C  A  Rosetti   Spiritul incandescent al revolu╚Ťiei pa╚Öoptiste jpeg

C. A. Rosetti - Spiritul incandescent al revolu╚Ťiei pa╚Öoptiste

Unul dintre cele mai importante evenimente din istoria rom├óneasc─â a fost revolu╚Ťia de la 1848. Aceast─â revolu╚Ťie a facut parte din valul revolu╚Ťiilor europene din aceea perioad─â.  ├Än mod cert revolu╚Ťia francez─â  ╚Öi spiritul revolu╚Ťionar francez au influen╚Ťat g├óndirea ╚Öi av├óntul intelectualilor rom├óni care au dus la desf─â╚Öurarea revolu╚Ťiei rom├óne.Genera╚Ťia pa╚Ťoptist─â a fost format─â din foarte multe nume marcante printre care ╚Öi C.A.Rosetti pe numele lui ├«ntreg Constantin Alexandru Rosetti.

Familia

C.A.Rosetti se trage din dou─â familii cu renume. Tat─âl s─âu Alexandru Rosetti n─âscut la Constantinopol ├«n 1759 se crede c─â ar fi fost urma╚Öul lui Ioan Rosetti fiul lui Antonie Voievod. Despre Rosette╚Öti, Radu Rosetti spunea c─â ╚Öi-au tr─âit vie╚Ťile ÔÇť├«ndeplinind multe slujbe politice, administrative ╚Öi judiciare, fiind p─ârta╚Öi la toat─â via╚Ťa politic─â ╚Öi intelectual─â a ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti din mijlocul veacului a XIX-leaÔÇŁ. De asemenea se ╚Ötie c─â fra╚Ťii Rosetti au purtat titlul de conte recunoscut la 7 februarie 1842 de c─âtre ├«mp─âratul Austriei Ferdinand I. Astfel putem afirma cu t─ârie c─â descenden╚Ťii fra╚Ťilor Rosetti au facut parte din cea mai ├«nalta societate. Despre mama lui C.A.Rosetti  ╚Ötim c─â se numea Elena Obedeanu si c─â se tr─âgea din familia Cre╚Ťeanu. Acesta a fost una daca nu cea mai important─â persoan─â din via╚Ťa lui Rosetti, pun├óndu-╚Öi amprenta asupra caracterului si personalit─â╚Ťii sale.

C.A.Rosetti se na╚Öte la 2/16 iunie 1816 ├«n Bucure╚Öti. La v├órsta de numai 13 ani r─âm├óne orfan de tat─â ╚Öi este crescut de c─âtre mama sa, Elena, si de c─âtre fratele s─âu mai mare Dimitrie, pe care ajunge s─â-i iubeasc─â  cu o adev─ârat─â venera╚Ťie. Dimitrie Rosetti a fost  pentru acesta  ca un p─ârinte. Fratele lui Rosetti era un spirit superior, cult ╚Öi cu o mare memorie. El  ├«i inspira ├«ntr-o oarecare m─âsur─â lui Rosetti iubirea de lucru ╚Öi sim╚Ť─âminte nobile, fiindu-i c─âl─âuz─â ├«n primele sale lecturi. Se poate spune despre Dimitrie Rosetti ca a fost ÔÇťsprijinitorul, soarele, primavara si fericirea vietii saleÔÇŁ dup─â cum spunea ├«nsu╚Öi Constantin A. Rosetti.

