Top inven╚Ťii chineze╚Öti care au schimbat lumea jpeg

Top inven╚Ťii chineze╚Öti care au schimbat lumea

­čôü Istoria Chinei
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än zilele noastre, multe din obiectele care ne ├«nconjoar─â poart─â eticheta ÔÇ×Made in ChinaÔÇŁ. Pu╚Ťini ╚Ötiu ├«ns─â c─â unele dintre cele mai importante inven╚Ťii, care au asigurat progresul civiliza╚Ťiilor, provin tot din China. Marea civiliza╚Ťie chinez─â a fost una dintre cele mai dezvoltate civiliza╚Ťii ├«n plan ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi tehnologic din lume, dep─â╚Öind cu mult lumea occidental─â, ╚Öi ei ├«i sunt atribuite multe din obiectele considerate azi indispensabile.

Ast─âzi, China se m├óndre╚Öte foarte mult cu inven╚Ťiile sale. C├óteva dintre ele, cunoscute drept Cele patru mari inven╚Ťii, ocup─â un loc foarte important ├«n cultura chinez─â, ca simboluri ale avansului s─âu tehnologic. Este vorba de busola, praful de pu╚Öc─â, h├órtia ╚Öi prima pres─â tipografic─â. Acestora li se adaug─â alte inven╚Ťii, la fel de importante, precum m─âtasea, roaba, artificiile, zmeul sau seismograful.

Cele patru mari inven╚Ťii sunt, a╚Öadar, doar cele mai cunoscute dintre reu╚Öitele tehnologice ale chinezilor. Istoricii insist─â ├«ns─â asupra faptului c─â ele nu sunt cele mai importante, ╚Öi c─â accentul a c─âzut asupra lor doar datorit─â importan╚Ťelor lor ├«n schimburile culturale dintre Est ╚Öi Vest ╚Öi datorit─â rolului lor ├«n dezvoltarea capitalismului european.

Franis Bacon scria, ├«n 1620, c─â ÔÇ×tiparul, praful de pu╚Öc─â ╚Öi busola: aceste trei au schimbat lumea:prima, ├«n literatur─â; a doua, ├«n arta r─âzboiului, iar a treia ├«n naviga╚Ťie. De aici au pornit nenum─ârate schimb─âri, ├«ntr-at├ót ├«nc├ót nimic nu a exercitat o putere ╚Öi o influen╚Ť─â mai mare asupra problemelor umane dec├ót aceste descoperiri mecaniceÔÇŁ.

Marx: ÔÇ×Praful de pu╚Öc─â, busola ╚Öi tiparul au fost cele trei mari inven╚Ťii care au pavat drumul c─âtre societatea burghez─â. Praful de pu╚Öc─â a distrus clasa cavalerilor, busola a descoperit pia╚Ťa mondial─â ╚Öi a fondat coloniile, iar tiparul a fost instrumentul protestantismului ╚Öi al regener─ârii ╚Ötiin╚Ťei ├«n general.ÔÇŁ

China se poate m├óndri ├«ns─â ╚Öi cu alte inven╚Ťii, la fel de importante, ├«n materie de agricultur─â, metalurgie, exploat─âri miniere, medicin─â, astronomie, matematic─â etc. Enumer─âm aici doar c├óteva dintre ele:chibriturile, docul uscat, fonta, plugul de fier, para╚Öuta, podul suspendat, elicea, ecluza, ╚Ö.a.

Nicio alt─â cultur─â antic─â nu a contribuit mai mult la progresul umanit─â╚Ťii dec├ót civiliza╚Ťia chinez─â

Praful de pușcă

Praful de pu╚Öc─â a fost descoperit ├«n secolul al IX-lea ├«n mod accidental. Se pare c─â alchimi╚Ötii chinezi ├«ncercau s─â g─âseasc─â formula unui elixir al nemuririi, dar au sf├ór╚Öit prin a inventa ceva care a dus la moartea a milioane de oameni. Primele formule, descrise la jum─âtatea secolului al XI-lea, constau dintr-o varia╚Ťie de azotat de potasiu, c─ârbune ╚Öi sulf. Ulterior, de-a lungul secolelor, formula prafului de pu╚Öc─â a fost perfec╚Ťionat─â, prin reglarea concentra╚Ťiei de azotat de potasiu.

