Dimitrie Cantemir, prietenul ┼či prizonierul ╚Ťarului Petru cel Mare  jpeg

Dimitrie Cantemir, prietenul ┼či prizonierul ╚Ťarului Petru cel Mare

Dimitrie Cantemir a fost un maestru al traiului ├«n exil, s-a adaptat la oameni ┼či la vremuri, a ajuns ├«n cele mai ├«nalte straturi ale societ─â╚Ťilor ├«n r├óndul c─ârora a pribegit. A fost un domn altfel, care a vrut s─â schimbe regulile jocului geopolitic, dar istoria i s-a ├«mpotrivit. Nu s-a ales dec├ót cu un nou prieten: Petru cel Mare. A fost un c─ârturar ┼či un vizionar, ÔÇ×cu o nesf├ór┼čit─â tinere┼ú─â de sufletÔÇť, cum spunea Iorga. 

P├ón─â ├«n 1685, se scurseser─â 12 ani din via┼úa lui Dimitrie f─âr─â s─â-i fi tulburat copil─âria ceva ├«nsemnat, cu excep┼úia mor┼úii mamei sale. Dar el avea atunci abia 3 sau 4 ani, nu ├«n┼úelegea prea bine dramele acestea. Ca orice copil de boier de rang inferior, se ├«nv├órtea pe l├óng─â tat─â, s─â deprind─â de mic treburile boiere┼čti, ┼či-┼či petrecea timpul liber cu sora Ruxandra ┼či cu fratele mai mare, Antioh. Dar ├«n 1685, via┼úa lui Dimitrie s-a schimbat complet: a descoperit avantajele traiului ├«ntr-un palat princiar, ca unic fiu al domnului.

Se ├«nt├ómplase a┼ča: Constantin Cantemir a fost ├«nsc─âunat voievod al Moldovei, iar fiul Antioh a fost luat de turci la Constantinopol drept gaj al loialit─â┼úii tat─âlui fa┼ú─â de Sublima Poart─â ÔÇô cum era obiceiul ÔÇô, iar Ruxandra se c─âs─âtorise ┼či-┼či f─âcuse alt─â cas─â. ┼×i-a┼ča, Dimitrie a ├«nceput s─â profite de toate splendorile pe care i le conferea noul statut ÔÇô nu, nu por┼úelanurile, ornamentele interioare ┼či m─ât─âsurile, ci posibilitatea de a ├«nv─â┼úa, de a avea un tutore personal, de a se ridica deasupra celorlal┼úi copii de boieri moldoveni. C─âci, trebuie men┼úionat, ├«n acea vreme nu exista vreun sistem de ├«nv─â┼ú─âm├ónt public de nivel ├«nalt, iar educa┼úia era strict ├«n grija familiei, fiecare se instruia dup─â cum ├«l ducea capul ┼či buzunarul. Dimitrie a primit un dasc─âl grec, pe Ieremia Cacavela, care l-a ├«nv─â┼úat latina, greaca ┼či slavona, dar ┼či retorica, logica ┼či fizica.

Capuchehaie, de nevoie

Via┼úa tihnit─â a t├ón─ârului Dimitrie s-a ├«ncheiat, brusc, dar pentru o scurt─â perioad─â: a fost trimis la Constantinopol pentru trei ani, pentru a-l ├«nlocui pe Antioh, care se ├«ntorcea la Ia┼či. Toate acestea, ├«n perioada ├«n care ├«l fr─âm├óntau ┼či marile probleme ale adolescen┼úei, dup─â cum m─ârturisea mai t├órziu: ÔÇ×Nevoi contrare, amarnice, ne├«nfr├ónate ┼či ne├«mbl├ónzite n─âv─âlesc ┼či din afar─â, ┼či din─âuntru, asupra colibei nimicniciei meleÔÇť, ├«l citeaz─â ┼×tefan Lemny, ├«n volumul ÔÇ×Cantemire┼čtii: Aventura european─â a unei familii princiare din secolul al XVIII-leaÔÇť. S-a ├«ntors ├«n Moldova chiar la timp pentru a asista la o desf─â┼čurare deplin─â a puterii domne┼čti: decapitarea c├ótorva boieri acuza┼úi de hiclenie, printre care s-a aflat ┼či c─ârturarul Miron Costin.

