Carlo Bugatti, arhitectul datorit─â c─âruia Europa a (re)descoperit mobilierul oriental jpeg

Carlo Bugatti, arhitectul datorit─â c─âruia Europa a (re)descoperit mobilierul oriental

Cine spune Bugatti se g├ónde╚Öte mai ├«nt├ói la celebrul constructor de automobile de lux ╚Öi de sport din perioada interbelic─â. Numai c─â Ettore Bugatti provenea dintr-o adev─ârat─â dinastie de creatori, care s-au afirmat mai ├«nt├ói ├«n art─â. ┼×i dac─â spiritul creator, imagina┼úia ar putea fi cuantificate, atunci Ettore, care a imaginat faimosul automobil Bugatti Royale Type 41, ar fi dep─â╚Öit de c─âtre tat─âl s─âu, Carlo Bugatti, designerul unor remarcabile piese de mobilier ╚Öi al unor interioare de inspira╚Ťie oriental─â. Despre Carlo ┼či crea┼úiile sale va fi vorba ├«n cele ce urmeaz─â...

F─âr─â ├«ndoial─â c─â ├«n ziua de 2 februarie 1856, arhitectul Giovanni Luigi Bugatti din Milano ÔÇô ora╚Ö care, la vremea respectiv─â, era capitala regatului Lombardiei, una dintre multele entit─â╚Ťi statale incluse ├«n Imperiul Austro-Ungar ÔÇô a fost c├ót se poate de fericit, pentru c─â so╚Ťia sa, Amelia, i-a d─âruit un fiu. 

┼×i probabil c─â Giovanni Luigi a visat ╚Öi el, ca orice tat─â, ca fiul s─âu s─â devin─â cineva ÔÇô iar a╚Ötept─ârile sale au fost ├«ntrecute de (pe-atunci) micu╚Ťul Carlo, care avea s─â fac─â numele Bugatti faimos ├«n ├«ntreaga lume. 

Un personaj excentric

De la tat─âl s─âu, Carlo a mo╚Ötenit pasiunea pentru sculptur─â, fapt care l-a determinat pe Giovanni Luigi Bugatti s─â-l ├«nscrie la Brera Belle Arti ÔÇô Accademia di Belle Arti di Brera, prestigios institut de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior artistic milanez, fondat ├«n anul 1776.

Aici, foarte rezervatul ╚Öi pu╚Ťin comunicativul vl─âstar al familiei Bugatti ╚Öi-a f─âcut un prieten: pictorul peisagist Giovanni Segantini, care, ├«n 1881, avea s─â-i devin─â cumnat, ├«nsur├óndu-se cu sora lui Carlo, Luigia. ├Än anul 1875, dup─â ce a absolvit Brera Belle Arti, t├ón─ârul Carlo Bugatti s-a ├«nscris ca student la Acad├ęmie des Beaux-Arts din Paris, sec╚Ťia de arhitectur─â.

În 1880, anul finalizării studiilor sale artistice, tânărul arhitect pasionat de sculptură s-a întors la Milano, angajându-se în atelierul faimosului ebenist Mentasti, care crea mobilier de lux pentru înalta societate italiană. Aproape imediat, Carlo s-a însurat cu Teresa Lorioli, care i-a dăruit trei copii: pe Ettore Arco Isidoro (viitorul creator de automobile, născut în 1881), urmat de o fiică, Deanice (născută în 1883), și în cele din urmă de Rembrandt Annibale (născut în 1884, sculptor extrem de talentat, dar chinuit de o depresie care avea să-l împingă la sinucidere înainte de a împlini 32 de ani).

Carlo Bugatti, în anul 1920

Carlo Bugatti 1920 jpg jpeg

Personaj excentric, arhitectului devenit creator de mobil─â de lux ├«i pl─âcea s─â-i lase masc─â pe milanezi, nu numai cu barba sa foarte lung─â ╚Öi blond─â, ci ╚Öi gra┼úie vestimenta╚Ťiei: Carlo Bugatti purta mereu haine lungi, de inspira╚Ťie spaniol─â, cu nasturi mari, ╚Öi p─âl─ârii foarte largi; aceasta, ├«ntr-o epoc─â ├«n care conformismul era liter─â de lege. Cei care nu-l cuno╚Öteau ├«l luau drept un pastor protestant elve╚Ťian, dup─â cum se poate vedea ╚Öi din statuia de bronz realizat─â de prietenul s─âu, prin╚Ťul Pavel Trube╚Ťkoi, sculptor ┼či descendent al unei vechi familii nobiliare din Imperiul Rus.

