┬źC─âpc─âunul┬╗ din Kampala: Idi Amin Dada jpeg

┬źC─âpc─âunul┬╗ din Kampala: Idi Amin Dada

­čôü Biografii
Autor: Viorel Cruceanu

Deceniile postindependen╚Ť─â au reprezentat, pentru tinerele ╚Ť─âri africane, o epoc─â a ├«ncerc─ârilor. Ucenicia noului ÔÇ×dealÔÇŁ a debutat cu ├«nsu╚Öirea culturii libert─â╚Ťii. Simultan, au fost inaugurate ╚Öi marile ÔÇ×╚ÖantiereÔÇŁ: edificarea institu╚Ťiilor statale, promovarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale, crearea unui spa╚Ťiu socio-cultural care s─â reconcilieze tradi╚Ťia african─â cu aspira╚Ťia spre modernitate.

Dup─â 1990 s-a produs ╚Öi saltul calitativ, accentul fiind pus pe buna guvernare ╚Öi pe edificarea unor societ─â╚Ťi pluraliste func╚Ťionale (cu recunoa╚Öterea multiculturalismului ╚Öi alterit─â╚Ťii ca factori intrinseci ethos-ului african). Schimbarea din ultimele dou─â decenii este impresionant─â, cu at├ót mai mult, cu c├ót, ├«n anii R─âzboiului Rece, Africa a fost b├óntuit─â de flageluri precum proasta guvernare, corup╚Ťia institu╚Ťionalizat─â, lovituri de stat ├«n cascad─â, proliferarea regimurilor dictatoriale.

Moda ideologiilor de import, bazate pe g├óndirea uniform─â ╚Öi stilul puterii personalizate, a generat un univers baroc de figuri sinistre ╚Öi grote╚Öti: Mobutu Sese Seko (Zair), Gnassingb├ę Eyadema (Togo), Moussa Traor├ę (Mali), Fran cisco Macias Nguema (Guineea Ecuatorial─â), Jean B├ęd├ęl Bokassa (Republica Centrafrican─â), Mohammed Siad Barr├ę (Somalia), Hiss├Ęne Habr├ę (Ciad), Samuel Doe (Liberia). Din aceast─â galerie nu putea lipsi figura emblematic─â: ugandezul Idi Amin Dada. Pe bun─â dreptate s-a afirmat c─â ÔÇ×el este dictatorul cel mai cunoscut din istoria Africii contemporane ╚Öi unul dintre cei mai celebri din secolul al XX-leaÔÇŁ1.

Amin ÔÇô crea╚Ťia sistemului colonial britanic

Idi Amin a fost o crea╚Ťie a sistemului colonial britanic: un produs minor care, beneficiind de arbitrarul istoriei, s-a metamorfozat ├«ntr-un produs major. Oportuni╚Öti, cum ├«i ╚Ötim, britanicii au ├«ncercat s─â trag─â profituri maxime. Numai c─â ÔÇ×their friend from KampalaÔÇŁ s-a dovedit imprevizibil ╚Öi incontrolabil. Dilemele Londrei vis-├á-vis de Idi Amin ╚Öi-au g─âsit reflectarea ╚Öi ├«n presa panafrican─â, pe baza documentelor declasificate recent de Foreign & Commonwealth Office (FCO). Generalul Idi Amin Dada a preluat puterea ├«n Uganda prin lovitura de stat militar─â din 25 ianuarie 1971, ├«n timp ce pre╚Öedintele constitu╚Ťional, Milton Obote, se afla la summit-ul Commonwealth-ului de la Sin gapore. Evenimentul a fost aplaudat la Londra, care acuza pe Obote de ÔÇ×comunismÔÇŁ. De altfel, ast─âzi se spune deschis c─â Idi Amin a beneficiat de ÔÇ×sprijinul Marii Britanii ╚Öi al SUAÔÇŁ2.