Despre mama sa Elena ╚Ötim c─â fost punctul de reper ├«n via╚Ťa lui Rosetti. Leg─âtura dintre cei doi era extrem de puternic─â poate ╚Öi din simplul motiv c─â acesta a crescut practic f─âr─â tat─â. ├Äns─â datele istorice ne trimit mai degrab─â la o legatur─â puternic─â f─âr─â implica╚Ťii psihologice de acest gen, ci doar foarte mult─â iubire. Moartea mamei sale survenit─â la 13 decembrie 1844 a fost cel mai dureros eveniment din tinere╚Ťea sa. Acest moment tragic a fost subiectul principal al unor numeroare reflec╚Ťii medicale, etice ╚Öi filosofice ale t├ón─ârului revolu╚Ťionar. Imediat dup─â moartea mamei sale, Rosetti afirma c─â ÔÇťnenorocirea cea mai mare care cade pe om este c├ónd pierde pe mama sa, c─âci numai atunci omul pierde ├«ntr-adev─âr, pentru c─â pierde singura fericire ce are pe p─âm├ónt, aceea de a fi iubitÔÇŁ fiindc─â ÔÇťdup─â p─ârerea mea, numai mama iube╚ÖteÔÇŁ toate celelalte iubiri fiind doar ÔÇťni╚Öte copii, ni╚Öte caricaturi ale iubiriiÔÇŽ╚śtiu c─â pentru toat─â via╚Ťa o s─â am ast─â durere mai cu seam─â c─â omul, dup─â ce pierde simte ╚Öi mai bine ce aveaÔÇŁ. Dup─â momentul mor╚Ťii mamei sale Rosetti ├«╚Öi va data timp ├«ndelungat notele zilnice ╚Öi coresponden╚Ťa intim─â lu├ónd ca punct de plecare moartea mamei lui Elena:ÔÇť 20 dechembrie/1 ghenarie 1846/ 372 zile de c├ónd nu mai am mam─âÔÇŁ.

Studiile

Ca mai to╚Ťi fii n─âscu╚Ťi ├«n familii bune, Rosetti ├«╚Öi ├«ncepe studiile ├«n s├ónul familiei sub supravegherea tat─âlui ╚Öi a mamei lui. Se pare ├«ns─â c─â datele istorie arat─â c─â micul Rosetti era un adev─ârat neast├ómp─ârat, lucru care o oblig─â pe mama sa, Elena, s─â apeleze la Corneasca care era singura ce ╚Ötia cum s─â-l potoleasc─â. ├Än notele sale de mai t├órziu t├ón─ârul revolu╚Ťionar recunoa╚Ötea c─â frumuse╚Ťea acesteia avea un rol extrem de important ├«n metoda ei de a-l potoli. Urmeaz─â cursurile lui I.A Vaillant la ╚Öcoala Sf. Sava, unde se deschisese clasa de limba francez─â. Dintre colegii lui Rosetti f─âceau parte Costache B─âl─âceanu, Nicolae Budi╚Öteanu, Ion Ghica, Grigore Sc. Gr─âdi╚Öteanu, Scarlat N. Filipescu al─âtur├óndu-li-se mai t├órziu ╚Öi G.Alexandrescu. Ace╚Ötia studiau la clas─â texte de Motesquieu, Voltaire, Boileau. Vaillant dorea s─â-╚Öi introduc─â elevii ├«n g├óndirea revolu╚Ťionar─â francez─â ╚Öi ├«ncerca s─â-i conving─â de necesitatea unei noi or├ónduiri sociale. Acum putem spune c─â ├«ncerc─ârile lui Vaillant nu au fost ├«n zadar, acesta f─âc├óndu-se ÔÇťvinovatÔÇŁ de modelarea ├«n prim─â faz─â a viitorilor revolu╚Ťionari.

├Än 1833 la frageda v├órst─â de 16 ani intr─â ├«n o╚Ötirea na╚Ťional─â ├«nfiin╚Ťat─â prin Regulamentul Organic.  La 19 iunie 1830 ÔÇťCurierulÔÇŁ lui Heliade public─â numele celor intra╚Ťi ├«n o╚Ötirea na╚Ťional─â: Ion C├ómpineanu, C.Filipescu, Ion Voinescu I, Ion Voinescu II, N. Golescu, Christian Tell, Cezar Boliac urm├óndu-le c├ó╚Ťiva ani mai t├órziu I.C.Br─âtianu, G.Alexandrescu, N.B─âlcescu ╚Öi C.A.Rosetti. Cariera militara a lui Rosetti se ├«ncheie relativ repede, ├«n jurul anului 1836. Acest lucru survine din cauza unui comportament mult prea vesel pentru gustul c─âpitanilor s─âi. Prietenia dintre Engel be╚Ťivul, cum il numesc anumi╚Ťi istorici ╚Öi critici, ╚Öi Rosetti a dus la punerea ├«ntr-o lumin─â nu tocmai bun─â a acestuia din urm─â. Bogdan Duica ajunge s─â-l considere pe Rosetti un ÔÇťboier f─âr─â carteÔÇŁ deoarece nu-╚Öi terminase studiile la Sf.Sava.

