Vizita reginei Maria la Primăria Parisului

Vizita Reginei Maria la Paris, în martie-aprilie 1919, a avut o puternică miză diplomatică într-un moment critic, susținând poziția premierului Ionel Brătianu în negocierile privind tratatele de pace. Regina a avut întâlniri importante cu președintele francez Raymond Poincaré, prim-ministrul Georges Clémenceau și cu președintele SUA, Woodrow Wilson.

Dincolo de aceste întrevederi decisive, regina a avut un program foarte încărcat, așa cum reiese din însemnările ei zilnice, participând la numeroase manifestări culturale și evenimente cu rol simbolic, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.

Pe 10 aprilie, ea a fost invitată la o recepție organizată la Hôtel de Ville (Primăria Parisului), fiind pentru prima dată când o regină a fost primită singură, acest fapt impunând modificări ale protocolului ceremonial obișnuit.

Regina a fost însoțită de fiicele sale, de ministrul României la Paris, Victor Antonescu, și soția acestuia. Gazde au fost Stephen Pichon, ministrul Afacerilor Externe, și soția sa, Paul Chassaigne-Goyon, președintele Consiliului Municipal, Auguste Autrand, prefectul Senei, generalul Pierre Berdoulat.

Programul a inclus o vizită detaliată a clădirii, în timpul căreia regina a admirat galeriile de pictură și colecțiile de tapiserii, urmată de un ceai servit în Salonul Artelor și de un concert de muzică de cameră susținut de Schola Cantorum.

Discursurile susținute în cadrul recepției au subliniat legătura profundă dintre Franța și România, sacrificiile pe care cele două națiuni le-au făcut în timpul războiului, gazdele evidențiind curajul și abnegația reginei Maria, „sora de caritate” care a vegheat la căpătâiul bolnavilor de tifos și holeră, și eroismul soldaților români.

Regina Maria a vorbit despre momentele grele prin care a trecut țara sa și a elogiat energia soldaților francezi. A accentuat faptul că România este o „barieră ridicată de civilizație în fața ascensiunii bolșevismului”. Presa a descris-o ca având o „dicție fermecătoare” și o „emoție vizibilă”, consolidându-i imaginea de ambasador ireproșabil al intereselor românești în Occident.

Președintele Consiliului Municipal a anunțat un gest simbolic de maximă importanță: redenumirea unei străzi din Paris în „Rue de Bucarest”, ca omagiu adus capitalei României și familiei regale.

Tot pe 10 aprilie, dar 5 ani mai târziu, în 1924, regina a revenit la Paris, împreună cu regele Ferdinand. Cu această ocazie, s-a emis un act comemorativ al vizitei, cu semnăturile tuturor celor prezenți, păstrat astăzi la muzeul Carnavalet din Paris. Bulevardul Champs Élysées a fost pavoazat cu drapele românești.

În cadrul Expoziției Internaționale de Arte Decorative și Industriale Moderne de la Paris, care s-a desfășurat între 28 aprilie și 8 noiembrie 1925, o arteră temporară de circulație, amenajată cu un decor peisagistic special pe malul stâng al Senei, în apropierea Turnului Eiffel, a primit denumirea de strada Ferdinand de Roumanie. Ea se învecina cu grădinile situate între clădirile expoziției și Champs-de-Mars, lângă Mobilier National.