Totu╚Öi, ├«n cercurile politice din capitala britanic─â, euforia nu era sinonim─â cu pierderea lucidit─â╚Ťii. La dou─â zile dup─â puci (a 25-a lovitur─â de stat de pe continentul negru, ├«n acel moment), un analist al FCO, Horace Smedley, ├«i scria lordului Lothian, superiorul s─âu: ┬źNu trebuie s─â v─ârs─âm lacrimi pentru plecarea dr. Obote. Dar nici s─â ne ├«n╚Öel─âm c─â Uganda va fi mai bine condus─â de succesorul s─âu. Amin este corupt ╚Öi lipsit de inteligen╚Ť─â... [Cu el] vom putea beneficia, ├«ns─â, de schimbarea politicii fa╚Ť─â de sectorul privat. Bine c─â s-a terminat cu socialismul lui Obote┬╗3. ├Än ├«ncheierea memorandumului s─âu, Smedley reamintea c─â ┬źinteresele britanice cer ca noi s─â ne extindem influen╚Ťa c├ót mai repede posibil, dup─â formarea noului guvern┬╗4.

Britanicii și liderul cu patru clase

Britanicii jubilau c─â au sc─âpat de Obote, ÔÇ×un om ├«nfumurat, sigur de el, vanitosÔÇŁ5, dar priveau cu incertitudine pe Amin, care ÔÇ×abia f─âcuse patru ani de ╚Öcoal─â elementar─âÔÇŁ6 ╚Öi ÔÇ×citea cu dificultate ├«n englez─âÔÇŁ7. Iat─â de ce, ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â a guvernului de la sf├ór╚Öitul lui ianuarie 1971, premierul Edward Heath ├«╚Öi exprima dorin╚Ťa de a recunoa╚Öte ┬źc├ót mai repede posibil┬╗8 regimul Amin, ├«ns─â ├«╚Öi exprima ╚Öi temerea ca gestul s─â nu fie interpretat ┬źca ╚Öi cum noi am fi responsabili de lovitura de stat a armatei┬╗9.

De aceea, guvernul conservator de la Londra a recurs la o stratagem─â: a cerut statelor africane anglofone moderate (Nigeria, Kenya ╚Öi Ghana) s─â dea ele tonul recunoa╚Öterii regimului Amin. Demersul englezilor era justificat ╚Öi de atitudinea ╚Ť─ârilor ÔÇ×progresisteÔÇŁ (Tanzania, Zambia, Guineea ╚Öi Somalia) care au condamnat, f─âr─â echivoc, lovitura de stat de la Kampala. ├Än acest sens, generalul Mohammed Siad Barr├ę (Somalia) declara acuzator c─â lovitura ┬źa fost organizat─â de imperiali╚Öti┬╗ ╚Öi aprecia c─â ┬źeste de datoria statelor africane independente s─â condamne ├«n modul cel mai clar preluarea puterii de c─âtre for╚Ťele armate ugandeze ╚Öi s─â nu tolereze acest fapt┬╗10.

Generalul Barr├ę concluziona c─â ┬źSomalia sprijin─â f─âr─â rezerve pe fostul pre╚Öedinte, dr. Milton Obote, pe care-l consider─â pre╚Öedintele legal al Ugandei┬╗11. La r├óndul s─âu, pre╚Öedintele Tanzaniei, dr. Julius Nyerere, diagnostica puciul ca pe un ┬źact de tr─âdare al cauzei progresului ╚Öi libert─â╚Ťii popoarelor africane┬╗12. Suger├ónd premeditarea loviturii de stat, Nyerere se ar─âta intrigat de prilejul ales: exact ├«n momentul ├«n care ┬źAfrica are nevoie de unitate ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârilor rasiste ╚Öi imperialiste┬╗13.

Necru╚Ť─âtor, liderul de la Dar es Salaam denun╚Ťa ╚Öi gama de complicit─â╚Ťi externe: ┬źEste o uneltire josnic─â. Acum, du╚Ömanii Africii se pot bucura┬╗14. Guvernul Heath a perceput exact m─âsura frustr─ârii lui Nyerere. Av├ónd ├«n vedere c─â Obote primise azil politic ├«n Tanzania, cabinetul de la Londra se temea ca determinarea lui Nyerere s─â nu se transforme ├«ntr-o ┬źposibil─â amenin╚Ťare militar─â┬╗15, la adresa Ugandei.