├Äntre anii 1836 si 1845 C.A.Rosetti duce o via╚Ť─â monden─â intens─â, plin─â de aventuri sub porecla de Berlicoco (artist comic din perioada respectiv─â). Rosetti spunea:ÔÇťPrev─âd-23 octombrie1844-c─â niciodat─â nu o s─â ajung un om doctÔÇŁ. Motivul? Intensa via╚Ť─â monden─â:ÔÇť cu vizite, petreceri si amoruri abia n─âd─âjduiesc c─â ├«n 20 de ani s─â pot s─â ├«nv─â╚Ť ceva. Femeile o s─â-mi fure capul. La mine geniul este ├«n inim─â, iar nu ├«n cap.ÔÇŁ Cu toate acestea ├«n tot acest timp ├«nv─â╚Ťa limba greac─â ╚Öi  limba latin─â pentru un bacalaureat ├«n francez─â. Lupta cu limbile str─âine este foarte grea. Gramatica ├«i d─âdea multe b─ât─âi de cap, el prefer├ónd lecturile libere de poezie si filosofie citind, autori ca Descartes, Byron, Goethe ╚Öi al╚Ťii. Deasemea ├«n aceast─â perioad─â, C.A.Roestii ├«╚Öi exerseaz─â talentul s─âu literar scriind poezii. Cea mai de success poezie fiind ÔÇťA cui e vina?ÔÇŁ(1839). ÔÇťCapodopera saÔÇŁ a╚Öa cum spune mai tarziu G.C─âlinescu asigurandu-i lui Rosetti un loc ├«n literatura rom├ón─â pentru totdeauna.

├Än anul 1843 ia  parte la ├«nfiin╚Ťarea societ─â╚Ťii secrete Fr─â╚Ťia, ├«mpreun─â cu N.Balcescu, Ch.Tell ╚Öi I.Ghica.

├Än anul 1845 pleac─â ├«n Fran╚Ťa, la Paris. Aici nu face cursuri sistematice, ci utilizeaz─â timpul petrecut acolo pentru a-╚Öi completa cultura de autodidact ╚Öi pentru a studia ├«ndeosebi limba latin─â, limba englez─â si limba german─â. Ia lec╚Ťii particulare ╚Öi frecventeaz─â cursurile universit─â╚Ťii libere ÔÇ×College de FranceÔÇŁ, unde urmeaz─â cursurile de istorie universal─â, literatur─â ╚Öi filosofie. Aici ├«i cunoa╚Öte pe Jules Michelet ╚Öi pe Edgar Quinet  ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â lege puternice prietenii cu ace╚Ötia. Jules Michelet avea s─â-l uimeasc─â prin m─âre╚Ťia ╚Öi erudi╚Ťia lui. Rosetti afirma:

ÔÇťE tot ca atunci. Tot mare, tot fericit. Eu tot mic ╚Öi ├«nmiit mai nenorocit, dar fie, de nu voi muri am s─â-l ajung.

Devotament ╚Öi inim─â am ca ╚Öi d├ónsul, ├«nv─â╚Ť─âtura o voi dob├óndi-oÔÇŁ. Admira╚Ťia t├ón─ârului revolu╚Ťionar este evident─â.  C.A. Rosetti ├«╚Öi dorea cu mare ardoare s─â devin─â un lupt─âtor, un deschiz─âtor de epoc─â. S─â-╚Öi fac─â poporul m├óndru de el, dar ├«n special mama pe  are ├«ns─â o pierde ├«nainte de a-╚Öi c├ó╚Ötiga numele de lupt─âtor. ├Än timpul ├«n care a studiat, o mare frustrare ├«i b├óntuia g├óndurile: 

