Cazul Kuklinski, ofi╚Ťerul polonez devenit spion CIA jpeg

Cazul Kuklinski, ofi╚Ťerul polonez devenit spion CIA

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Ion Constantin

Continu─âm ├«n acest num─âr senza╚Ťionalele dezv─âluiri despre activitatea lui Ryszard Kuklinski, ofi╚Ťerul polonez devenit spion CIA. Cite╚Öte aici prima parte a articolului!

Pe 25 august 1972, ├«n portul Kiel din Germania, a fost organizat─â o nou─â ├«nt├ólnire secret─â a ofi╚Ťerilor Henry Morton ╚Öi Walter Lang cu R. Kukli┼äski, ├«n cadrul c─âreia a fost des─âv├ór╚Öit─â, practic, recrutarea acestuia ca agent al CIA. De men╚Ťionat c─â ├«ntregul proces de recrutare a lui Kukli┼äski s-a desf─â╚Öurat ├«ntr-o procedur─â rapid─â, ╚Ťin├óndu-se cont de particularit─â╚Ťile cazului, existen╚Ťa unor garan╚Ťii minime de sinceritate a candidatului, c├ót ╚Öi de cerin╚Ťele impuse de nevoia asigur─ârii protec╚Ťiei acestuia, cu luarea ├«n considerare a statutului deosebit pe care ├«l are acesta ├«n aparatul militar al R.P. Polone ╚Öi a m─âsurilor de verificare la care este supus din partea contraspionajului polonez ╚Öi sovietic.

Cu acest prilej, au fost stabilite o serie de detalii privind tematica informativ─â care intereseaz─â serviciul de spionaj recrutor, modul de realizare a viitoarelor ├«nt├ólniri ╚Öi a con lucr─ârii propriu-zise, m─âsurile de autoverificare ╚Öi protec╚Ťie care se impun a fi luate ├«n cadrul raporturilor de colaborare, c├ót ╚Öi ├«n via╚Ťa de toate zilele.

ÔÇŁJack StrongÔÇť ╚Öi opera╚Ťiunea ÔÇ×Pesc─âru╚ÖulÔÇŁ

├Än urma ├«nt├ólnirilor efectuate cu R. Kukli┼äski, la Haga ╚Öi Kiel, centrala CIA a procedat la verificarea pe diverse c─âi a datelor ╚Öi materialelor furnizate de acesta, iar ├«n urma anali - zei a ajuns la concluzia c─â ele prezint─â o valoare informativ-operativ─â deosebit─â, iar recrutarea ofi╚Ťerului polonez constituie o ÔÇŁcaptur─âÔÇť cu totul special─â. ├Äntreaga opera╚Ťiune de colaborare cu serviciul de spionaj american a primit denumirea de cod ÔÇŁPesc─âru╚ÖulÔÇť (ÔÇŁGullÔÇť), iar R. Kukli┼äski conspirativul ÔÇŁJack StrongÔÇť. Coordonator al cazului a fost ofi╚Ťerul David Forden, care ├«ndeplinea func╚Ťia de ╚Öef al departamentului responsabil pentru Uniunea Sovietic─â ╚Öi ╚Ť─ârile din Europa R─âs─âritean─â, ├«n cadrul CIA.

De remarcat faptul c─â D. Forden, originar din Buffalo, avea o oarecare experien╚Ť─â polonez─â, ├«ntruc├ót p├ón─â ├«n 1965 func╚Ťionase ├«n calitate de ╚Öef al grupei operative CIA de la Var╚Öovia, sub acoperire diplomatic─â. ├Äntre altele, cuno╚Ötea destul de bine limba polon─â. Pe parcursul anilor, ├«ntre Forden ╚Öi ofi╚Ťerul polonez se va lega o prietenie durabil─â, fundamentat─â, desigur, pe conlucrarea ├«n realizarea sarcinilor ├«n interesul serviciului american.