Idi Amin interviu jpg jpeg

Idi Amin acordând un interviu unui jurnalist european

Prin urmare, serviciile secrete britanice au f─âcut ╚Öi o investiga╚Ťie special─â ├«n urma c─âreia au conchis c─â ┬źnu exist─â o amenin╚Ťare real─â din partea Tanzaniei┬╗16. Lini╚Öti╚Ťi cu privire la soarta protejatului lor, englezii ╚Öi-au reluat diligen╚Ťele pe l├óng─â guvernele moderate ale Africii. Ei ├«╚Öi puneau speran╚Ťele ├«n b─âtr├ónul pre╚Öedinte Jomo Kenyatta (Kenya) care ┬źa refuzat cererea de ajutor a lui Obote, dar ├«n secret ╚Öi-a exprimat sprijinul pentru Amin┬╗17, ├«n premierul conservator al Ghanei, dr. Kofi A. Busia (care nu-i putea ierta lui Obote prietenia cu primul pre╚Öedinte al Ghanei, dr. Kwame Nkrumah) ╚Öi ├«n liderul militar al Nigeriei, generalul Yakubu Gowon (care le era dator pentru sus╚Ťinerea din timpul r─âzboiului din Biafra).

├Än ciuda disponibilit─â╚Ťii afi╚Öate, liderii de la Nairobi, Accra ╚Öi Lagos nu se precipitau cu gesturi publice. ├Än consecin╚Ť─â, guvernul Majest─â╚Ťii Sale ╚Öi-a schimbat tactica. El a propus celor trei ╚Ť─âri s─â participe la instalarea oficial─â a lui Amin, insinu├ónd c─â ┬źparticiparea la depunerea jur─âm├óntului nu poate fi interpretat─â ca o recunoa╚Ötere┬╗18. ├Äns─â, artificiile diplomatice erau doar pentru marele public. ├Änc─â de atunci, anali╚Ötii FCO considerau ├«n mod realist c─â ┬źceremonia reprezenta o excelent─â oportunitate pentru statele prezente s─â dovedeasc─â faptul c─â accept─â noul regim┬╗19.

Deci, o recunoa╚Ötere tacit─â! ├Än final, eforturile britanice s-au dovedit productive. La exact patru s─âpt─âm├óni dup─â uzurparea puterii, generalul Amin depunea jur─âm├óntul ca pre╚Öedinte al Ugandei ├«n fa╚Ťa delega╚Ťiilor sosite din Ghana, Nigeria, Rwanda, Burundi, Congo Kinshasa, Su dan, URSS, RFG, SUA, R.P. Polon─â, Belgia, Olanda, Suedia ╚Öi Marea Britanie20. Englezii ob╚Ťinuser─â chiar mai mult dec├ót au sperat. Dar, pe c├ót s-au bucurat atunci, pe at├ót aveau s─â regrete apoi.

Influen╚Ťa nefast─â a lui Kadhafi ╚Öi antisemitismului lui Amin

Idi Amin a ie╚Öit, brusc, de sub tutela britanicilor ├«n martie 1972, dup─â o vizit─â ├«n Libia, la colonelul Muammar Kadhafi. Atras de mirajul petrodolarilor liderului libian, la re├«ntoarcerea la Kampala a decis ruperea rela╚Ťiilor diplomatice cu Israelul, pun├ónd cap─ât ÔÇ×unei lungi ╚Öi avantajoase cooper─âri ce asigura [Ugandei] o treime din ajutorul acordat de Israel ├«ntregii AfriciÔÇŁ21 De acum ├«nainte, Amin avea s─â-╚Öi cultive constant sentimentele antisemite (de╚Öi ob╚Ťinuse brevetul de para╚Öutist chiar ├«n Israel!).

├Än acest sens, ├«n septembrie 1972, el ├«l asigura pe liderul palestinian, Yasser Arafat, ÔÇ×c─â Hitler a ac╚Ťionat ┬źcu juste╚Ťe┬╗ ├«mpotriva evreilorÔÇŁ22, iar secretarului general ONU, austriacul Kurt Waldheim, ├«i scria c─â ┬źHitler ╚Öi poporul german ╚Ötiau c─â israelienii nu sunt preocupa╚Ťi de soarta omenirii ╚Öi de aceea i-au trimis la camerele de gazare┬╗23.