ÔÇťMii de ╚Ötiin╚Ťe ce pe toate doresc s─â le aflu;mare parte ├«mi trebuiesc, multe-mi ╚Öi plac ╚Öi s─â nu le stiu! ╚śi nu po╚Ťi nici m─âcar sa le ascul╚Ťi! Totu╚Öi a-╚Öi avea o idee de ele, a-╚Öi vedea p├ón─â unde s-a ridicat omul. ╚śi nu pot asculta dec├ót foarte pu╚Ťine! ╚śi vreme nu am s─â lucrez mult, ╚Öi vreme nu am s─â ad─âst mult ╚Ötiin╚Ťa, c─âci v├órsta trece, c─âci Rom├ónul are sete ╚Öi foame;am eu cel pu╚Ťin pentru d├ónsul ?ÔÇŁ

Cursurile la care putea s─â ia parte Rosetti ├«n aceea  perioad─â erau destul de pu╚Ťine, multe dintre ele ╚Ťin├óndu-se la acea╚Öi or─â ╚Öi ├«n aceea╚Öi zi. Astfel el era obligat s─â-╚Öi trieze alegerile. Plus ca ├«n mintea lui nu putea z─âbovi mult timp asupra studiului deoarece  popoul rom├ón a╚Ötepta schimbarea, eliberarea. Munce╚Öte foarte mult ├«n tot timpul petrecut la Paris. Punea pasiune ├«n toate activit─â╚Ťile sale, iar succesele ├«l bucurau ca pe un copil. Datorit─â prieteniei sale str├ónse cu Jules Michelet, Rosetti intr─â ├«n masoneria francez─â ├«n loja R***S***de la Rose du Parfait Silence Or*** de Paris, fiind secund ├«n 1845.

├Än 1846 C.A.Rosetti revine ├«n Bucuresti.  Aici Rosetti deschide ├«mpreun─â cu Winterhalder ╚Öi cu E.Grant o libr─ârie ╚Öi ├«n noiembrie cump─âr─â o tipografie, tipografia ÔÇťAsocia╚Ťiunii Literare a Rom├ónieiÔÇŁ ce acoperea activitatea ÔÇťFr─â╚ŤieiÔÇŁ. ├Än aceast─â tipografie Ion Ghica ├«╚Öi publica ÔÇťAlbumulÔÇŁ. Acest ÔÇťAlbumÔÇŁ publica c├óteva  articole ce ├«l deranjez─â pe Domnul Bibescu. ├Än cele din urm─â Bibescu dispune dizolvarea  asocia╚Ťiei ╚Öi publica╚Ťiei acesteia pentru a fi reconstituit─â sub protec╚Ťia lui. Astfel la 30 aprilie 1847 asocia╚Ťia este reconstituit─â sub semn─âtura lui I.Ghica, Iancu V─âc─âr─âscu, C.GR.Filipescu, St.Golescu, C.Bolliac, N. B─âlcescu, Petrache Poenaru, Voine╚Ötii, G. Alexandrescu, I.D.Negulici ╚Öi sub protec╚Ťia lui Bibescu. Conflictul dintre viitorii revolu╚Ťionari ╚Öi Bibescu este acerb. Iar acest conflict va duce ├«n cele din urm─â la ├«nl─âturarea lui Bibescu ╚Öi a regimului feudal. ├Äns─â deocamdat─â semnatarii procesului verbal din 30 aprilie tac ╚Öi asteapt─â momentul oportun.

├Äntre timp, mai exact ├«n 1847, C.A.Rosetti se c─âs─âtore╚Öte cu Mary Grant sora lui E.Grant ╚Öi ├«n timpul revolu╚Ťiei aceasta na╚Öte primul lor copil, Sofia Libertatea.