La ├«nceput, chinezii au folosit aceast─â inven╚Ťie pentru semnale luminoase sau artificii (o alt─â inven╚Ťie proprie). Abia mai t├órziu, praful de pu╚Öc─â a ├«nceput s─â fie folosit ╚Öi de militari, prin inventarea primelor grenade.

Praful de pu╚Öc─â a ajuns ├«n Europa ├«n secolul al XIII-lea, cel mai probabil adus de invadatorii mongoli. Europenii au perfec╚Ťionat inven╚Ťia ╚Öi, pe baza ei, ├«n secolul al XV-lea, au dezvoltat artileria ╚Öi armele de foc, instrumente cu ajutorul c─ârora aveau, mai t├órziu, s─â cucereasc─â lumea.

Busola

Cea mai timpurie referin╚Ť─â la un instrument magnetic folosit pentru indicarea direc╚Ťiei se afl─â ├«ntr-o carte din anii 1040-1044, din timpul dinastiei Song. ├Äns─â aceast─â prim─â busol─â a fost g├óndit─â ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â arate Sudul, deoarece pentru chinezi, spre deosebire de occidentali, Sudul este direc╚Ťia principal─â. Aceast─â inven╚Ťie de secol XI se baza pe instrumente mai vechi, realizate din roci magnetice, folosite ├«nc─â din secolul al IV-lea.

compass 0 jpg jpeg

Spre sf├ór╚Öitul secolului al XI-lea, apar ├«n c─âr╚Ťi primele referiri la busolele cu ac magnetic. Acestea erau ├«ns─â diferite de busolele contemporane. Timp de mai multe secole, chinezii au folosit ace magnetice plutind pe ap─â. Europenii au fost cei care i-au dat busolei forma pe care o cunoa╚Ötem ast─âzi, iar aceasta a p─âtruns ├«n China abia ├«n secolul al XVI-lea, unde a fost folosit─â ├«n paralel cu modelul tradi╚Ťional.

Hârtia și tiparul

papaer jpg jpeg

Cai Lun, un func╚Ťionar la curtea imperial─â la ├«nceputul secolului al II-lea, este creditat cu inventarea h├órtiei moderne. H├órtia era deja folosit─â ├«n China de mai mult timp, dar era o variant─â ob╚Ťinut─â din bambus sau m─âtase printr-un proces de produc╚Ťie mai complicat. Cai Lun vine cu o formul─â nou─â, bazat─â pe fibre de in ╚Öi c├ónep─â, coji de copac ╚Öi plase de pescuit. La ├«nceput, chinezii au folosit h├órtia pentru ├«mpachetat, dar din secolul al III-lea aceasta devine instrument de scris.

Ulterior, din secolul al VI-lea, chinezii ├«ncep s─â foloseasc─â ╚Öi h├órtia igienic─â. Din timpul dinastiei Tang (618ÔÇô907), h├órtia e folosit─â ╚Öi pentru confec╚Ťionarea plicule╚Ťelor de ceai, cu scopul conserv─ârii aromelor, iar dinastia Song (960ÔÇô1279) e prima care emite bani sub forma bancnotelor de h├órtie.

Odat─â inventat─â h├órtia, chinezii au conceput ╚Öi o modalitate de imprimare, prin intermediul unui bloc din lemn gravat. Acesta era mult mai potrivit caracterelor chineze╚Öti dec├ót imprimarea mobil─â (inventat─â tot de chinezi, bine├«n╚Ťeles) ╚Öi a dus la dezvoltarea acestei maniere de comunica╚Ťii care domin─â lumea de azi (sau, mai bine spus, o domina p├ón─â la inventarea computerelor ╚Öi a internetului). Tehnica era urm─âtoarea:pe un bloc de lemn erau sculptate litererele, dup─â care ele erau acoperite cu vopsea, apoi imprimate pe h├órtie. Acea╚Öi metod─â era folosit─â pentru imprimarea textilelor ├«nc─â din secolul III.

Tiparul european, inven╚Ťia lui Gutenberg, a ajuns de asemenea ├«n China, ├«n secolul al XVI-lea, dar chinezii, fideli propriilor tradi╚Ťii, nu l-au adoptat la scar─â larg─â dec├ót ├«n secolul al XIX-lea.