├Än anul 1888, artistul a izbutit s─â devin─â propriul s─âu patron, deschiz├óndu-╚Öi un atelier de mobil─â ├«n Milano (C. Bugatti & C., Fabbrica Mobili Artistici Fantasia), pe strada Castelfidardo, la num─ârul 6. Aici au mai lucrat pentru el, ├«n afar─â de cumnatul s─âu, Giovanni Segantini, pictorul Emilio Longoni ╚Öi ebenistul Eugenio Quarti, care aveau s─â devin─â ╚Öi ei arti╚Öti aprecia╚Ťi ├«n Peninsul─â. 

ÔÇ×Bugatti e singurul italian care nu se limiteaz─â s─â viseze la un mobilier modern; el chiar ├«l face!ÔÇŁ

├Än anul deschiderii atelierului, Carlo Bugatti a participat ┼či la T├órgul de Arte Frumoase din Milano, unde nu i-a fost deloc greu s─â ias─â ├«n eviden╚Ť─â datorit─â crea╚Ťiilor sale unice. Trebuie precizat aici c─â stilul Art Nouveau a c─âp─âtat o estetic─â ╚Öi o denumire diferite ├«n func╚Ťie de spa╚Ťiul cultural ├«n care s-a manifestat: Art Nouveau ├«n Fran╚Ťa ┼či Belgia, Secession ├«n Austria ┼či Germania, Liberty ├«n Italia, Art & Crafts ├«n Marea Britanie ┼či Statele Unite ÔÇô ╚Öi chiar Rusia a avut propria sa manifestare Art Nouveau, cu puternice influen╚Ťe etnografice.

Designer de excep╚Ťie, Bugatti avea s─â se ├«nscrie ├«n r├óndul celor mai importan╚Ťi arhitec╚Ťi ai sf├ór╚Öitului de secol XIX ╚Öi ├«nceputului de secol XX. Dar, spre deosebire de colegii s─âi de breasl─â, Victor Horta, Henry Van de Velde, Hector Guimard etc., Bugatti d─â o interpretare cu totul personal─â stilului Art Nouveau. Viziunea sa aproape futurist─â asupra arhitecturii mobilierului o putem considera ca prima form─â de interpretare modern─â a structurilor arhitecturale islamice. 

Birou de budoar, purt├ónd inconfundabila semn─âtur─â Bugatti, circa 1902, v├óndut de Casa de licita┼úii ChristieÔÇÖs cu 169.000 de euro

bugatti  2 jpg jpeg

Fapt cu totul neobi╚Önuit pentru acea epoc─â ├«n Europa Occidental─â, mobilierul creat de Bugatti este un colaj din lemn, pergament, tabl─â de cupru ╚Öi inser╚Ťii de sidef, materiale folosite ├«n arta mobilierului din lumea arabo-musulman─â. Crea╚Ťiile sale au un design cu totul remarcabil, apropiat ca ├«ndr─âzneal─â a formelor de cele ale celebrului Antonio Gaudi, care era ╚Öi el un talentat ebenist. La toate acestea se mai adaug─â ╚Öi influen╚Ťa stilului gotic, pe care Bugatti ╚Öi l-a ├«nsu╚Öit de la arhitectul francez Eugen Emmanuel Viollet-le-Duc (cel care a restaurat Notre-Dame de Paris ╚Öi numeroase castele medievale din Fran╚Ťa). 

Vorbind despre viziunea sa artistic─â, Bugatti avea s-o defineasc─â ├«n 1896: ÔÇ×Construiesc mobil─â ├«ntr-un stil extrem de original, care are ceva at├ót din stilul bizantin, c├ót ╚Öi din cel maur, f─âr─â a fi ├«ns─â tributar nici unuia, nici altuia...ÔÇŁ.

Set pentru ceai, din argint aurit ┼či filde┼č, creat de Carlo Bugatti ├«n 1907 ┼či realizat de argintarul francez A.A. H├ębrard; din colec┼úia Muzeului de Art─â din Cleveland

bugatti  3 jpg jpeg

Nu este de mirare c─â, atunci c├ónd, ├«n anul 1906, regina Italiei, Elena de Savoia, l-a complimentat pentru ÔÇ×minunatul s─âu stil maurÔÇŁ, Carlo Bugatti i-a replicat ofuscat: ÔÇ×Maiestate, ─âsta nu e stil maur, e stilul meu!ÔÇŁ ╚śi chiar a╚Öa dup─â cum se spunea pe-atunci, ÔÇ×Bugatti e singurul italian care nu se limiteaz─â s─â viseze la un mobilier modern; el chiar ├«l face!ÔÇŁ

În plus, nonconformistul artist nu a creat doar mobilier. El a desenat, de asemenea, modele și pentru piese de argintărie, ceramică, instrumente muzicale, fiind totodată un pictor talentat și un scenograf important.