Criz─â, abuz ╚Öi teroarea ÔÇ×sold─â╚ŤoiuluiÔÇŁ

A urmat, ├«n octombrie 1972, expulzarea celor 80.000 de asiatici din Uganda (dintre care 50.000, cu pa╚Öaport britanic). Motivul invocat p─ârea o fars─â a unui personaj aflat ├«n delir: Idi Amin afirma, f─âr─â a clipi, c─â ÔÇ×a primit ordin, ├«n vis, de la DumnezeuÔÇŁ24. ├Än majoritate indieni ╚Öi pakistanezi, asiaticii reprezentau ÔÇ×coloana vertebral─â a economiei ugandezeÔÇŁ25. Alungarea lor a provocat ÔÇ×un dezastru economic: produc╚Ťia s-a pr─âbu╚Öit, comer╚Ťul s-a dezorganizat, impozitele s-au evaporat, deficitul bugetar (deja umflat de cheltuielile militare) s-a agravat, penuria alimentar─â s-a instalat temeinic, iar serviciile sociale s-au degradatÔÇŁ26.

Criza economic─â avea s─â accentueze latura tiranic─â a ÔÇ×sold─â╚ŤoiuluiÔÇŁ: pe plan intern s-a produs ÔÇ×o deteriorare istoric─â a drepturilor omuluiÔÇŁ27, ├«n timp ce, pe plan extern, s-a dovedit ÔÇ×un bufon mediaticÔÇŁ28. Multe din aceste aspecte, ce relev─â un veritabil caz patologic, au f─âcut subiectul unui studiu anterior29. Nararea noastr─â ├«╚Öi propune ca, ├«n continuare, pe baza documentelor Foreign & Commonwealth Office, s─â eviden╚Ťieze ╚Öi alte momente din presta╚Ťia public─â a controversatului dictator ugandez. Esen╚Ťa acestor momente o reprezint─â impasul cresc├ónd din raporturile Ugandei cu fosta metropol─â.

Astfel, ├«ntr-o telegram─â din 28 mai 1973, adresat─â premierului conservator Edward Heath, Idi Amin se vedea mediator ├«n criza din Ulster: ┬źofer bunele mele oficii p─âr╚Ťilor ├«n conflict din Irlanda de Nord┬╗30, propun├ónd negocieri directe la Kampala, ┬źdeparte de teatrul opera╚Ťiunilor militare ╚Öi al antagonismelor [locale]┬╗31. Pe m─âsura deterior─ârii rela╚Ťiilor ├«ntre cele dou─â capitale, Idi Amin folosea un ton tot mai insolent. Iat─â ce ├«i scria reginei Elisabeta a II-a, ├«n ianuarie 1975: ┬źScumpa mea Regin─â, mi-ar pl─âcea s─â organiza╚Ťi pentru mine o vizit─â ├«n Sco╚Ťia, Irlanda [de Nord] ╚Öi ╚Üara Galilor pentru a m─â ├«nt├ólni cu ╚Öefii mi╚Öc─ârilor revolu╚Ťionare [de aici], ce lupt─â ├«mpotriva opresiunii voastre imperialiste┬╗32.


Idi Amin  2 jpg jpeg

├Äns─â, un adev─ârat ÔÇ×r─âzboi psihologicÔÇŁ, punctat de accente comice, s-a consumat tot pe parcursul anului 1973. Astfel, criza petrolului din toamna aceluia╚Öi an a avut efecte devastatoare asupra Marii Britanii: ╚Öomaj record, greve ne├«ntrerupte, s─âpt─âm├óna de lucru de... trei zile! Mali╚Ťios, Amin ╚Öi-a propus, nici mai mult, nici mai pu╚Ťin, dec├ót s─â ┬źsalveze Coroana [britanic─â] de la ruin─â┬╗33. Ar─ât├óndu-se preocupat de soarta ┬źs─ârmanilor englezi┬╗34, el le oferea, ├«n decembrie 1973, un ajutor financiar de... 10.000 ╚Öilingi ugandezi (echivalentul, ast─âzi, a 4,35 euro!).

