioar─â venit─â din LorenaÔÇŁ. Femeia la care f─âcea referire profe╚Ťia era, evident, Isabela de Bavaria, so╚Ťia lui Carol al VI-lea (1380-1422), mama lui Carol al VII-lea, a c─ârei proast─â reputa╚Ťie f─âcuse s─â planeze b─ânuiala asupra regelui c─â n-ar fi fost ├«ntr-adev─âr fiul tat─âlui s─âu. Pe cale de consecin╚Ť─â, nu el era suveranul legitim al Frantei. ÔÇ×Alte preziceri de care auzise ╚Öi Ioana dÔÇÖArc prevesteau venirea de pe meleagurile Lorenei a unei fecioare care va lupta ├«mpotriva englezilor. Fecioara mult a╚Öteptat─â, care, prin jertfa ei, urma s─â r─âscumpere vinile reginei ╚Öi s─â izb─âveasc─â ╚Ťara, a ap─ârut cur├ónd, ├«ntruchipat─â de Ioana dÔÇÖArcÔÇŁ (Radu Manolescu).

├Än al doilea r├ónd, situa╚Ťia Fran╚Ťei era at├ót de disperat─â ╚Öi nemul╚Ťumirea popular─â at├ót de acut─â, ├«nc├ót consilierii regelui, ├«n primul r├ónd ╚Öambelanul Georges de la Tremoill├ę╚Öi cancelarul Regnault de Chartres, arhiepiscop de Reims, ajung la concluzia c─â doar un miracol mai poate salva regatul. Acolo unde d─âduser─â gre╚Ö o╚Ötile nobiliare, la Cr├ęcy (1346), Poitiers (1356), Azincourt (1415), poate reu╚Öea s─â izb─âveasc─â ╚Ťara o mi╚Öcare popular─â condus─â de o fecioar─â, capabil─â s─â redea ├«ncrederea oamenilor ├«n victorie. Astfel, Carol al VII-lea se hot─âr─â╚Öte s─â pun─â la dispozi╚Ťia Ioanei trupele necesare despresur─ârii Orleans-ului.

Ioana ├«┼či f─âcuse datoria, Ioana putea s─â dispar─â

Ceea ce a contat ├«n ob╚Ťinerea victoriei de c─âtre francezi a fost nu doar exemplul personal de curaj pe care Ioana dÔÇÖArc l-a oferit, c├ó╚Ötig├óndu-╚Öi supranumele de ÔÇ×Fecioara din OrleansÔÇŁ, ci faptul c─â a restabilit ├«ncrederea francezilor ├«n ei ├«n╚Öi╚Öi, imprim├óndu-le convingerea c─â Dumnezeu e de partea lor ╚Öi c─â ea poate mijloci acest sprijin divin. La 8 mai 1429, englezii ridic─â asediul Orleans-ului, suferind astfel primul e╚Öec ├«n ├«naintarea lor. Urmeaz─â ├«nfr├óngerile de la Meung, Beaugency ╚Öi Patay. De acum ├«nainte, cursul r─âzboiului va curge ireversibil ├«n favoarea lui Carol al VII-lea, care se legitimeaz─â ca monarh legitim ÔÇô a╚Öa cum dorise Ioana ÔÇô prin ├«ncoronarea din catedrala de la Reims, din 17 iulie 1429.

Ioana ├«╚Öi f─âcuse datoria, Ioana putea s─â dispar─â. ├Än timpul unei m─ârunte ciocniri cu burgunzii, Ioana dÔÇÖArc este capturat─â, predat─â englezilor, judecat─â, condamnat─â ╚Öi ars─â pe rug la Rouen, pe 30 mai 1431. A murit cu demnitate, invoc├ónd ajutorul M├óntuitorului. ├Än tot acest timp, regele Fran╚Ťei ╚Öi sfetnicii s─âi n-au f─âcut nimic pentru a o r─âscump─âra din m├óinile burgunzilor sau pentru a o elibera din ├«nchisoarea de la Rouen. De-abia ├«n 1456 va fi reabilitat─â, ├«n urma revizuirii procesului ei. Beatificat─â ├«n 1909 ╚Öi sanctificat─â ├«n 1920, Ioana dÔÇÖArc este considerat─â ast─âzi patroana spiritual─â a Fran╚Ťei, fiind s─ârb─âtorit─â ├«n ziua de 30 mai a fiec─ârui an.

