Ladislau, primul fiu al lui Iancu de Hunedoara, decapitat la câteva luni după moartea tatălui său
Ladislau de Hunedoara a fost primul fiu al lui Iancu de Hunedoara și al Elisabetei Szilágyi, și fratele mai mare al lui Matia, care mai târziu a devenit regele Ungariei, cunoscut sub numele de Matia Corvin.
Încă de la o vârstă fragedă, Ladislau de Hunedoara, și-a urmat tatăl în numeroasele campanii organizate de acesta împotriva Imperiului Otoman. Pentru o perioadă (1448) a fost lăsat zălog din partea tatălui său în mâinile lui Gheorghe Brankovici, despotul Serbiei. În 1452, face parte din delegația care a fost la Viena, pentru a-l primii înapoi pe regele Ungariei, Ladislau al V-lea Postumul.
După moartea lui Iancu de Hunedoara, 11 august 1456, soarta fiilor săi a fost determinată de ambițiile politice ale familiei, ambiții care au stârnit dorința dușmanilor de a-i elimina din viața politică, notează Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.
După ce în luna septembrie regele Ladislau al V-lea l-a numit pe Ulrich Cillei, dușmanul Corvinilor, în funcția de căpitan general al țării, regele a venit să preia cetățile din mâna Corvinilor. Oastea regală și-a întins tabăra la Novi Sad unde era plănuită întâlnirea dintre rege și Ladislau de Hunedoara. În urma negocierilor s-a ajuns la compromisul ca Ladislau să renunțe la veniturile regale și la cetatea Belgradului, iar regele să nu mai ceară socoteală pentru modul în care au fost administrate veniturile.
Ladislau de Hunedoara (portret din secolul al XIX-lea)
În baza înțelegerii, pe data de 8 octombrie, regele și oastea s-a au sosit la Belgrad pentru a prelua cetatea, dar și cu gândul pedepsirii lui Ladislau. Planul urmărea ca Ulrich Cillei să solicite o întrevedere cu Ladislau în timpul căreia să îl asasineze. Ladislau, prevenit de intențiile dușmanilor și sfătuit de susținătorii săi, a construit un plan prin care să contracareze uneltirile dușmanilor. Așa se face că a permis doar regelui și lui Cillei intrarea în cetate, armata de mercenari fiind nevoită să campeze în afara cetății, pentru ca în dimineața următoare, 9 octombrie 1456, Cillei Ulrich să fie asasinat de către oamenii lui Ladislau de Hunedoara.
După asasinarea lui Cillei, regele a ajuns sub controlul Corvinilor și însoțit de Ladislau s-a întors la Timișoara unde se afla Elisabeta Szilágyi și Matia. Aici a fost forțat să promită Corvinilor și susținătorilor acestora că nu vor avea de suferit în urma celor întâmplate. Ba mai mult Ladislau nu a renunțat la nici una din cetățile regale, însușindu-și pe deasupra și comitatele Timișoara și Trenčin unde se aflau mare parte dintre aceste cetăți.
Anul următor, pentru dușmanii Corvinilor, a sosit ocazia răzbunării. Sub pretextul organizării unei cruciade, regele a chemat în capitală toți căpitanii țării. După eliminarea principalului rival, Ladislau, beneficiar al unui bilet de liberă trecere din partea regelui, era convins că numai există nici un pericol și împreună cu fratele său Matia și sfătuitorii familiei, Ioan Vitéz, Kanizsai Lázsló și Rozgonyi Sebestyén, se prezintă la Buda, pe 14 martie 1457, unde sunt arestați pe loc și după o judecată înșelătoare, fără știrea lor, la 16 martie 1457, în Piața Sf. Gheorghe din Buda ”capul superb al lui Huniadi, în etate de ani 24, a căzut sub barda călăului”.
După ce Matia este înscăunat rege (1458), are grijă ca fratele său să-și găsească liniștea într-un mormântat la Alba Iulia, în catedrala Sfântul Mihail, alături de tatăl său Iancu de Hunedoara și de unchiul său, Ioan cel Tânăr.
Foto sus: Priveghiul lui Ladislau de Hunedoara, pictură de Viktor Madarász (1859)
Bibliografie:
„Ioan de Hunedoara- Scurtă culegere de texte ”, ed. Karina, Deva, 2021
„Drama familiei Corvineștilor în viziunea lui Iosif Sterca Șuluțiu”, în Acta Musei Corvinensis, III, 1997.
Rácz György, Hunyadi László kivégzése [Execuția lui Ladislau de Hunedoara]
(accesat în data de 15.03.2021)