Apoi, pe 21 ianuarie 1974, ugandezul anun╚Ťa c─â locuitorii din districtul Kigezi au preg─âtit englezilor ÔÇ×un camion ├«nc─ârcat cu legume ╚Öi f─âin─âÔÇŁ35. Preciz├ónd apoi sarcastic: ┬źtrebuie s─â veni╚Ťi s─â-l lua╚Ťi repede, p├ón─â nu se stric─â ├«nc─ârc─âtura┬╗36.

├Än vara lui 1976, pe vremea guvern─ârii laburiste James Callaghan, Idi Amin arunca noi ÔÇ×s─âge╚Ťi otr─âviteÔÇŁ ├«n direc╚Ťia fostei metropole: ┬źSeceta actual─â din Marea Britanie reprezint─â o pedeaps─â divin─â. Britanicii sunt astfel pedepsi╚Ťi pentru c─â au ucis at├ó╚Ťia kikuyu ├«n Kenya ├«nainte de independen╚Ť─â [este vorba de faimoasa rebeliune ÔÇ×Mau-MauÔÇŁ, desf─â╚Öurat─â ├«ntre 1952-1956, la reprimarea c─âreia a participat ╚Öi Idi Amin ca soldat ├«n KingÔÇÖs African Rifles ÔÇô nota ns.], pentru c─â au l─âsat Israelul s─â ocupe Palestina ╚Öi pentru c─â sunt responsabili de tulbur─ârile provocate de Rhodesia ╚Öi Africa de Sud [conduse atunci de regimuri ale popula╚Ťiei albe minoritare ÔÇô nota ns.]┬╗37.

Idi Amin a atins culmea sfid─ârii tot ├«n 1976 c├ónd, av├ónd ├«n vedere unele tendin╚Ťe iredentiste locale, s-a proclamat... rege al Sco╚Ťiei! Pentru a-╚Öi certifica noul statut, el s-a intitulat ÔÇ×├Änving─âtorul colonialismului britanicÔÇŁ, conferindu- ╚Öi dou─â ÔÇ×superbeÔÇŁ imita╚Ťii ale celor mai ├«nalte distinc╚Ťii din Regatul Unit: ÔÇ×Crucea onoarei militareÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Crucea victorieiÔÇŁ. Dar, Idi Amin a luat ├«n der├ódere ╚Öi pe cel mai fidel aliat al Angliei, SUA. Astfel, ├«n acela╚Öi an 1976, el ├«l invita la ÔÇ×odihn─âÔÇŁ ├«n Uganda pe Richard Nixon ┬źpentru a-╚Öi reveni ├«n urma afacerii Watergate┬╗38.

Asasinarea ÔÇô singura solu╚Ťie?

Confrunta╚Ťi cu reac╚Ťiile lui Amin, britanicii au fost, la ├«nceput, intriga╚Ťi. Pe m─âsura acu mul─ârii provoc─ârilor, ei au devenit indigna╚Ťi ╚Öi, apoi, de-a dreptul furio╚Öi. S-a ajuns p├ón─â acolo ├«nc├ót, exasperat, ministrul laburist de externe, David Owen (1977-1979), a propus, ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â a cabinetului, asasinarea dictatorului ugandez39.

Faptul a fost recunoscut chiar de cel implicat, ├«ntr-un interviu acordat ├«n 2003, postului de radio BBC. Lordul Owen a m─ârturisit c─â ÔÇ×guvernul a considerat aceast─â propunere ca fiind revolt─âtoare ╚Öi a respins-oÔÇŁ40. ├Äns─â, el a conchis c─â ÔÇ×nu se simte ru╚Öinat de propunerea f─âcut─â deoarece regimul stabilit de Idi Amin a fost unul foarte asem─ân─âtor cu cel al lui Pol PotÔÇŁ41.