Definitorie ├«n destinul Fecioarei din Orleans ╚Öi al eroinei de la Jiu este credin╚Ťa. Mistic─â, ├«n cazul primeia, patriotic─â, ├«n cazul celei de-a doua. Salvarea ╚Ť─ârii este misiunea pentru care se cred h─âr─âzite am├óndou─â, doar c─â ├«n cazul tinerei lorene ea este intermediat─â de transcendent, pe c├ónd la C─ât─âlina ├«mbrac─â forma simpl─â ╚Öi pur─â a propriului devotament ╚Öi sacrificiu. Din acest punct de vedere, Ecaterina Teodoroiu e mult mai uman─â. Ea nu aude voci, nu viseaz─â sfin╚Ťi, ea ├«╚Öi iube╚Öte pur ╚Öi simplu fratele, familia, satul, ╚Ťara. Ioanei dÔÇÖArc, divinitatea pare a-i fi h─âr─âzit rolul, C─ât─âlina ├«╚Öi asum─â singur─â misiunea, resorturile ac╚Ťiunii ei sunt ├«n ea ├«ns─â╚Öi, nu exterioare propriei voin╚Ťe.

Din aceast─â perspectiv─â, Ecaterina Teodoroiu e mai degrab─â o Florence Nightingale a Rom├óniei, o con╚Ötiin╚Ť─â dublat─â de compasiune.

Florence Nightingale, adev─âratul erou al R─âzboiului Crimeii

N─âscut─â ├«n ├«nsorita Toscan─â, a c─ârei capital─â se va reg─âsi ├«n numele ei, Florence Nightingale era fiica unei familii engleze╚Öti ├«nst─ârite, tipice, dornice s─â asigure odraslei lor o copil─ârie fericit─â, urmat─â evident de o c─âs─âtorie convenabil─â. Doar c─â planurile p─ârin╚Ťilor s-au v─âzut dejucate de ambi╚Ťioasa t├ón─âr─â care dorea s─â dea un alt sens propriei vie╚Ťi. La 17 ani, Florence are o revela╚Ťie:ÔÇ×Dumnezeu mi-a vorbit ╚Öi m-a luat ├«n slujba luiÔÇŁ, va m─ârturisi ea mai t├órziu.

├Än pofida opozi╚Ťiei familiei, t├ón─âra pleac─â ├«n Germania, unde se va specializa ├«n asisten╚Ť─â sanitar─â. La ├«ntoarcere, este numit─â directoarea spitalului Harley Street, pe care ├«l modernizeaz─â, dot├óndu-l cu buc─ât─ârie, lifturi, grupuri sanitare etc. ├Äns─â adev─ârata ei valoare de organizatoare ╚Öi de promotoare a unor idei simple ╚Öi novatoare ├«n domeniul medical va ie╚Öi la iveal─â ├«n timpul R─âzboiului Crimeii (1853-1856), care opunea Rusia ╚Ťarist─â unei coali╚Ťii formate din Imperiul Otoman, Anglia, Fran╚Ťa ╚Öi regatul Piemontului. Un r─âzboi dur ╚Öi s├óngeros, r─âmas ├«n memoria istoric─â prin istovitorul asediu al Sevastopolului ╚Öi prin celebra ╚Öi superba ╚Öarj─â a brig─âzii engleze de cavalerie u╚Öoar─â, dar ╚Öi prin munca plin─â de abnega╚Ťie pe care a desf─â╚Öurat-o Florence Nightingale ├«n spitalele din Scutari (cartier al Istanbulului), locul unde erau adu╚Öi, de la peste 500 de kilometri, r─âni╚Ťii din Crimeea. Prin organizare ╚Öi prin introducerea unei igiene foarte stricte, domni╚Öoara Nightingale va reu╚Öi s─â coboare mortalitatea intraspitaliceasc─â de la 44% la 2, 2% ! Aceasta, deoarece marea majoritate a pacien╚Ťilor care mureau la Scutari, ├«nainte de venirea celor 37 de surori medicale preg─âtite ╚Öi conduse de Florence Nightingale, erau victimele tifosului ╚Öi ale holerei, nu ale r─ânilor c─âp─âtate pe c├ómpul de lupt─â. ÔÇ×Adev─âratul erou al acestui r─âzboi a fost Florence Nightingale ╚Öi rezultatul cel mai ne├«ndoielnic a fost crearea rolului modern de infirmier─â, at├ót ├«n domeniul civil, c├ót ╚Öi ├«n cel militar, ╚Öi o nou─â concep╚Ťie asupra posibilit─â╚Ťilor ╚Öi locului ├«n societate al femeii educate ╚Öi cu o preg─âtire special─âÔÇŁ (G.M. Trevelyan).