397px fruntasii revolutiei din tara romaneasca la 1848 jpg jpeg

Revolu╚Ťia

Notele lui C.A.Rosetti care constituie sursa noastr─â cea mai important─â cu privire la modul s─âu de manifestare ╚Öi a ideilor sale sunt incomplete, lipsind printre altele tocmai perioada revolu╚Ťiei. Astfel informa╚Ťiile directe privitoare la contribu╚Ťia sa la preg─âtirea revolu╚Ťiei ╚Öi la rolul jucat ├«n furtuna declan╚Öat─â la 9 iunie 1848 nu exist─â. La 2 decembrie 1848 Rosetti nota:

ÔÇťP─âcat ╚Öi de o mie de ori p─âcat c─â nu am avut jurnalul meu tocmai ├«n anul cel mai bogat de ├«nt├ómpl─âri ╚Öi emo╚Ťii. Am fost tat─â ╚Öi am avut luptele revolu╚Ťiei, luptele ├«n guvern, c─âderea noastr─â, arest─ârile, voiajul ╚Öi ├«n sf├ór╚Öit sc─âpareaÔÇŁ. 

Se presupune c─â teama unei perchezi╚Ťii ╚Öi compromitarea planurilor revolu╚Ťiei au fost principalul ╚Öi poate unicul motiv pentru care a ├«ncetat ╚Ťinerea unui jurnal. Revolu╚Ťia devine pentru Rosetti o necesitate imperioas─â, adev─ârata datorie etic─â ╚Öi na╚Ťional─â. Un mod sublim de a tr─âi f─âr─â corup╚Ťie, la╚Öitate, deprava╚Ťie ╚Öi dezertare. Preocuparea principal─â a lui Rosetti devine transformarea sa ├«ntr-un lupt─âtor politic f─âr─â preget ╚Öi ├«ntr-un adev─ârat b─ârbat de stat. Rosetti este un om caracterizat printr-un elan romantic, un spirit de sacrificiu personal rar ├«nt├ólnit ╚Öi de o cutezan╚Ť─â revolu╚Ťionar─â nelimitat─â.

Dup─â ├«ntoarcerea tuturor tinerilor ideali╚Öti pleca╚Ťi la studii, Rosetti organizeaz─â ├«n casa sa mai multe ├«nt├ólniri unde se preg─âteau a╚Öa numitele ac╚Ťiuni sublime. La aceste ├«nt├ólniri luau parte N.B─âlcescu, Al.Glescu-Arapila, I.Ghica, N. Cretulescu, Dumitru si Ion Br─âtianu. Pentru revolu╚Ťie B─âlcescu propune data de 11/23 aprilie prima zi de Pasti, ├«ns─â Bratianu nu este de acord dorind s─â as╚Ötepte ajutorul lui Lamartine ╚Öi a lupt─âtorilor din Transilvania. A╚Öadar data ram├óne incert─â, dar se ╚Ötia c─â revolu╚Ťia trebuie pornit─â simultan la Bucure╚Öti, Ploie╚Öti ╚Öi Islaz. C.A.Rosetti ├«mpreun─â cu I.Ghica, N.Golescu, R.Golescu, I.C.Br─âtianu ╚Öi C.Bolliac aveau misiunea de-ai ridica pe bucure╚Öteni.

Pentru o eficien╚Ť─â mai mare tinerii lupt─âtori erau ├«narma╚Ťi cu pu╚Öti proaste cu o singur─â ╚Ťeav─â cump─ârate pe sub m├ón─â. Fondul comitetului revolu╚Ťionar era de 2500 de galbeni(25000 de franci) dintre care 1000 erau adu╚Ťi de Rosetti. Banii se p─âstrau ├«n lada de fier a libr─âriei Rosetti. Toate preg─âtirile erau ├«ncheiate ├«ns─â revolu╚Ťia se am├ón─â cu 2 luni iar Lamartine ├«i sf─âtuie╚Öte prin Rosetti ╚Öi Ghica s─â fac─â o ├«n╚Ťelegere cu Imperiul Otoman. ├Äntre timp gruparea lui Heliade intr─â ├«n comitetul revolu╚Ťionar deoarece Golescu puncteaz─â avantajul cultural al acestuia ╚Öi anume publica╚Ťiile sale ÔÇťCurierul rom├ónÔÇŁ ╚Öi ÔÇťCurierul de ambe sexeÔÇŁ care erau cele mai ctitite din  Principat. Rosetti ╚Öi Br─âtianu se ├«mpotrivesc ├«ns─â ├«ntr-un final ceadeaz─â deoarece Heliade le punea la dispozi╚Ťie sprijinul boierimii.