Alte inven╚Ťii chineze╚Öti

Roaba

Qingming Festival Detail 7 jpg jpeg

O alt─â inven╚Ťie pentru care trebuie s─â le mul╚Ťumim chinezilor este roaba, un obiect care a u╚Öurat semnificativ munca oamnilor. Roaba apare pe mai multe basoreliefuri ╚Öi picturi din secolul II, deci din timpul dinastiei Han, iar istoricul Chengzuo (233-297) atribuie aceast─â inven╚Ťie lui Zhuge Liang, sfetnicul apropiat al lui Liu Bei, fondatorul dinastiei. El ar fi conceput roaba ca modalitate de transport a rechizitelor militare ├«n campaniile ├«mpotriva statului Wei. Ulterior, roaba a ├«nceput s─â fie folosit─â ╚Öi cu alte scopuri.

Con╚Ötien╚Ťi de avantajele militare ce puteau fi ob╚Ťinute cu ajutorul acestei inven╚Ťii, chinezii au ├«ncercat s─â p─âstreze secretul.

Seismograful

Seismograful, un instrument esen╚Ťial ├«n studierea cutremurelor, nu e ÔÇô cum am putea crede ÔÇô o inven╚Ťie recent─â. Acest obiect are ├«n spate o istorie de aproape 2000 de ani ce a ├«nceput ├«n China antic─â.

Astfel, chinezii sunt cei care au inventat primul detector de cutremure. Spre deosebire de seismografele recente, cele chineze╚Öti nu m─âsurau scara cutremurelor, dar ele erau la fel de eficiente ├«n ├«nregistrarea mi╚Öc─ârilor scoar╚Ťei terestre. Chang Heng, astronom la curtea imperial─â a dinastiei Han, este cel care a inventat seismograful, ├«n anul 132. Potrivit surselor, primul exemplar era realizat din bronz masiv.

Cum func╚Ťiona acest seismograf? Vasul din bronz, cu un diametru de aproximativ 2 metri, era ornat, de jur ├«mprejur, cu capete de dragoni care aveau, ├«n gur─â, c├óte o bil─â de bronz. La baza vasului, ├«n dreptul fiec─ârui dragon st─âtea c├óte o broasc─â cu gura deschis─â. ├Än interiorul vasului se afla un pendul sensibil la orice mi╚Öcare, iar c├ónd avea loc un cutremur, acesta se deplasa pun├ónd ├«n mi╚Öcare un mecanism:gura unuia dintre dragoni (teoretic, ├«n func╚Ťie de direc╚Ťia cutremurului) se deschidea din cauza mi╚Öc─ârilor, iar bila c─âdea ├«n gura broa╚Ötei. Sursele spun c─â inven╚Ťia lui Chang Heng chiar func╚Ťiona, ├«nregistr├ónd un cutremur pe care oamenii de la curtea imperial─â nu l-au sim╚Ťit (probabil c─â este vorba de marele cutremur de la Gansu din anul 143).

M─âtasea

China ╚Öi-a c├ó╚Ötigat faima ├«n Europa Medieval─â datorit─â unor produse necunoscute occidentalilor. Cel mai valoros dintre acestea a fost, cu siguran╚Ť─â, m─âtasea. Nu degeaba istoriografia vorbe╚Öte de importan╚Ťa Drumului M─ât─âsii, un drum comercial care a legat ├«ndep─ârtata Chin─â de Orientul Mijlociu, Europa Occidental─â ╚Öi Africa musulman─â.

M─âtasea este una dintre cele mai vechi inven╚Ťii chineze╚Öti, metoda prelucr─ârii materialului produs de viermii de m─âtase exist├ónd de circa 4700 de ani:cea mai veche m─ârturie privind produc╚Ťia de m─âtase dateaz─â din perioada Liangzhu (3300-3200 ├«.Hr.).

Timp de secole, cheia produc╚Ťiei de m─âtase a fost unul din cele mai bine p─âstrate secrete ale civiliza╚Ťiei chineze. Asta p├ón─â c├ónd misionarii cre╚Ötini din Europa au descoperit secretul, aduc├ónd larve de viermi de m─âtase ├«n Occident. Cu toate acestea, cererea pentru m─ât─âsurile orientale, de o calitate mult superioar─â celor europene, a r─âmas la fel de mare.