627x0 jpg jpeg

Dar Constantin a murit la scurt timp, iar Dimitrie i-a urmat la tron pentru numai trei s─âpt─âm├óni. Nu l-a acceptat Poarta. Mai mult, ├«n 1693, a fost luat la Constantinopol cu rolul de capuchehaie ÔÇô un fel ambasador al voievozilor la ├Änalta Poart─â. Urm─âtorii 17 ani ┼či-i va petrece pe malurile Bosforului, unde va publica ┼či primele sale opere. ├Än aceast─â perioad─â a dezvoltat un interes deosebit pentru istoria imperiului, dar ┼či o antipatie fa┼ú─â de otomani, o convingere c─â decaden┼úa imperiului era de ne├«nl─âturat.

├Än ce prive┼čte via┼úa personal─â, Dimitrie Cantemir s-a ocupat singur ┼či de acest aspect. C─âs─âtoria sa nu a fost una aranjat─â, de┼či existaser─â c├óteva tentative ├«n perioada c├ónd tr─âia tat─âl s─âu. ├Än 1700, c├ónd avea 27 de ani, a re├«nt├ólnit-o pe t├ón─âra Casandra Cantacuzino, fiica domnitorului valah ┼×erban Cantacuzino, cu  zece ani mai t├ón─âr─â dec├ót el. Logodna s-a f─âcut imediat. C─âs─âtoria s-a petrecut la Ia┼či, cu mare fast, ├«ns─â cu multe peripe┼úii, c─âci Constantin Br├óncoveanu dorea s─â o ├«mpiedice cu orice pre┼ú. Chestiuni de politic─â ┼či putere regional─â. S-a ├«nf─âptuit, totu┼či, ┼či tinerii au fost ferici┼úi p├ón─â la ad├ónci b─âtr├óne┼úi. Au avut ├«mpreun─â opt copii: pe Maria, Smaranda, Matei, Constantin, ┼×erban, Antioh ┼či pe Petru ┼či Ivan, ace┼čtia doi murind la v├órsta de 1 an.

Rocada spre Petersburg

┼×ederea la Constantinopol n-a fost o pl─âcere, dar Dimitrie a reu┼čit s─â-┼či fac─â acolo un bun nume, s─â c├ó┼čtige simpatia otomanilor, s─â treac─â peste tot felul de uneltiri, competi┼úii ┼či mici antipatii personale. A tr─âit, ├«ns─â, cu aceast─â convingere: c─â el este mo┼čtenitorul de drept la tronul Moldovei. Iar visul i s-a ├«mplinit ├«n 1710. Sublima Poart─â l-a numit ├«n mare grab─â domn,  ├«n contextul turbulen┼úelor interna┼úionale, generate de t─âtari ┼či de ru┼či. Nici m─âcar nu i s-a mai cerut tributul de ├«nvestire. A fost numit domn, dar cu o misiune: s─â fie cu ochii pe domnul valah, Constantin Br├óncoveanu, suspectat c─â s-ar fi aliat cu ru┼čii. Numai c─â planurile sale erau cu totul altele. Visa o revolu┼úie.