La 5 iunie se hot─âr─â╚Öte demararea revolu╚Ťiei. Rosetti ├«l conduce pe Heliade cu tr─âsura sa pana dincolo de bariera capitalei de unde pornea mai departe spre Islaz. Acesta r─âm├óne ├«n Bucure╚Öti pentru a-i ridica pe bucure╚Öteni. Iancu Manu ├«l aresteaz─â pe Rosetti ├«n seara de 9 iunie, dar era prea t├órziu deoarece proclama╚Ťia de la Islaz fusese citit─â ╚Öi revolu╚Ťia ├«ncepuse.  Ziua imediat urm─âtoare are loc un atentat asupra domnitorului Bibescu. Acesta scap─â ╚Öi alarmat cere ajutorul armatei care nu-l refuz─â ├«ns─â ├«l aten╚Ťioneaz─â ca ei nu vor trage ├«n fra╚Ťii lor. Atentatul lui Bibescu este pus pe umerii lui C.A.Rosetti de Heliade, ├«ns─â acesta neag─â orice implica╚Ťie, Ion Ghica sus╚Ťin├óndu-l ╚Öi dup─â moartea acestuia.                                                                      

 La 11 iunie la Bucure╚Öti, Bibescu semneaz─â Proclama╚Ťia de la Islaz. Astfel se formeaz─â un nou guvern provizoriu, iar C.A.Rosetti este numit prefectul poli╚Ťiei ├«n locul lui Iancu Manu. ├Än aceea zi 50 de oameni pleac─â spre cazar─âa pentru a-i da vestea cea bun─â lui Rosetti. Acolo acesta ╚Ťine o cuv├óntare ╚Öi apoi to╚Ťi adep╚Ťii revolu╚Ťiei sunt elibera╚Ťi pe loc. ├Än aceea╚Öi noapte apare  primul num─âr din ÔÇťPruncul rom├ónÔÇŁ primul ziar revolu╚Ťionar rom├ónesc, astfel ├«ncepe capitolul ÔÇťziaristicaÔÇŁ din via╚Ťa lui Rosetti.

Rosetti este redactor al acestui ziar ╚Öi public─â ├«n el idei de unire cu moldovenii. Stilul s─âu era unul bogat ├«n accente, patosul s─âu revolu╚Ťionar devine  stilul revolu╚Ťiei, devine indentitatea ei. Masele erau mi╚Öcate ╚Öi fascinate de discursul lui Rosetti.  La 13 iunie Bibescu demisioneaz─â sub presiunile Rusiei. C.A.Rosetti  ├«l scoate pe Bibescu din Bucuresti cu propria sa trasur─â pentru a evita orice risc. Rosetti a avut un rol extrem de important ├«n abdicarea domnitorului fac├ónd absolut orice i-a stat ├«n putin╚Ť─â, ba chiar ajut├óndu-l s─â plece ├«n siguran╚Ť─â. Un alt moment important ├«n care Rosetti ╚Öi-a pus amprenta a fost chiar urm─âtoarea zi dup─â fuga lui Bibescu, c├ónd mul╚Ťimea se str├ónsese la mitropolie nemul╚Ťumit─â de aflarea ve╚Ötii cum c─â Mitropolitul Neofit ╚Öi al╚Ťi boieri reac╚Ťionari doreau interven╚Ťia armatei ruse.