Prima ├«nt├ólnire secret─â dintre cei doi s-a desf─â╚Öurat ├«n vara anului 1973, la Hamburg-Germania, av├ónd ca principal scop instruirea lui ÔÇŁJack StrongÔÇť asupra sarcinilor informative pentru perioada urm─âtoare. La informa╚Ťiile furnizate de Kukli┼äski vor avea acces doar un num─âr restr├óns de persoane, aflate pe a╚Öa-zisa ÔÇŁlist─â BigotÔÇť. Acestea erau : directorii CIA, pre╚Öedin╚Ťii ╚Öi vicepre╚Öedin╚Ťii SUA, ╚Öefii Pentagonului, consilierii pre╚Öedintelui pentru problemele securit─â╚Ťii na╚Ťionale, secretarii Departamentului de Stat.

Despre identitatea agentului ÔÇŁJack StrongÔÇť vor mai cunoa╚Öte doar ╚Öeful reziden╚Ťei (grupei informative externe) CIA de la Var╚Öovia ╚Öi am - basadorul SUA ├«n Polonia. Ofi╚Ťerii operativi ╚Öi anali╚Ötii CIA practic nu erau ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â cu existen╚Ťa unei asemenea surse de informa╚Ťii, iar a╚Öa cum s-a dovedit ulterior nici m─âcar ÔÇŁc├órti╚ŤeleÔÇť KGB, care ac╚Ťionau ├«n interiorul Agen╚Ťiei Centrale de Informa╚Ťii a SUA, precum faimosul Aldrich Ames. Agentul polonez nu era cuprins nici ├«n eviden╚Ťele computerizate ale CIA. Odat─â re├«ntors la Var╚Öovia, Kukli┼äski a a╚Öteptat r─âspunsul americanilor, fiind ├«n acela╚Öi timp atent la orice reac╚Ťie a contraspionajului polonez ╚Öi mai ales a celui sovietic. Contactele cu ofi╚Ťerii serviciului secret american aveau loc, de regul─â, la Var╚Öovia, printr-un sistem de leg─âtur─â impersonal─â, denumit prescurtat ÔÇŁCPIÔÇť (ÔÇŁC─âsu╚Ť─â Po╚Ötal─â Impersonal─âÔÇť).

Spre deosebire de leg─âtura ÔÇŁpersonal─âÔÇť, cea impersonal─â este utilizat─â ├«n activitatea de spionaj, atunci c├ónd din ra╚Ťiuni de protec├żie se evit─â ca, ├«n procesul de predare-primire a materialelor informative, ├«ntre ofi╚Ťer ╚Öi agent s─â aib─â loc ├«nt├ólniri directe, nemijlocite., Kukli┼äski transmi╚Ť├ónd materiale de o excep╚Ťional─â importan╚Ť─â pentru CIA

Polonezii nu bănuiesc nimic, și-l avansează

├Än anii `70, Kukli┼äski a avansat treptat ├«n ierarhia militar─â, prin posibilit─â╚Ťile informative sporite pe care le dob├óndea, devenind tot mai util pentru serviciul de spionaj ├«n favoarea c─âruia lucra. La 20 septembrie 1973, Ryszard Kukli┼äski a fost numit director adjunct al Departamentului de Preg─âtire ╚Öi Opera╚Ťiuni din cadrul Statului Major General al armatei. Noua func╚Ťie i-a creat oportunit─â╚Ťi sporite de a accede mai u╚Öor la date de interes din centrele de comand─â ale unit─â╚Ťilor poloneze ╚Öi sovietice dislocate ├«n Polonia. Colaborarea lui Kukli┼äski cu spionajul american nu a fost lipsit─â, totu╚Öi, de unele disfunc╚Ťionalit─â╚Ťi ╚Öi tensiuni, care puteau s─â pericliteze grav misiunea acestuia.

Pe timpul unei vizite pe care pre╚Öedintele SUA, Henry Ford, ├«mpreun─â cu secretarul de stat Henry Kissinger, o efectuau ├«n anul 1974, la invita╚Ťia liderului de partid ╚Öi de stat Edward Gierek, dup─â ce ├«n prealabil vizitaser─â oficialit─â╚Ťile de la Moscova, ambasadorul american Richard Davies a cerut ca activitatea de spionaj a lui Kukli┼äski ├«n Polonia s─â ├«nceteze sau, cel pu╚Ťin, s─â fie suspendat─â. Diplomatul a invocat drept motiv faptul c─â astfel de opera╚Ťiuni ale CIA ar putea avea ca rezultat reeditarea unor situa╚Ťii de genul celor cu avionul U-2, de care ar profita sovieticii.

