Petru cel Mare: caracterul, copilăria şi tinereţea

Impresia pe care Petru I o făcea asupra contemporanilor săi era aceea a unei enorme forţe şi energii. Având aproape doi metri înălţime şi fiind bine clădit, ţarul poseda o uimitoare putere fizică şi vigoare şi era într-o continuă stare de activitate, asumându-şi sarcini efectuate în mod normal de mai mulţi oameni. Puţini ruşi puteau să ţină pasul cu monarhul lor în multiplele sale îndeletniciri şi, într-adevăr, cum acesta mergea cu paşi mari şi repezi, trebuiau să alerge după el pentru a putea continua conversaţia.

Calităţi intelectuale

În afară de calităţile sale fizice extraordinare, Petru I prezenta şi calităţi intelectuale remarcabile. Ţarul dovedea o curiozitate intelectuală nelimitată, dublată de o uimitoare capacitate de a învăţa. A început să participe personal la tot felul de activităţi de stat, tehnice, speciale sau generale, s-a implicat profund în diplomaţie, administraţie, justiţie, finanţe, comerţ, industrie, educaţie şi, practic, în toate problemele de stat. În politica sa de reforme, ţarul aprecia totdeauna sfaturile competente, dar era şi independent în gândire şi nu ezita să-şi adapteze proiectele la situaţia respectivă.

Comandant militar

Petru I a devenit şi un perfect comandant militar. El a studiat profesiile de militar şi de marinar, făcând parte mai întâi din trupe şi învăţând mânuirea fiecărei arme înainte de a deveni ofiţer. Monarhul a obţinut gradul de general deplin după victoria de la Poltava şi pe acela de amiral după încheierea victorioasă a marelui război nordic.

Capacitatea sa de a face de toate

În plus, suveranul şi-a găsit timp să înveţe aproximativ douăzeci de meserii diferite, şi se mândrea cu capacitatea sa de a face aproape de toate, de la un vapor la o pereche de pantofi. Cu propriile sale mâini, el scotea dinţii curtenilor săi şi le tăia bărbile.

Potrivit firii sale, el dorea să fie peste tot, să vadă totul singur, să călătorească neobosit prin vastul  său stat, cum nu mai făcuse nici un alt monarh moscovit. În mod cu totul deosebit, el a călătorit de două ori în Vest pentru a învăţa, în 1697-1698 şi în 1717. Mintea lui Petru I era mereu activă şi practică, capabilă să înţeleagă pe deplin problemele şi să dea soluţii imediate, dacă nu chiar să construiască teorii pornind de la acestea.

restul materialului pe ISTORII REGASITE