Misu Popp Portretul lui C A  Rosetti jpg jpeg

Rosetti reu╚Öe╚Öte s─â lini╚Öteasc─â mul╚Ťimea ╚Öi se creaz─â un nou guvern ├«n frunte cu mitropolitul Neofit pentru a calma suspiciunile ruse. Urm─âtorul moment important pentru Rosetti este semnarea unor decrete:steagul na╚Ťional, desfiin╚Ťarea rangurilor ╚Öi cenzurii, desfiin╚Ťarea pedepsei cu moartea ╚Öi alte c├óteva. Pentru consolidarea noii situa╚Ťii ╚Öi pentru a aduce la cuno╚Ötin╚Ť─â oamenilor noile decrete se organizeaz─â pe c├ómpului Filaretului o adunare la care particip─â 30000 de oameni. La aceast─â adunare o participare ├«nsemnat─â au avut-o tipografii din Bucure╚Öti condu╚Öi de C.A.Rosetti.

Dup─â ce revolu╚Ťia este ├«nfr├ónt─â o mare parte din revolu╚Ťionari sunt exila╚Ťi, printre care ╚Öi C.A.Rosetti care dup─â un lung drum ajunge ├«n cele din urm─â ├«n Fran╚Ťa la Paris. Aici lupta sa continu─â, iar Rosetti se remarc─â din nou prin contribu╚Ťia sa substantial─â. Acesta va spera la o nou─â revolu╚Ťie p├ón─â la sf├ór╚Öitul vie╚Ťii sale. ├Än cei 9 ani de exil Rosetti a fost ├«n mod constant preocupat de orientarea ╚Öi organizarea politic─â a emigran╚Ťilor rom├óni, de mijloacele pentru a face cunoscute ╚Öi sprijinite aspira╚Ťiile poporului rom├ón.           

 Rolul lui C.A.Rosetti ├«n cadrul revolu╚Ťiei de la 1848 a fost predominant ╚Öi fecund ├«n acela╚Öi timp. At├ót prin contribu╚Ťia la preg─âtirea ╚Öi conducerea misc─ârii, c├ót ╚Öi prin partea avut─â la elaborarea ╚Öi ap─ârarea ideologiei ╚Öi a programului revolu╚Ťionar. El este creatorul stilului publicistic pa╚Öoptist, un exponent absolut al insurec╚Ťiei. Pentru el revolu╚Ťia devine calea spre o civilizare social─â, modalitatea prin care unitatea ╚Öi independen╚Ťa  na╚Ťional─â pot lua form─â real─â. Visul devenind realitate palpabil─â.

Acesta sprijin─â ├«nc─â din timpul revolu╚Ťiei ╚Öi apoi ╚Öi dup─â unirea Moldovei cu ╚Üara Rom├óneasc─â afirm├ónd c─â cele dou─â sunt ÔÇťo singur─â na╚Ťie, am├óndoi (moldoveanul ╚Öi valahul) poart─â acela╚Öi nume glorios de rom├óni, am├óndoi vorbescu aceea╚Öi limb─â, au aceea╚Öi religie, acelea╚Öi interese, au suferit acelea╚Öi nenorociriÔÇŁ. El credea cu t─ârie c─â una din cauzele e╚Öecului revolu╚Ťiei a fost neunirea cu Moldova. De asemenea Rosetti nu-i pierdea din vedere nici pe rom├ónii din Transilvania sus╚Ťin├ónd c─â Transilvania este a Rom├óniei. Rosetti sprijinea ╚Öi colaborarea cu celelalte na╚Ťii revolu╚Ťionare ├«n afar─â de polonezi. Tot lui Rosetti ├«i dator─âm ╚Öi leg─âturile rom├ónilor cu nume importante ale perioadei cum ar fi Edgar Quinet, Jules Michelet si Lamartine.          

Sf├ór╚Öitul unei vie╚Ťi  agitate            

 C.A.Rosetti iese de pe scena politic─â ├«n jurul v├órstei de 69 de ani, fiind bolnav, obosit ╚Öi sl─âbit. Dupa 3 zile de agonie acesta moare. ├Än diminea╚Ťa de 8 aprilie 1885 ziarul ÔÇťCurierulÔÇŁ publica urm─âtorul anun╚Ť

:ÔÇťC.A.Rosetti n─âscut ├«n Bucure╚Öti la anul 1816, 2 iunie, a ├«ncetat din via╚Ť─â ├«n Bucure╚Öti ast─â noapte, la 8 aprilie, orele 12 ╚Öi 10 minute dup─â miezul nop╚Ťii.ÔÇŁ 