Uganda ÔÇô un imens cimitir 

├Äntr-adev─âr, Amin a transformat Uganda ├«ntr-un imens cimitir. Mii de cadavre pluteau pe Nil, putrezeau ├«n lacuri ori z─âceau aruncate ├«n p─âduri ╚Öi chiar pe marginea drumurilor42. La sf├ór╚Öitul regimului s─âu abominabil, dup─â opt ani, dou─â luni ╚Öi trei s─âpt─âm├óni de atmosfer─â ÔÇ×suprarealist─âÔÇŁ (11 aprilie 1979), Amnesty International aprecia num─ârul victimelor represiunii politice la 300.000 de mor╚Ťi43 (unele surse indic─â 500.000 de persoane ucise).

La r├óndul s─âu, ÔÇ×Conferin╚Ťa Panafrican─â a BisericilorÔÇŁ a recenzat, chiar ├«n 1979, 200.000 de v─âduve ╚Öi 800.000 de orfani44. ├Än pofida dramei provocate propriului popor, Idi Amin a petrecut aproape un sfert de veac de exil ÔÇ×auritÔÇŁ, ├«n Arabia Saudit─â. S-a stins din via╚Ť─â la 16 august 2003, f─âr─â a r─âspunde ├«n fa╚Ťa justi╚Ťiei pentru crimele comise. ├Ämp─âcat cu sine, el declara unui ziarist, la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ90: ┬źSunt un bun musulman. Tot ce m─â intereseaz─â are leg─âtur─â cu islamul: recit din Coran, c├ónt la org─â... De asemenea, ├«mi place s─â ├«not ╚Öi s─â pescuiesc. [Aici] am o via╚Ť─â lini╚Ötit─â. Crede╚Ťi-m─â, nu am remu╚Öc─âri, ci doar nostalgie [subl. ns.]45. Acesta era Idi Amin Dada, supranumit ╚Öi ÔÇ×c─âpc─âunulÔÇŁ din Kampala!

NOTE

1. Ryszard Kapuoeci├▒ski, ├ëb├Ęne. Aventures africaines, Paris, Plon, 2003, 161.

2. Vezi Le Monde, Jeudi, 13 octobre 2005, p. 32.

3. Cf. New African, no. 452, June 2006, p. 32.

4. Ibidem.

5. R. Kapuoeci├▒ski, op.cit., p. 165.

6. Ibidem, p. 163.

7. Ibidem, p. 169.

8. New African, no. 452/2006, p. 32.

9. Ibidem.

10. Ibidem, 33.

11. Ibidem.

12. Ibidem.

13. Ibidem.

14. Ibidem.

15. Ibidem.

16. Ibidem.

17. Ibidem.

18. Ibidem.

19. Ibidem.

20. Ibidem.

21. Vezi Idi Amin Dada. Le bourreau de lÔÇÖOuganda, dossier coordon├ę par Pierre Julien, ├«n Le Monde 2, 10 f├ęvrier 2007, p. 58.

22. Ibidem.

23. Ibidem, p. 59.

24. Cf. Jeune Afrique LÔÇÖintelligent, no.2208, du 4 au 10 mai 2003, p. 53.

25. New African, no. 463, June 2007, p. 33.

26. Vezi Idi Amin..., în Le Monde 2, p. 56.

27. New African, no. 463/2007, p. 33.

28. Jeune Afrique LÔÇÖintelligent, no. 2224, du 24 au 30 a├┤ut 2003, p. 38.

29. Vezi Viorel Cruceanu, Trei dictaturi africane, în Dosarele Istoriei, nr. 11 (63), nov. 2001, p. 53-59.

30. Jeun eAfrique LÔÇÖintelligent, no. 2269, du 9 au 16 Janvier 2005, p. 10.

31. Ibidem.

32. Idem, no. 2224/2003, p. 40.

33. Idem, no. 2296/2005, p. 10.

34. Ibidem.

35. Ibidem.

36. Ibidem.

37. Idi Amin..., în Le Monde 2, p. 59.

38. Jeune Afrique LÔÇÖintelligent, no. 2224/2003, p. 40.

39. Idem, no. 2296/2005, p. 10.

40. Vezi ÔÇ×ZiuaÔÇŁ, 18 august 2003, p. 2.

41. Ibidem.

42. Vezi New African, no. 463/2007, p. 35.

43. Vezi Idi Amin..., în Le Monde 2, p. 53.

44. Ibidem.

45. Jeune Afrique LÔÇÖintelligent, no. 2208/2003, p. 52.