De c├óteva ori, mai ├«nainte, ambasadorul Davis avertizase ├«n scris Washington-ul asu - pra faptului c─â R. Kukli┼äski este urm─ârit de contraspionajul polonez ╚Öi sovietic, iar cazul s─âu poate provoca o adev─ârat─â ÔÇŁcatastrof─â diplomatic─âÔÇť. Con ducerea administra╚Ťiei americane nu a ╚Ťinut, ├«ns─â, cont de aceste avertismente, dispun├ónd ca activitatea de colaborare ├«n plan specific a lui Kukli┼äski s─â continue ├«n mod nestingherit, dar cu maxime precau╚Ťii.

ÔÇ×├Än acel birou a lucrat PenkovskiÔÇŁ

Beneficiind de aprecierea ╚Öi ├«n - crederea deosebit─â a generalilor polonezi ╚Öi sovietici, ├«n perioada 1974-1975, Kukli┼äski a fost trimis la un curs special pentru ofi╚Ťerii de elit─â, organizat de Academia For╚Ťelor Armate Sovietice ÔÇŁKliment Voro╚ÖilovÔÇť de la Moscova. Aici a fost verificat, desigur, de serviciile de informa╚Ťii sovietice, militar (GRU) ╚Öi civil (KGB), care nu au descoperit ├«ns─â nimic deosebit ├«n ceea ce prive╚Öte contactele ╚Öi colaborarea ofi╚Ťerului polonez cu CIA. La Moscova, Kukli┼äski ÔÇô care vorbea foarte bine limba rus─â ÔÇô a stabilit rela╚Ťii cu mai mul╚Ťi generali sovietici, consolid├óndu-╚Öi, totodat─â, prietenia cu generalul Kiszczak, pe care l-a ajutat s─â-╚Öi termine studiile la Academia ÔÇŁVoro╚ÖilovÔÇť.

Oleg Penkovski jpg jpeg

Oleg Penkovski, spionul CIA, în timpul procesului de la Moscova

Nu a fost cru╚Ťat, totu╚Öi, de momente teribile de suspans ╚Öi emo╚Ťie. Pe timpul unei plimb─âri, ├«mpreun─â cu un general sovietic, prin zona central─â a Moscovei, a fost oprit brusc de acesta, care i-a ar─âtat cu m├óna spre fereastra unei cl─âdiri a Ministerului Ap─âr─ârii sovietic, spun├óndu-i: ÔÇŁ├Än acel birou a lucrat Penkovski Oleg Penkovski, ÔÇŁc├órti╚Ť─âÔÇť a serviciilor americane infiltrat─â ├«n spionajul militar sovietic, la ├«nceputul anilor `60, folosit─â cu succes pe timpul ÔÇŁcrizei rachetelorÔÇť din Cuba, ├«n 1963. ÔÇŁ╚śtii despre cine e vorba, nu?ÔÇŁ, a ad─âugat generalul sovietic.

Este de presupus c─â, la o asemenea ├«ntrebare, interlocutorul Kukli┼äski, ╚Ötiind ce hram poart─â, a avut oarece emo╚Ťii. Nu i-a disp─ârut, totu╚Öi, prezen╚Ťa de spirit ╚Öi a r─âspuns c─â nu cunoa╚Öte mare lucru despre Penkovski, la care generalul sovietic a ├«nceput s─â-i povesteasc─â, cu lux de am─ânunte, istoria cazului ├«n spe╚Ť─â. Exist─â indicii c─â, pe timpul ╚Öederii la Moscova, ├«n paralel cu preg─âtirea la Academia ÔÇŁVoro╚ÖilovÔÇť, Kukli┼äski ar fi urmat ╚Öi un curs special al Direc╚Ťiei Principale de Spionaj (GRU), organizat de Marele Stat Major General al Armatei Sovietice.