orig jpg jpeg

V├óntul schimb─ârii a venit ├«n februarie 1711, c├ónd ┼úarul Petru cel Mare a declarat c─â intr─â ├«n cruciada ├«mpotriva ÔÇ×du┼čmanilor lui IisusÔÇť ┼či a trimis soli ├«n toat─â Europa pentru a agita spiritele. Dimitrie Cantemir a r─âspuns prompt la apelul ┼úarului: ├«n aprilie, la Lu┼úk, a semnat un tratat secret, prin care era recunoscut─â domnia pe via┼ú─â ┼či ereditar─â a lui Cantemir, cu condi┼úia ca Moldova s─â intre sub protec┼úia Rusiei.  Ceasul r─âzboiului a sosit rapid, dar sor┼úii nu i-au sur├ós. Armata lui Mehmed Pa┼ča a ├«nfr├ónt armatele ruso-moldovene┼čti la St─ânile┼čti, pe Prut, ├«n 1711. Dimitrie Cantemir ┼či-a luat familia ┼či s-a refugiat ├«n Rusia. ├Äncheia o a doua domnie, ce durase numai opt luni. Schimbase briza Bosforului cu lini┼čtea ┼či frigul ├«n┼úep─âtor ale stepei ruse. S-a adaptat ┼či aici, chiar mai bine dec├ót s-ar fi putut b─ânui.

Ostatic ┼či sfetnic al ┼úarului

orig (1) jpg jpeg

Ajuns ├«n Rusia, a vrut s─â lase deoparte politica, s─â se ocupe numai de ┼čtiin┼úe, s─â cunoasc─â Europa. Numai c─â nu prea s-a putut. ├Än tratatul semnat cu Petru cel Mare scria, ini┼úial, c─â li se va permite Cantemirilor s─â ajung─â ├«n cele mai mari ora┼če cre┼čtine, ├«ns─â nu s-a respectat prevederea ├«n ceea ce l-a privit pe el. N-a mai ie┼čit din Rusia niciodat─â. Au urmat 12 ani de prizonierat, unul relaxat, ├«n care a devenit un apropiat al ┼úarului, de la care spera s─â reia politica antiotoman─â, pentru ca el s─â revin─â pe tronul Moldovei. N-a fost s─â fie. Iar apropierea de Petru cel Mare nu l-a l─âsat chiar pe drumuri. A primit o mo┼čie la Harkov, a fost numit consilier secret al ┼úarului ├«n problema Orientului ┼či a fost numit ÔÇ×principe serenissim al RusieiÔÇť. ├Än 1714, a  fost acceptat membru al Academiei din Berlin, la comanda c─âreia a realizat opera ÔÇ×Descriptio MoldaviaeÔÇť.

├Än perioada ├«n care a stat ├«n Rusia, s-a schimbat ┼či via┼úa sa personal─â. So┼úia sa, Casandra, a murit ├«n 1713. Au urmat ┼čase ani de v─âduvie, ├«n care singurul s─âu obiectiv a fost s─â-┼či integreze fiii ├«n societatea rus─â, s─â le ofere o educa┼úie aleas─â. Au fost at├ót de apropia┼úi de Curtea imperial─â, ├«nc├ót Maria, fiica cea mare a lui Cantemir, a reu┼čit s─â lege o idil─â cu Petru cel Mare, cu care a avut un copil, a c─ârui soart─â a r─âmas incert─â ÔÇô unii istorici sus┼úin c─â a fost ucis la na┼čtere. Abia ├«n 1720 s-a rec─âs─âtorit Dimitrie, cu prin┼úesa Anastasia Ivanovna Trube┼úkoi, iar na┼či de cununie au fost chiar ┼úarul ┼či ┼úarina.

├Än 1722, Cantemir l-a ├«nso┼úit pe Petru cel Mare ├«n Persia ┼či Astrahan, din calitatea sa de consilier ├«n problemele orientale. ├Än urma acestei c─âl─âtorii, Dimitrie Cantemir s-a ├«mboln─âvit puternic, iar investiga┼úiile au ar─âtat c─â suferea de diabet. ├Änainte de a muri, pe 21 august 1723, l-a numit pe ┼úar tutore pentru copiii s─âi ┼či a ridicat o biseric─â ├«nchinat─â Sf├óntului Dumitru.

Cite╚Öte mai multe am─ânunte despre istoria familiei Cantemir pe adevarul.ro