Por╚Ťelanul

Nu degeaba ├«n limba englez─â cuv├óntul pentru por╚Ťelan este ÔÇ×chinaÔÇŁ. Acest tip valoros de ceramic─â, cunoscut pentru frumuse╚Ťea sa, este originar din China dinastiei Sui (581-618). Tehnica a fost perfec╚Ťionat─â apoi ├«n timpul dinastiei Tang, c├ónd por╚Ťelanul e exportat ╚Öi ├«n lumea islamic─â, unde devine un bun foarte pre╚Ťuit.

Produc╚Ťia de por╚Ťelan atinge apogeul ├«n timpul dinastiei Song (960-1279), c├ónd chinezii au construit cuptoare ├«n care ├«nc─âpeau p├ón─â la 25.000 de buc─â╚Ťi. Por╚Ťelanurile s-au extins ├«n Europa mai ales ├«n timpul dinastiei Ming (1368-1644), c├ónd ceramica alb-albastr─â, faimoas─â azi ├«n ├«ntreaga lume, a ajuns s─â fie unul dintre cele mai c─âutate obiecte de pre╚Ť din saloanele aristocra╚Ťiei.

591px Blue and white plate Jingdezhen 1271 1368 jpg jpeg

Av├ónd toate aceste inven╚Ťii chineze╚Öti ├«n minte, nu putem s─â nu ne punem urm─âtoarea ├«ntrebare :cum se face c─â aceast─â mare civiliza╚Ťie nu a cunoscut o revolu╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi tehnologic─â precum Europa?! Istoricii au propus diverse ipoteze, acord├ónd aten╚Ťie fie factorilor socio-economici, fie celor culturali.

Una dintre cele mai cunoscute teorii ├«i apar╚Ťine lui Joseph Needham, autorul celei mai cunoscute lucr─âri despre istoria ╚Ötiin╚Ťei ├«n China. Sinologul britanic era de p─ârere c─â factorii culturali au fost cei care au ├«mpiedicat transformarea realiz─ârilor chineze╚Öti ├«n ceea ce ├«n termeni europeni am putea numi ╚Ötiin╚Ť─â. Potrivit lui Needham, g├óndirea religioas─â ╚Öi filosofic─â a intelectualilor chinezi nu le-a permis acestora s─â cread─â ├«n legile naturii:ÔÇ×nu se pune problema c─â pentru chinezi nu ar fi existat o ordine ├«n natur─â, dar aceasta nu era o ordine hot─âr├ót─â de o fiin╚Ť─â ra╚Ťional─â;de aici ╚Öi lipsa convingerii c─â fiin╚Ťele ra╚Ťionale pot traduce ├«n limbile lor inferioare, p─âm├ónte╚Öti, codul de legi divin.ÔÇŁ

O ipotez─â cunoscut─â referitoare la factorii socio-economici ├«i apar╚Ťine lui Mark Elvin. Acesta a ├«ncercat s─â ├«n╚Ťeleag─â de ce China, ├«n pofida bog─â╚Ťiei sale, a stabilit─â╚Ťii interne ╚Öi a reu╚Öitelor ╚Ötiin╚Ťifice, nu a avut la r├óndul ei o Revolu╚Ťie Industrial─â. Explica╚Ťia, crede el, const─â ├«n faptul c─â economia preindustrial─â din China era autosuficient─â, neexist├ónd nicio motiva╚Ťie pentru profit care s─â duc─â la dezvoltarea tehnologic─â. Elvin consider─â c─â re╚Ťelele comerciale ╚Öi metodele de produc╚Ťie erau eficiente, iar munca era foarte ieftin─â, ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót economia a ajuns la un punct de echilibru ├«ntre cerere ╚Öi ofert─â, elimin├ónd presiunea economic─â care duce, de obicei, la cre╚Öterea eficien╚Ťei.

Surse:

Joseph Needhan,  Science and Civilisation in China, Cambridge University Press

http://listverse.com/2009/04/18/10-great-ancient-chinese-inventions/

http://www.chinawhisper.com/top-20-ancient-chinese-inventions

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_science_and_technology_in_China