Zidul Berlinului de la București

Acum 30 de ani, germanii din fosta DDR au ieșit pe străzi și au reușit ceea ce părea de negândit, să dărâme Zidul Berlinului. Se prăbușea Cortina de Fier ce separase blocul comunist de lumea liberă.

În noiembrie, România se afla parcă fără speranţă, închisă între graniţele ei ferecate, de parcă nimic nu se schimba în lume. În urale, Nicolae Ceaușescu era reales la al XIV-lea Congres.

Peste câteva zile, valul libertăţii va ajunge în România, iar ceea ce începea la Timișoara avea să se încheie la București. Zidul Berlinului se prăbușea și în România. Din păcate, nu de tot.

Disputele crâncene privind ceea ce s-a întâmplat în România nu s-au stins niciodată în cei 30 de ani scurși de atunci. Evenimentele sunt prea dureroase și prea încărcate politic pentru a se putea liniști apele și pentru a putea fi posibile abordările bazate numai pe fapte și interpretări raţionale. Acest nou zid a împărţit în două societatea românească. Pe de o parte, cei care spun că a fost o revoluţie, de partea cealaltă, cei care susţin că a fost o lovitură de stat.

Controversele au distrus, din păcate, ceea ce era cel mai important în ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Faptul că oamenii au ieșit în stradă cu mâinile goale pentru a răsturna un regim brutal care trăgea în manifestanţi cu muniţie de război. Fără acest sacrificiu, nicio schimbare de putere nu ar fi fost posibilă. Armata și Securitatea, plus celelalte instituţii de forţă au fost fidele regimului până în ultima clipă.

Puterea statului comunist s-a prăbușit doar în momentul în care sute de mii de bucureșteni au pornit, în dimineaţa de 22 decembrie, spre Comitetul Central. După fuga lui Ceaușescu putem vorbi despre orice, lovitură de stat, schimbare de putere. Dar dacă a fost lovitură de stat, ea a avut loc când palatul era gol, dictatorul fugise deja de frică să nu fie pus faţă în faţă cu propria populaţie.

Sigur, un grup de oameni, apoi un partid a pus mâna pe putere, dar Revoluţia este a românilor, ei sunt cei care au decis să riște totul pentru a-și câștiga libertatea. Este actul fondator al României de astăzi, care a parcurs un drum mai lung și mai greu decât alţii, dar și-a atins obiectivul fundamental de a trăi în Europa Unită.

Acest articol a fost publicat în numărul 214 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de difuzare a presei, în perioada 15 noiembrie – 14 decembrie 2019, și în format digital pe paydemic.com.