Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.
Constantin Daniel Rosenthal, autorul tabloului „România revoluționară”, s-a născut la Budapesta și a ajuns să adere la principiile revoluționarilor români de la 1848, după ce s-a împrietenit, la Viena, cu Ion Negulici și Constantin A. Rosetti. S-a stabilit la București în 1842, ajutat de pictorul Ioan Negulici, și în 1947 a decis să treacă la creștinism, luându-și prenumele de Constantin. În cadrul Revoluției de la 1848 a fost unul dintre participanții activi la mișcare, iar pentru implicarea sa guvernul revoluționar i-a acordat naturalizarea.
Pictorul și-a cunoscut muza din tabloul „România revoluționară”, pe Mary Grant, alias Maria Rosetti, cu un an înainte de revoluție. Mary Grant s-a născut în Guernesey, Anglia, în anul 1819, fiind fiica unui scoțian, Edward Grant, și a unei franțuzoaice, Marie Lavasseur. Și-a petrecut copilăria în Provance, Franța.
A ajuns în România, prin fratele ei, Effingham, care în 1937 se angajează la Consulatul Britanic din Valahia. Mary Grant vine și ea în România și se angajează ca guvernantă pentru copii colonelului Ioan Odobescu. Îl cunoaște pe Constantin Rosetti și între cei doi se naște o iubire pasională. Se căsătorește cu C.A. Rosetti, important om politic, în 1847, cu un an înainte de Revoluția de 1848.
Deși nu era româncă, Mary Grant, devenită în urma căsătoriei Maria Rosetti, s-a regăsit în aspirațiile și idealurile revoluționarilor de la 1848. În casa soților Rosetti aveau loc, înainte de Revoluție, întâlnirile pașoptiștilor care împărtășeau același ideal.
Atunci când C.A. Rosetti și alți revoluționari au fost arestați, Maria Rosetti s-a deghizat în țărancă și, cu fetița în brațe, a plecat să-și salveze soțul. Alături de ea s-a aflat pictorul Constantin Rosenthal. Când C. A. Rosetti era urcat, împreună cu un grup de revoluționari, pe o corabie turcă, pentru a fi dus în Serbia, Maria le-a cerut voie supraveghetorilor să fie lăsată să-și sărute soțul de rămas-bun. I-a strecurat acestuia în gură un bilețel pe care erau scrise locul, ora și datele operațiunii prin care urma să fie eliberat. Grație curajului și stăruinței Mariei Rosetti, revoluționarii au reușit să scape .
Tabloul a fost pictat la Paris, după înfrângerea revoluției
După înfrângerea Revoluției din 1848, pictorul Rosenthal s-a refugiat la Paris. Tot la Paris au ajuns și soții Rosetti. Tabloul care simbolizează România revoluționară de la 1848 a fost pictat în exil.
Maria Rosetti a fost muza artistului pentru reprezentarea țărancii românce oacheșe, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap și tricolorul pe umăr. Tot Maria Rosetii a a fost model pentru tabloul “România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”, realizat de Rosenthal în același an.
Pictorul tabloului a avut parte de un sfârșit tragic. Arestat la Budapesta, după perioada exilului din Franța, a murit din cauza torturilor suferite în închisoare, în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, la doar 31 de ani.
Muza din tablou a fost prima femeie ziarist din România
Maria Rosetti s-a întors în România după 9 ani de exil. În 1857 și a început o carieră jurnalistică, devenind astfel prima femeie ziarist din țară. I s-a spus “Mama Rose” sau ”Gitana”, fiind una dintre cele mai remarcabile figuri feminine ale epocii. A scris la ”Românul”, ziarul fondat de soțul ei, Rosetti. A editat revista săptămânală “Mama și copilul”, revistă care conținea articole despre creșterea și educarea copiilor și care a apărut pe parcursul unui an. Alături de soțul ei, Maria Rosetti a susținut acțiunile premergătoare Unirii Principatelor Române.
Foto sus: Tabloul „România revoluționară”, pictat de Constantin Daniel Rosenthal la Paris (© Muzeul Naţional de Artă al României)