Aspectul rezult─â dintr-o declara╚Ťie f─âcut─â de generalul Iuri R├«leev, care a ├«ndeplinit func╚Ťia de ata╚Öat militar al URSS la Var╚Öovia, p├ón─â ├«n anul 1981. Acesta a mai afirmat c─â dac─â R. Kukli┼äski ar fi urmat cursul normal al carierei de ofi╚Ťer ├«n armata polon─â, ╚Öi nu ar fi ÔÇŁtr─âdatÔÇť ├«n favoarea americanilor, ÔÇŁcu siguran╚Ť─â ar fi ajuns la gradul de generalÔÇť.

Colonel ╚Öi ╚Öef al Sec╚Ťiei de Planificare Strategic─â

La pu╚Ťin timp dup─â revenirea de la Moscova la Var╚Öovia, ├«n 1976, Kukli┼äski a fost avansat la gradul de colonel ╚Öi numit ├«n func╚Ťia de ╚Öef al Sec╚Ťiei a I-a Planificare Strategic─â ╚Öi de Ap─ârare, ╚Öi totodat─â loc╚Ťiitor al ╚Öefului Direc╚Ťiei Operative din Statul Major General al armatei poloneze. El a devenit unul dintre colaboratorii cei mai apropia╚Ťi ai ministrului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, gen. W. Jaruzelski, lu├ónd parte la consf─âtuirile secrete ale comandamentului trupelor sovietice de ocupa╚Ťie ╚Öi cele ale Pactului de la Var╚Öovia.

I-a cunoscut personal pe comandan╚Ťii sovietici de cel mai ├«nalt nivel, precum mare╚Öalul Ogarkov, mare╚Öalul Kulikov, mare╚Öalul Ahromiev, generalul Gribkov, c├ót ╚Öi pe ministrul Ap─âr─ârii ╚Öi prietenul lui Brejnev ÔÇô mare╚Öalul Ustinov. Printre generalii polonezi ╚Öi sovietici, Kukli┼äski se bucura de o mare autoritate ├«n ceea ce prive╚Öte capacitatea sa de a rezolva marile probleme operative de stat major. Avea, de asemenea, raporturi str├ónse de colaborare cu ofi╚Ťeri specializa╚Ťi ├«n planificarea activit─â╚Ťilor operative, at├ót de la Var╚Öovia ╚Öi Moscova, c├ót ╚Öi din capitalele altor state membre ale Tratatului de la Var╚Öovia.

Memoriul lui Kuklinski

La sugestia patronilor s─âi americani, ├«n anii 1975-1976, Kukli┼äski a elaborat un amplu Memoriu de analiz─â strategico-militar─â, cu privire la posibilitatea izbucnirii celui de-al Treilea R─âzboi Mondial, ca urmare a unei prezumtive agresiuni a Uniunii Sovietice asupra statelor N.A.T.O. ├Änceput─â ├«nc─â din 1971, aceast─â lucrare a ajuns, ├«n final, s─â aib─â peste 400 de pagini, reprezent├ónd o adev─ârat─â capodoper─â de art─â militar─â. Ea ├«nf─â╚Ťi╚Öa diversele scenarii posibile ale evolu╚Ťiei situa╚Ťiei militare pe plan european ╚Öi mondial, date cu privire la poten╚Ťialul de care dispun statele membre ale Tratatului de la Var╚Öovia, pentru o eventual─â confruntare cu Pactul Nord-Atlantic.

Materialul cuprindea elemente detaliate cu privire la for╚Ťele armate pe care le avea fiecare dintre ╚Ť─ârile membre ale Tratatului, inclusiv sub aspectul punctelor slabe, nevralgice ale acestora. Documentul oferea, astfel, o baz─â metodologic─â ╚Öi teoretic─â pentru orice analiz─â comparativ─â riguroas─â a for╚Ťelor celor dou─â pacte militare. F─âc├ónd un studiu analogic nu doar asupra for╚Ťelor sovietice, ci ╚Öi a celor ale N.A.T.O., memoriul sugera practic schimb─ârile ce se impuneau a fi adoptate ├«n politica american─â de ap─ârare.