Ecaterina, unul dintre puţinele mituri feminine pozitive ale istoriei noastre

├Äntoars─â ├«n Anglia, ÔÇ×Doamna cu lampaÔÇŁ ÔÇô supranume datorat rondurilor de noapte efectuate la paturile bolnavilor ├«n spitalele din Scutari ÔÇô se va implica ├«n organizarea sistemului sanitar britanic, organiz├ónd prima ╚Öcoal─â laic─â de infirmiere ├«n 1865, Liverpool Workhouse Infirmary. Florence Nightingale ┼úine cursuri de preg─âtire, adun─â fonduri pentru ╚Öcolile tot mai numeroase de surori medicale, c─âl─âtore╚Öte ├«n India ╚Öi Statele Unite ╚Öi ├«l inspir─â pe elve╚Ťianul Henri Dunant, creatorul Crucii Ro╚Öii. De╚Öi apreciat─â (va fi decorat─â de regina Victoria ├«n 1883 ╚Öi de Edward al VII-lea ├«n 1907) ╚Öi recunoscut─â pretutindeni drept creatoarea sistemului modern de infirmierie, ultimii ei ani de via╚Ť─â sunt marca╚Ťi de depresii prelungite ╚Öi de pierderea vederii ├«n 1901. Va muri ├«ns─â lini╚Ötit─â, ├«n somn, la venerabila v├órst─â de 90 de ani, ├«n 1910.

Ar fi putut ajunge Ecaterina Teodoroiu, dac─â ar fi supravie╚Ťuit r─âzboiului, o Florence Nightingale a Rom├óniei? Greu de dat un r─âspuns, de╚Öi devotamentul ╚Öi altruismul de care a dat dovad─â ├«n ├«ngrijirea r─âni╚Ťilor, p├ón─â la ├«nrolarea efectiv─â ├«n r├óndul trupelor combatante, ne sugereaz─â mai degrab─â o variant─â afirmativ─â.

Un lucru este sigur:dac─â Ecaterina Teodoroiu ar fi murit pentru Fran┼úa ar fi avut o statuie ├«n fiecare ora╚Ö, dac─â ar fi tr─âit ├«n Anglia ├«n fiecare comitat ar fi existat un spital sau un colegiu care s─â ├«i poarte numele. A╚Öa ├«ns─â, pentru memoria ei, r─âm├óne ca, din c├ónd ├«n c├ónd, un grup de tineri inimo╚Öi, cu dragoste pentru trecutul neamului rom├ónesc, s─â ├«ncerce s─â readuc─â ├«n con╚Ötiin╚Ťa public─â unul dintre pu╚Ťinele mituri feminine pozitiveale istoriei noastre, o legend─â a Primului R─âzboi Mondial, un om, o eroin─â.