De la faliment la recunoa╚Ötere interna╚Ťional─â

Pentru c─â la T├órgul de Arte Frumoase din Milano lucr─ârile sale au avut un succes enorm, Carlo Bugatti a fost invitat s─â participe la Expozi╚Ťia Italian─â care a avut loc la Londra (tot ├«n 1888), unde a c├ó╚Ötigat Diploma de Onoare. 

Dar arti╚Ötii mai au uneori ╚Öi ghinion: ├«n 1891, Carlo Bugatti a dat faliment ╚Öi, pentru a sc─âpa de creditori, a fugit ├«n Fran╚Ťa. Nu s-a dat ├«ns─â b─âtut, ci a continuat s─â creeze. La Paris a lucrat pentru marile magazine Dufayel ╚Öi Le Bon March├ę, realiz├ónd diverse obiecte din metal pre╚Ťios. Cu mari eforturi, ├«n 1896, Bugatti a izbutit s─â-╚Öi pl─âteasc─â datoriile ╚Öi s-a putut ├«ntoarce la Milano. Pe u╚Öa din fa╚Ť─â!

Salonul turcesc al Hotelului Waldorf Astoria din New York, creat de Carlo Bugatti

bugatti  4 jpg jpeg

Au urmat expozi╚Ťiile interna╚Ťionale de la Anvers ╚Öi Amsterdam, iar ├«n anul 1900 a fost premiat cu medalia de argint la Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris. Tot ├«n acel an, artistul avea s─â-╚Öi deschid─â un al doilea atelier ├«n capitala Fran╚Ťei. Doi ani mai t├órziu, ├«n 1902, Bugatti particip─â la Expozi╚Ťia Interna╚Ťional─â de la Torino, unde s-a remarcat cu ÔÇ×Camera MelcilorÔÇŁ, o camer─â de baie ├«n spiral─â, ale c─ârei decora╚Ťiuni cuprindeau inclusiv faimoasele sale scaune-cobr─â, denumire care face inutil─â orice descriere. 

Nu este, deci, de mirare c─â au ├«nceput s─â vin─â ╚Öi comenzi importante din partea unor personaje cu mult─â dare de m├ón─â, din lumea bun─â, cum ar fi aristocra╚Ťi britanici care au ╚Ťinut mor╚Ťi╚Ö s─â aib─â mobilier Bugatti ├«n castelele lor. De remarcat c─â piese create de Bugatti au fost semnalate ╚Öi ├«n colec╚Ťii private din Rom├ónia constituite tot ├«n acea epoc─â. Datorit─â faimei astfel c├ó╚Ötigate, conducerea Hotelului Waldorf Astoria din New York i-a comandat artistului un ÔÇ×salon turcescÔÇŁ, al c─ârui mobilier purta semn─âtura Bugatti. 

╚śi-a g─âsit alinarea ├«n pictur─â

├Än anul 1903, Carlo Bugatti a decis s─â se stabileasc─â ├«n Fran╚Ťa, iar ├«n 1904 s-a mutat de la Paris la Pierrefonds, ora╚Ö din departamentul Oise, al c─ârui primar avea s─â devin─â ├«n 1914. 

Dup─â sinuciderea celui mai mic fiu al s─âu, Rembrandt, artistul s-a ├«nchis ╚Öi mai mult ├«n sine, g─âsindu-╚Öi alinarea ├«n art─â, mai ales ├«n pictur─â. A avut, totu╚Öi, parte ╚Öi de o bucurie: fiul s─âu cel mare, Ettore, care i-a mo╚Ötenit creativitatea, a devenit un constructor de automobile apreciat ├«n ├«ntreaga lume, duc├ónd cu cinste mai departe numele Bugatti. 

├Än 1935, Carlo Bugatti, ajuns la venerabila v├órst─â de 79 de ani, s-a mutat din nou, de data aceasta ├«n ora╚Öul alsacian Molsheim, unde fiul s─âu Ettore, cel pasionat de automobile, ├«╚Öi stabilise cartierul general. Aici avea s─â se sting─â din via╚Ť─â, ├«n luna aprilie a anului 1940, l─âs├ónd ├«n urma sa o minunat─â mo┼čtenire. 

Descoper─â Palatul Khedivului din Constantinopol, o bijuterie decorat─â de Carlo Bugatti, ├«n paginile num─ârului 231 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 aprilie - 14 mai 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

H 231 jpeg jpeg