Raportul lui Kukli┼äski a fost ├«n detaliu analizat ╚Öi discutat ├«n cercurile cele mai ├«nalte ale conducerii administra╚Ťiei S.U.A., c├ót ╚Öi ├«n cele ale N.A.T.O. Potrivit unor autori polonezi, memoriul lui Kukli┼äski a constituit principala cauz─â a schimb─ârii doctrinei de ap─ârare strategic─â a S.U.A. ├«n Europa. Ca urmare, Statele Unite au luat decizia ca, ├«n eventualitatea unui atac din partea Uniunii Sovietice ╚Öi a sateli╚Ťilor acesteia, s─â fie folosite doar armele conven╚Ťionale, iar nu ╚Öi cele atomice pe continentul european.

Aceast─â orientare se va reg─âsi ├«n doctrina ╚Öi politica de ap─ârare promovat─â, la sf├ór╚Öitul anilor `70 ai secolului trecut, de c─âtre administra╚Ťia pre╚Öedintelui Jimmy Carter, c├ót ╚Öi la ├«nceputul mandatului lui Ronald Reagan. Dispun├ónd de asemenea posibilit─â╚Ťi informative, Kukli┼äski a fost ├«n m─âsur─â ca, ├«n cei zece ani de colaborare, s─â le furnizeze americanilor date ╚Öi documente de importan╚Ť─â capital─â, el fiind un adev─ârat ÔÇŁbarometruÔÇť, prin intermediul c─âruia Washington-ul descifra orice schimb─âri ╚Öi fluctua╚Ťii ├«n politica promovat─â de Tratatul de la Var╚Öovia, sub conducerea URSS, fa╚Ť─â de SUA ╚Öi ╚Ť─ârile Pactului Nord-Atlantic.

Fiind folosite la ÔÇŁprognozarea vremiiÔÇť ├«n materie politic─â, aceste date au f─âcut posibil ca SUA s─â dispun─â de posibilitatea cunoa╚Öterii anticipative a posibilit─â╚Ťilor sovieticilor de a declan╚Öa un act de agresiune nea╚Öteptat ├«mpotriva Occidentului.

A furnizat 35 000 de pagini de documente

Potrivit celor mai multe dintre lucr─ârile ╚Öi studiile publicate ├«n Polonia ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri, volumul total al documentelor militare ╚Öi informa╚Ťiilor furnizate de R. Kukli┼äski ame ricanilor ├«nsuma circa 35 000 de pagini, dintre care cel pu╚Ťin 34 000 file erau ├«n limba rus─â. Calcule mai recente arat─â totu╚Öi c─â num─ârul total de pagini ale materialelor furnizate de agentul polonez a fost de 42 000.

├Än afara informa╚Ťiilor curente cu privire la con╚Ťinutul consf─âtuirilor secrete, deciziile luate asupra organiz─ârii, func╚Ťion─ârii ╚Öi disloc─ârii unit─â╚Ťilor sovietice ╚Öi ale Tratatului de la Var╚Öovia, colonelul polonez a livrat CIA informa╚Ťii strict secrete de importan╚Ť─â strategic─â deosebit─â, referitoare la: documenta╚Ťia tehnic─â asupra a peste 200 sisteme de arme de ├«nalt─â tehnologie, produse ├«n U.R.S.S.; cele mai noi proiecte din domeniul industriei militare sovietice, precum varianta modernizat─â a tancului T-72, care reprezenta principala arm─â ofensiv─â la categoria de blindate aflate ├«n dotarea Pactului de la Var╚Öovia; planurile cincinale strategice ale Tratatului, pentru perioadele 1971-1975, 1976- 1980 ╚Öi 1981-1986; deciziile ╚Öi ordinele date de Moscova, pentru aplicarea acestora ├«n R.P. Polon─â, R.D. German─â, R.S. Cehoslovac─â, ├«n R.P. Ungar─â ╚Öi R.P. Bulgar─â; materialele secrete ale Statului Major General sovietic, referitoare la r─âzboiul electronic; variante ale planurilor de atac ale Armatei Sovietice ╚Öi trupelor Pactului de la Var╚Öovia ├«mpotriva unor state ale N.A.T.O. din Europa Occidental─â; participarea unor unit─â╚Ťi ale Armatei Populare poloneze la ac╚Ťiuni prev─âzute ├«mpotriva R.F. Germania ╚Öi Danemarcei; planurile pentru cucerirea ╚Öi ocuparea unor state ale Europei Occidentale de c─âtre Armata Sovietic─â ╚Öi for╚Ťele Pactului; date strategice referitoare la unit─â╚Ťile Grupului de Nord al Armatei Sovietice, care constituiau practic trupele de ocupa╚Ťie din R.P. Polon─â; acela╚Öi gen de date despre unit─â╚Ťile sovietice care sta╚Ťionau ├«n R.D. German─â, R.P. Ungar─â ╚Öi R.S. Cehoslovac─â; localizarea ╚Öi datele tehnice ale celor mai importante puncte de comand─â ale Armatei Sovietice (ÔÇŁstatele majore subteraneÔÇť), de unde mare╚Öalii sovietici urmau s─â asigure conducerea for╚Ťelor Pactului, ├«n eventualitatea unui r─âzboi cu for╚Ťele N.A.T.O.