De╚Öi Rosetti ╚Öi-a dorit o ├«nnmormantare lini╚Ötit─â, f─âr─â  fast, f─âr─â nimic, ├«n ziua ├«nmorm├ónt─ârii sale au b─âtut clopotele tuturor bisericilor din capital─â. La morm├óntul s─âu au fost depuse peste 200 de coroane de flori. A.D.Sturdza ├«i ├«nm├óneaz─â Mariei Rosetti un pergament pe care era scris ÔÇť nemuritorului cet─â╚Ťean C.A.RosettiÔÇŁ. Cortegiul a avut peste 10 000 de oameni, iar doi cai albi au tras tr─âsura ├«n care se afla sicriul. ├Änmormantarea a avut loc la cimitirul Belu ╚Öi a fost una dintre cele mai  grandioase ├«nmorm├ónt─âri avute loc la Bucure╚Öti vreodat─â.                               

 ├Än Fran╚Ťa moartea sa a fost catalogat─â drept o catastrof─â a democra╚Ťiei universale.

Rosetti a ├«ntruchipat ├«n viziunea lui Frederic Dame ÔÇťEntuziasmul temperamentului italian, fine╚Ťea elenic─â si spiritul francezÔÇŁ. De-a lungul timpului mul╚Ťi al╚Ťi oameni au fost fascina╚Ťi de personalitatea cu adev─ârat extraordinar─â a lui C.A.Rosetti ╚Öi printre ace╚Ötia ├«i putem num─âra pe Take Ionescu, Al.Macedonski, Nicolae Iorga ╚Öi George C─âlinescu. Rosetti a fost un spirit incandescent, aflat ├«ntr-o continu─â tensiune ╚Öi erup╚Ťie, a fost un poet romantic ╚Öi ├«n acela╚Öi timp un vizionar politic, un revulu╚Ťionar impetuos, un adev─ârat ├«ntemeietor de institu╚Ťii ╚Öi ctitor de stat, un literat, un om de teatru ╚Öi un ziarist ╚Öi chiar un economist.

A fost un om marcat de un patriotism neprih─ânit ╚Öi m─âcinat de un ╚Ťel pur, acela de libertate ╚Öi nationali╚Ťate. ├Än decursul anilor a fost comparat de mul╚Ťi istorici ╚Öi critici cu nume mari ale istoriei universale ╚Öi anume Mazzini, Garibaldi cu care a legat ╚Öi o oarecare prietenie ├«n timpul vie╚Ťii, Jules Michelet, Victor Hugo, Cincinet ╚Öi Cavour.

C.A.Rosetti a fost cu adev─ârat una dintre cele mai mari personalit─â╚Ťi din istoria Rom├óniei, cu o contribu╚Ťie at├ót cultural─â, c├ót ╚Öi politic─â ╚Öi social─â cu greu egalabil─â.

Bibliografie:

1.      ROSETTI, C.A.  Jurnalul meu, Cluj-Napoca:Dacia, 1974
2.      ROSETTI, C.A. Scrieri din junete si esiliu I, Bucuresti 1885
3.      NETEA, Vasile, C.A.Rosetti, Bucuresti;Editura Stiintifica, 1970, p.447.
4.      ROSETTI, Radu, general.  Familia Rosetti, II, Academia Romana, Bucuresti, 1940, in ÔÇťStudii si cercetariÔÇŁ.
5.      ROSETTI, Radu. Note genealogice si biografice despre familiile Buhusi si Rosetti, fosti proprietari ai mosiei Bohotinului.
6.      ROSETTI, C.A., Note intime 1844-1859, I, adunate si publicate de Vintila C.A. Rosetti, Bucuresti, 1902
7.      NUTU, Constantin;TATU, Maria, Culegere de texte privind Istoria Moderna a Romaniei, Vol. (1848-1878), Bucuresti:Facultatea de Istorie-Filosofie, 1978.
8.      BADEA, Cornelia, 1848 La Romani, Bucuresti:Ed. Stiitifica si Enciclopedica, 1982.