Arhimede, un mare învăţat al lumii antice
Cred că am auzit cu toţi de Arhimede şi de faimosul său principiu care ne-a dat bătăi de cap în gimnaziu. E timpul să realizăm ce rol important a jucat acest om de ştiinţă în domenii precum fizica, matematica, filozofia şi multe altele. Să aflăm aşadar mai multe despre el.
Arhimede (în greacă:Αρχιμήδης) este un mare savant grec, principalele lui interese fiind matematica, fizica, astronomia şi ingineria. Fiu al astronomului Fidas, el s-a născut în Siracuza, Sicilia, în anul 287 î. Hr. Totuşi, data naşterii este aproximativă, find bazată pe raţionamentul unui savant bizantin, John Tzetzes. A existat şi o biografie a lui Arhimede scrisă de un prieten de-al său, însă aceasta s-a pierdut, astfel neştiindu-se unele lucruri despre el, cum ar fi dacă a fost vreodată căsătorit sau dacă a avut copii.
Arhimede a studiat în Alexandria, Egipt, unde i-a cunoscut pe marii matematicieni Conon din Samos, Dositheos din Pelusion şi Eratostene. A murit în anul 212 î.Hr, în timpul celui de-al Doilea Război Punic, când oraşul Siracuza a fost capturat de romanii conduşi de Generalul Marcus Claudius Marcellus. Se spune că Arhimede studia o diagramă matematică atunci când un soldat a venit la el să îl ducă în faţa Generalului, însă acesta a refuzat, spunând că trebuie mai întâi să îşi termine treaba. Soldatul s-a înfuriat şi l-a ucis pe Arhimede, ale cărui ultime cuvinte ar fi fost:“Nu-mi deranja cercurile", făcând referire la diagrama sa.
Conform dorinţei sale, mormântul îi este împodobit cu o pictură ce reprezintă un cilindru circumscris unei sfere. Acest mormânt a fost descoperit de Cicero, chestor roman, în anul 76 î.Hr.
Arhimede a adus multe contribuţii în matematica teoretică. Este considerat de unii chiar cel mai bun matematician din toată perioada antichităţii. De exemplu, el a folosit calculul infinitezimal într-un mod similar folosirii integralelor - deşi acestea nu erau cunoscute pe atunci - pentru a aproxima valoarea lui π, rezultatul fiind un număr cuprins între 3, 1408 şi 3.1429. A avut dreptate, valoarea lui π fiind 3, 1415. Să vedem acum câteva dintre lucrările sale axate pe matematică şi în ce constau ele.
Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Măsurarea cercului” (în greacă: Κύκλου μέτρησις, Kuklou metrēsis), ea conţinând trei teoreme, însă fiind doar începutul unei munci lungi şi anevoioase.
Un alt tratat important este “Cuadratura parabolei” („Tetragonismos paraboles”), scris de Arhimede în secolul III î.Hr. sub forma unei scrisori adresate prietenului său, Dositheus, cuprinzând douăzeci şi patru de teoreme despre parabole.
O altă carte interesantă şi chiar îndrăzneaţă este “Calculul firelor de nisip” (în greacă: Αρχιμήδης Ψαµµίτης, Archimedes Psammites). Arhimede doreşte să calculeze câte fire de nisip încap în Universul cunoscut până atunci. Pentru a face asta, Arhimede a fost nevoit să estimeze dimensiunea Universului, bazându-se pe modelele existente în acea perioadă, aceasta nefiind însă singura problemă. El trebuia de asemenea să găsească o metodă de a lucra cu numere extrem de mari. Reuşeşte în cele din urmă să enunţe un număr egal cu 1 urmat de 800 de milioane de zerouri, un număr mult mai mare decât firele de nisip ce ar încăpea în univers, pe care le-a estimat la 1051.
O altă lucrare de care Arhimede era foarte mândru este „Despre sferă şi cilindru”, motiv pentru care a cerut ca în mormântul lui să fie desenate cele două figuri geometrice. Arhimede demonstrează că raportul dintre aria unei sfere şi cea a cilindrului circumscris este egală cu raportul dintre volumele celor două corpuri (şi anume exact 2/3).
restul articolului pe SCIENTIA.RO