Nu ├«nt├ómpl─âtor, pe timpul ├«nt├ólnirii de la Reykjavik, din 1985, cu pre╚Öedintele Ronald Reagan, liderul sovietic Mihail Gorbaciov ╚Öi consi - lierii s─âi au r─âmas foarte surprin╚Öi atunci c├ónd americanii le-au ar─âtat c─â bunc─ârele cele mai importante ale co mandamentelor sovietice sunt ÔÇŁfoarte bine ╚ŤintuiteÔÇť de for╚Ťele Pactului Nord-Atlantic.

La un moment al discu╚Ťiilor de atunci, secretarul american al Ap─âr─ârii, Casper Weinberger, i-a dat pre╚Öedintelui Reagan un document. Acesta a fost ├«nm├ónat apoi lui Gorbaciov, care, la r├óndul lui, l-a dat mai departe ╚Öefului Statului Major General al Armatei Sovietice, mare╚Öalul Serghei Ahromeev. Dup─â consultarea responsabililor de resort, sovieticii ╚Öi-au dat seama c─â americanii cunosc ├«n de - taliu secretele referitoare la punctele lor de comand─â din Europa, lucru care nu putea s─â se realizeze dec├ót prin intermediul lui R. Kukli┼äski.

Acces la cele mai secrete informa╚Ťii

Pe 13 aprilie 1980, colonelul polonez le livreaz─â americanilor documente despre organizarea trupelor Tratatului de la Var╚Öovia ├«n cazul unui r─âzboi cu puterile occidentale. ├Än ziua de 4 decembrie 1980, R. Kukli┼äski pred─â CIA planurile sovietice de invadare a Poloniei (de tipul interven╚Ťiei din Ungaria, ├«n 1956, ╚Öi ├«n Cehoslovacia, ├«n 1968), ├«n scopul lichid─ârii mi╚Öc─ârii ÔÇŁSolidaritateaÔÇť. ├Än acela╚Öi timp, spionajul american prin satelit confirma marile deplas─âri de trupe sovietice ├«n apropierea frontierelor cu Polonia.

├Än consecin╚Ť─â, pre╚Öedintele S.U.A., Jimmy Carter s-a adresat liderului sovietic Leonid Brejnev cu o scrisoare ├«n care cerea s─â li se dea posibilitatea autorit─â╚Ťilor ╚Öi na╚Ťiunii poloneze s─â-╚Öi rezolve singure dificult─â╚Ťile pe care le au, avertiz├ónd, totodat─â, Moscova ├«n ceea ce prive╚Öte efectele negative pe care le-ar avea asupra rela╚Ťiilor americano-sovietice o eventual─â folosire a for╚Ťelor Armatei Ro╚Öii ├«n Polonia. Imediat dup─â aceasta, Carter a f─âcut public─â pozi╚Ťia sa ├«n problema respectiv─â. La r├óndul s─âu, Papa Ioan Paul al II-lea s-a adresat Kremlinului, anun╚Ť├ónd c─â, ├«n cazul interven╚Ťiei sovietice, el va merge ├«n Polonia. Toate acestea au avut, desigur, ca efect atitudinea mai re╚Ťinut─â a lui Brejnev ├«n ceea ce prive╚Öte folosirea ma╚Öinii de r─âzboi sovietice pentru o interven╚Ťie ├«n Polonia.

