Povestea lui Saul Steinberg – uitat în România, celebru pe mapamond
Prea puțin cunoscut publicului din țara sa natală, România, Saul Steinberg a fost unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei The New Yorker pentru aproape șase decenii, fiind adesea comparat cu Picasso, Miro sau Duchamp.
Drumul spre gloria new-yorkeză
Saul Steinberg s-a născut în Râmnicu Sărat în anul 1914, într-o familie de imigranți evrei. Copilăria lui Steinberg este legată de două repere importante:legătoria de cărți a tatălui său, unde face cunoștință cu reproduceri ale unor picturi celebre, ale căror elemente se vor regăsi ulterior în operele sale, respectiv albumele de familie, folosite de artist ca prim model pentru desene și schițe.
Saul Steinberg alături de o reproducere a sa la vârsta de șase ani. Fotografie din anul 1978
După absolvirea Liceului Matei Basarab din București, se înscrie la cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, pe care le frecventează doar un an, afirmând:
„În România nu puteam practic să-mi trăiesc viața cea mai bună, să ajung la treizeci, patruzeci ori cincizeci de ani să fiu un om recunoscut.”, declarându-se dezgustat de abuzurile din societatea interbelică:„nu puteai duce viața domnească a celui care, atât cât are bani, găsește mereu persoane de vânzare”. Se înscrie ulterior la secția de Arhitectură a Politehnicii din Milano, absolvind în anul 1940.
Steinberg în Milano, în anii 1930
Studiile constituie un punct de răscruce al carierei sale. Deși nu a proiectat niciodată clădiri în sensul propriu-zis, acestea l-au ajutat în sensul dobândirii simțului fin al detaliului. Însuși Steinberg afirma despre facultatea absolvită că reprezintă „un stagiu de formare minunat pentru orice, în afară de arhitectură”, declarându-se înspăimântat de gândul că liniile pe care le desena ar fi putut deveni clădiri.
Părăsește Italia fascistă imediat după obținerea diplomei, nu înainte de a-și vinde primele desene. După sosirea în Statele Unite din anul 1942, începe fructuoasa colaborare cu The New Yorker, iar în 1944 se căsătorește cu Hedda Lindenberg Sterne, pictoriță româncă aparținând Suprarealismului și Expresionismului Abstract, prietenă apropiată cu artiști ca Victor Brauner sau Jackson Pollock.
Hedda Sterne fotografiată în anul 1951, în revista Life, alături de alți pictori aparținând Expresionismului Abstract, fiind cunoscută drept singura femeie din grupul The Irascibles
Artistul Saul Steinberg
Colaborarea lui Steinberg cu The New Yorker a însumat 85 de coperți și 642 de desene și ilustrații incluse în paginile revistei care i-a adus celebritatea.
Primele sale schițe apar încă din anul 1941, perioadă în care artistul se afla încă în Italia sau chiar în Republica Dominicană, țară în care s-a refugiat de politicile antisemite, urmând ca în anul următor revista să îi sponsorizeze intrarea în Statele Unite.
Opera lui Steinberg a evoluat treptat, desenatorul creându-și propriul sistem de semne și simboluri. Probabil cea mai cunoscută creație a artistului este View of the World from 9thAvenue, faimoasa copertă ce ilustrează ediția din 29 Martie 1976 a The New Yorker, considerată de mulți un capitol important în domeniul geografiei mentale.
View of the World from 9th Avenue. Opera de referință a lui Saul Steinberg
În anul 2005, American Society of Magazine Editorsa publicat o listă a ilustrațiilor de copertă ce au avut cel mai mare impact asupra publicului în ultimii 40 de ani, plasând View of the World from 9thAvenue pe locul al patrulea. Această parodie a hărții lumii, dominată de Manhattan, privit de locuitorii New York-ului drept centrul cultural al universului, a fost reprodusă și adaptată până în prezent de sute de publicații, satirizând aspecte ale societății actuale.
Adaptări ale View of the World from 9thAvenue
a) How China Sees the World, adaptare realizată de către The Economist
b) A View of the World from Pennsylvania Avenue, adaptare ce redă lumea privită de la Casa Albă, în timpul mandatului lui G.W. Bush
c) New Yorker's view from 9th Avenue--via Apple Maps, adaptare ce parodiază hărțile produse de către Apple
Modul în care New York-ul și, implicit, Statele Unite ale Americii, privesc restul lumii devin teme predilecte ale operei lui Steinberg. Popularitatea lucrării îi aduce artistului propunerea de a expune 250 de lucrări, desene, colaje, picturi pe lemn sau pânză, caricaturi, în cadrul Withney Museum of American Art din New York. Deși flatat de a fi în centrul atenției, Steinberg afirma:„Nu am depins niciodată de istoricii de artă sau de binecuvântările muzeelor și ale criticilor. Acestea au venit cu timpul.”
O altă etapă importantă a creațiilor lui Saul Steinberg este reprezentată de colaborarea cu Le Masque, fiind promovate astfel celebrele „măști” ale lui Steinberg: pungi de hârtie sau bucăți de carton decupate, decorate de către artist pentru a evoca diferite stări, purtate de către el sau prietenii săi în timp ce erau surprinși de către fotografia austriacă Inge Morath, în cadrul proiectului Masquerade. Elementul comun al lucrărilor lui Steinberg este satirizarea sistemelor sociale și politice și a fobiilor umane, surprinse adesea prin ideea de deghizare.
Foto 6
Proiectul Masquerade și celebrele măști ale lui Steinberg
Moștenirea artistului. Fundația Saul Steinberg
Fundația Saul Steinbergeste o organizație non-profit înființată conform dorinței exprimate în testamentul artistului. Aceasta deține în prezent drepturile de autor asupra operelor de artă și scrierilor artistului, iar rolul său major este de a promova contribuția lui Steinberg în arta secolului XX prin organizarea de expoziții și realizarea de articole. Fundația deține, de asemenea, o poziție importantă în rândul studenților americani, pe care îi încurajează să își expună operele în cadrul unor galerii de artă.
Colecția operelor lui Saul Steinberg a fost divizată între fundația ce-i poartă numele și Biblioteca de Cărți Rare și Manuscrise Beinecke, din cadrul Universității Yale, căreia i s-a atribuit și arhiva cu înscrisuri personale ale lui Steinberg. Cu toate acestea, opere ale lui Saul Steinberg au ajuns în colecții private și publice de pe tot mapamondul, incluzând Institutul de Artă din Chicago, Illinois, Muzeul Brooklyn, New York, Muzeul de Artă Dallas, Texas, Muzeul Caricaturilor din Basel, Fundația Le Corbusier din Paris, Moderna Museet din Stockholm, Instituto Valenciano de Arte Moderno din Valencia sau Muzeul Israelului din Ierusalim.
Anul 2014 a reprezentat un moment important în istoria fundației, aceasta sărbătorind 100 de ani de la nașterea caricaturistului, fiind organizate evenimente atât în Statele Unite, cât și în Europa, în Barcelona sau la Rimini.
Françoise Mouly, art editor-ul The New Yorker, afirma cu privire la Steinberg:„Nu a fost un pictor, nici un caricaturist...El a găsit locul unde arta se intersectează cu caricatura. A creat propria realitate într-un mod niciun alt artist n-ar putea.”
