Aristide Demetriade, actorul care și-a dat viața pe scenă
A fost unul dintre cei mai mari actori români de la începutul secolului XX. S-a remarcat ca unul dintre cei mai reputați interpreți ai unui erou tragic - Hamlet, iar destinul i-a rezervat un sfârșit pe măsură.
Actorul născut la Valea Ratei, județul Buzău în anul 1871, a jucat multe roluri memorabile pe scena Teatrului Național. A intrat în pielea lui Tokeramo, în piesa Taifun, a lui Tipătescu, în O scrisoare pierdută, a lui Warwick, în Sfânta Ioana sau a lui Romeo, în Romeo și Julieta. Rolul care l-a consacrat și a cărui interpretare a dus-o până aproape de perfecțiune a fost cel al unui alt erou shakesperian, Hamlet. Nici un alt actor român nu l-a putut egala, nici măcar Constantin Nottara sau Tony Bulandra. A fost, dacă putem spune așa, un Lawrence Olivier al României.
Printre cele care i-au dat replica pe scenă s-au numărat artiste de seamă ale scenei românești: Aristița Romanescu, Maria Filotti, Tina Barbu sau Marioara Voiculescu. Colegi la Teatrul Național din București i-au fost, printre alții: C. Nottara, M. Ciucurescu, Ana Mateescu Giupagea, I. Brezeanu, V. Leonescu, Al. Alexandrescu, T. Bulandra, C. Mărculescu, N. Brancomir, V. Crețoiu, Lili Popovici și mulți alții.
Despre el, scriitorul Victor Eftimiu (un cunoscător în ale teatrului, dacă ar fi să ne referim doar la faptul că soția sa era mare actriță Agepsina Macri, care la rîndul ei a jucat în piesele lui Shakespeare - Hamlet sau Macbeth), spunea:
„E vioara fără preț pe care se tânguie, cu murmure de vânt și răzvrătiri de mare, tristețea imensă și muzicală a veacului nostru îndurerat”.
Și nu a fost singurul nume al tagmei scriitoricești care l-a admirat. Rebreanu, Arghezi, Dem. Demetrescu au fost și ei impresionați de jocu-i fără cusur. Viața acestui remarcabil artist a avut un sfârșit demn de tragediile în care a jucat. Pe 21 februarie 1930, în chiar primul act al piesei Trandafirii roșii, Aristide Demetriade s-a prăbușit pe scenă. Cortina se lasă, iar peste câteva minute, publicul este anunțat că artistul, despre care se știa că este bolnav și care anunțase că aceasta va fi ultima sa apariție pe scenă, nu-și mai poate continua rolul din motive de sănătate... Realitatea era că sufletul marelui actor se înălțase deja la ceruri.
Dar, așa cum spune zicala „viața e o scenă și noi suntem actorii ei”, spectacolul trebuia să continue. Așa că tânărul actor Vasile Crețoiu a preluat rolul și la dus până la capăt, ca într-un omagiu post-mortem adus celui abia trecut în lumea celor drepți. Cel care a spus ca nimeni altul: „A fi sau a nu fi...” intrase în legendă.