La ├«nceputul anilor `80, colonelul avea deja acces la cele mai secrete planuri politice ╚Öi militare ale conducerii de stat ╚Öi de partid din R.P. Polon─â. Participa la toate consf─âtuirile ╚Öi reuniunile Pactului de la Var╚Öovia, care aveau loc nu numai ├«n Polonia, ci ╚Öi la Moscova, ╚Öi ├«n alte capitale ale statelor socialiste. ├Ändeplinea, totodat─â, func╚Ťia de ofi╚Ťer de leg─âtur─â al armatei poloneze la cartierul general al mare╚Öalului Kulikov, comandantul suprem al for╚Ťelor Tratatului de la Var╚Öovia, fiind ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â asupra tuturor problemelor importante dezb─âtute ╚Öi a planurilor de m─âsuri adoptate.

├Än momentul de fa╚Ť─â se cunoa╚Öte c─â R. Kukli┼äski ╚Ötia mai multe lucruri despre Armata Ro╚Öie ╚Öi planurile acesteia, chiar dec├ót gen. Jaruzelski. Brejnev, Gorbaciov, mare╚Öalii Ustinov, Greciko, Kulikov ÔÇô l-au informat pe ╚Öeful de stat polonez doar la modul general. Prin func╚Ťia sa, ├«ns─â, Kukli┼äski era obligat s─â cunoasc─â detaliile problematicii privind colaborarea dintre Armata Polonez─â ╚Öi for╚Ťele Tratatului de la Var╚Öovia. Gra╚Ťie recomand─ârilor pe care le avea, i s-a ╚Öi ├«ncredin╚Ťat sarcina de mare r─âspundere de a elabora doctrina de ap─ârare a R.P. Polone.

ÔÇ×Ne g├óndim la tine tot timpulÔÇŁ

Contraspionajul militar polonez, ca ╚Öi serviciile de specialitate sovietice nu au descoperit ├«ns─â leg─âtura sa sistematic─â ÔÇô ├«n anumite perioade, aproape zilnic─â ÔÇô cu CIA Pentru activitatea sa productiv─â ├«n slujba serviciului de spionaj american, colonelul polonez primea aprecieri direct de la nivelul cel mai ├«nalt al institu╚Ťiei care ├«l coordona.

Amiralul Stansfield Turner jpg jpeg

Amiralul Stansfield Turner

├Äntr-o scrisoare secret─â adresat─â de c─âtre amiralul Stansfield Turner lui R. Kukli┼äski, la 8 decembrie 1980, se ar─âta: ÔÇŁInforma╚Ťiile tale prezint─â o valoare deosebit─â ╚Öi au ajuns la momentul potrivit. Dup─â traducere, ele vor fi ├«naintate personal pre╚Öedintelui. Rapor tul t─âu are un rol important ├«n luarea de c─âtre guvernul Statelor Unite a unor decizii referitoare la ac╚Ťiunile ce vor fi ├«ntreprinse ├«n urm─âtoarele zile. ├Änc─â o dat─â, ├«╚Ťi mul╚Ťumim pentru aportul ╚Öi sacrificiul ├«n slujba cauzei noastre comune. P─âcat, totu╚Öi, c─â nu exist─â posibilitatea de a te ajuta mai mult ├«n ├«ndeplinirea obliga╚Ťiilor, ├«n aceste momente dificile. Ne g├óndim la tine tot timpulÔÇť.

Av├ónd ├«n vedere c─â, asemenea multor spioni, Kukli┼äski ├«╚Öi desf─â╚Öura solitar activitatea ├«ntr-un mediu destul de tensionat, astfel de aprecieri, venite de la ╚Öeful institu╚Ťiei pentru care lucra, trebuie s─â fi avut un rol important ├«n sus╚Ťinerea sa moralpsihic─â.

