Cine a fost Luiza Zavloschi, una dintre primele femei-primar din România?
Luiza s-a născut pe 20 iulie 1883, în familia Marinciu, țărani gospodari din satul Buda, comuna Oșești, jud. Vaslui. A urmat cursurile școlii din localitate, după care a plecat la Iași să studieze la Școala Normală de învățătoare „Mihai Sturza".
S-a întors în satul natal ca învățătoare, iar în anul 1906 s-a căsătorit cu Constantin Zavloschi, dascăl la rândul său, originar din județul Iași, urmaș al polonezilor refugiați în Moldova în anul 1834. Luiza și Constantin au avut șapte copii, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.
Luiza Zavloschi a fost o învățătoare dedicată, și-a câștigat respectul comunității, iar locuitorii satului i-au propus să candideze pentru postul de primar la alegerile din 1930. Prin legea pentru organizarea administrației locale din 29 iunie 1929 femeile au primit dreptul de a candida în consiliile comunale și județene, dacă îndeplineau o serie de criterii: erau absolvente ale învățământului secundar, normal sau profesional, ciclul inferior, funcționare de stat, județ sau comună, văduve de război, femei decorate pentru activitatea depusă în timpul războiului sau conduceau societăți culturale, filantropice sau de asistență, la momentul intrării în vigoare a legii.
Luiza Zavloschi a candidat ca independent la Vaslui. I-a fost acceptată candidatura și datorită tatălui ei care fusese declarat „erou de război” și decorat pentru fapte de arme deosebite. Se spune că în ziua votării, ca să fie mai sigure, femeile din Buda au făcut „de strajă” la poarta și la ușa secției de votare, dându-le bărbaților lor ultimele sfaturi și amenințări cu „mămăligă rece de-a pururi”, dacă n-o votează pe „doamna învățătoare”. La aceste alegeri din februarie 1930, au fost alese femei primar și în alte localități din țară: Marilena Bocu a devenit edilul Lipovei din județul Arad, iar Elena Eisenberg a obținut votul locuitorilor din Cobia, județul Dâmbovița. Astfel, Luiza Zavloschi, Marilena Bocu și Elena Eisenberg sunt primele trei femei din istoria România alese în funcția de primar.
După alegerea primăriței, în satul Buda au început să sosească ziariști de la „Dimineața”, „Universul”, „Cuvântul” ș.a. pentru a relata în presa vremii detalii despre premiera înregistrată la Vaslui. În ziarul „Dimineața” din 3 martie 1930 a apărut un vast articol despre acest eveniment, „În satul care a ales o femeie primar”, cu prezentarea și a programului primăriței Luiza Zavloschi:
„N-aș spune drept dacă m-aș tângui. Mi-a făcut plăcere, voi lucra bucuroasă. Vreți să știți ce vom face? Eu nu vreau să fac, domnule, planuri mari, voi face tot ce-i bine. Mai întâi rânduială. E nevoie de asta.
Apoi voi căuta să câștig boerii să-mi dea ce-mi trebuie ca să scot satul meu din sălbăticie. Sunt atâtea de făcut! Am ambiția ca experiența ce se face cu mine să fie de bun augur.
Apropo, domnule prefect, să-mi pui telefon... Primărie fără telefon, mai mare rușinea! Nu putem rămâne izolați la marginea asta de lume!”
Și în ziarul „Universul” se scria la momentul respectiv: „Din toată România tocmai în fundul județului Vaslui s-au găsit niște țărani luminați care să își atribuie un rol atât de progresist cum a însemnat alegerea unei femei în fruntea comunității". De asemenea, telegrame de felicitare pentru performanța Luizei Zavloschi ar fi sosit din mai multe colțuri ale lumii.
În ciuda "celebrității" câștigate în epocă odată cu numirea în noua funcție, primărița a rămas un om simplu, cinstit, aplecat către nevoile semenilor. Misiunea sa nu a fost deloc una ușoară având în vedere contextul socio-economic, criza din perioada interbelică, dar Luiza Zavloschi a reușit să se achite onorabil de sarcinile pe care funcția i le impunea. Nu a făcut nici politică și nici nu s-a declarat vreodată o susținătoare a curentului feminist. A vrut doar să contribuie la dezvoltarea comunității care a votat-o și a avut credința că poate schimba în bine destinele celor ce au ales-o primar, oameni simpli, țărani dintr-un mic și pe atunci neînsemnat sat al Vasluiului.
Cunoscând bine copiii din zonă și familiile acestora, primărița și-a făcut un scop din a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. A amenajat drumurile comunale, a refăcut clădirile publice, a deschis o farmacie, a susținut construirea unei școli chiar pe terenul familiei sale, a organizat pentru prima dată în comună evidențe de stare civilă, a găsit un sediu pentru primărie și a instalat un post telefonic, în premieră în zonă, trăgând cablu subteran. Importantele sale realizări, apropierea de oameni, implicarea și dăruirea i-au asigurat fără probleme un al doilea mandat de primar. Oamenii i-au cerut să rămână la conducerea primăriei și în al treilea mandat, dar când s-a pus problema candidaturii pentru încă patru ani în fruntea comunității, Luiza Zavloschi a refuzat, considerând că e momentul să lase locul altei persoane.
Luiza Zavloschi a decedat în anul 1967, la vârsta de 84 de ani. Potrivit dorinței sale, a fost înmormântată în localitatea natală, iar pe cruce este scris „prima femeie primar din România”. În memoria Luizei Zavloschi, școala din localitatea Buda îi poartă numele și, an de an, în ultima zi din luna august, primărița este comemorată la Ziua satului. La începutul anilor 2000, în comuna Oșești a fost dezvelit un bust al Luizei Zavloschi și s-a inițiat un simpozion dedicat personalității ei, care a avut două ediții.