Sursa de informa╚Ťii cea mai pre╚Ťioas─â

La propunerea generalului Jaruzelski, col. Kukli┼äski a fost inclus ├«n grupul generalilor care, la ordinul Kremlinului, pre g─âteau variantele operative pentru introducerea legii mar╚Ťiale ├«n Polonia. El a participat, astfel, la elaborarea documentelor pentru instituirea st─ârii de r─âzboi ├«n ╚Ťar─â, al─âturi de generalii Mieczys┼éaw Dachowski, Tadeusz Hupa┼éowski, Antoni Jasi┼äski ╚Öi Jerzy Skalski.

Ronald Reagan Mihail Gorbaciov jpg jpeg

Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, Reykjavik 1985

Pe 11 februarie 1981, el a transmis CIA informa╚Ťii despre proiectata introducere a Legii mar╚Ťiale (aplicat─â din 13 decembrie acela╚Öi an ╚Öi r─âmas─â ├«n vigoare p├ón─â ├«n iulie 1983), iar ├«n lunile urm─âtoare a raportat detalii privind m─âsurile ├«ntreprinse de autorit─â╚Ťi ├«n acest scop, preg─âtirea de interven╚Ťie a trupelor de securitate, mili╚Ťiei, unit─â╚Ťilor ZOMO33 ZOMO ÔÇô Unit─â╚Ťile Motorizate ale Mili╚Ťiei Cet─â╚Ťene╚Öti, armatei etc. Dup─â cum rezult─â din lucr─âri recent publicate, Kukli┼äski se num─âra printre cei mai aprecia╚Ťi ╚Öi cei mai bine ap─âra╚Ťi agen╚Ťi ai serviciului secret american, care figurau pe lista special─â purt├ónd criptonimul de ÔÇŁBigotÔÇť.

Potrivit declara╚Ťiilor unor oficiali americani - date publicit─â╚Ťii dup─â 1990 - ÔÇťnu a existat nici o alt─â surs─â care s─â ne fi furnizat informa╚Ťii at├ót de pre╚ŤioaseÔÇŁ. Informa╚Ťiile furnizate de el erau prezentate ├«n mape speciale doar pentru cinci beneficiari din conducerea administra╚Ťiei S.U.A: pre╚Öedintele, vicepre╚Öedintele, secretarul de stat, secretarul Ap─âr─ârii ╚Öi consilierul pentru problemele de Securitate Na╚Ťional─â.

Despre colaborarea lui Kukli┼äski cu serviciul secret american cuno╚Öteau doar c├óteva persoane, ├«ntre care ╚Öeful CIA ╚Öi ofi╚Ťerii care ├«l aveau ├«n leg─âtur─â, ╚Öeful Pentagonului ╚Öi ╚Öeful Consiliului Securit─â╚Ťii Na╚Ťionale. Anali╚Ötii ╚Öi sovietologii de la Washington, care au primit timp de peste zece ani rapoartele anonime ale lui Kukli┼äski, erau convin╚Öi c─â la Var╚Öovia lucreaz─â o re╚Ťea puternic─â format─â din cel pu╚Ťin 15 ÔÇô 20 de informatori din r├óndul ofi╚Ťerilor superiori ai armatei poloneze, care ac╚Ťioneaz─â din motive patriotice. ╚śi c├ónd colo, era vorba numai de ... Kukli┼äski.

Nu este exclus s─â mai fi fost ╚Öi al╚Ťii, dar oricum nu de acela╚Öi nivel. ├Än orice caz, misiunea at├ót de ├«ndelungat─â ╚Öi de productiv─â ca num─âr de informa╚Ťii ob╚Ťinute, din partea unui agent, pe o durat─â ne├«ntrerupt─â de 10 ani a fost rarisim─â, dac─â nu una f─âr─â precedent ├«n istoria spionajului.

Cite╚Öte ╚Öi ultima parte a articolului: 

Dosar clasat: Ryszard Kuklinski. Spionaj american, polonez sau sovietic?