Timișoara – prima bază pentru zepeline din estul Europei  jpeg

Timișoara – prima bază pentru zepeline din estul Europei

📁 Primul Război Mondial
Autor: Alexandru Armă

La Timișoara, Corpul Aerian al Imperiului German a construit în 1915 prima bază de comandă logistică și operațională din estul Europei pentru uriașul aparat de zbor creat de contele Ferdinand von Zeppelin. Cartierul general a fost instalat în orașul de pe Bega, dar locul pentru construirea bazei aeriene a fost ales la 15 kilometri de oraș, pe pășunea comunală dintre satele Neubeschenowa (Dudeștii Noi de azi) și Santandreas (Sântandreiul de azi). 

Pregătirea locației și construirea bazei s-au desfășurat în timp-record, astfel că la începutul lunii noiembrie 1915, după doar câteva luni de lucrări, baza aeriană de lângă Timișoara era complet operațională. Aceasta avea drumuri de acces, linii ferate de transport în bază, barăci pentru personalul tehnic și cel navigant, o stație radio Telefunken, o fabrică de hidrogen, dar și un uriaș hangar de 180 de metri lungime și 34 de metri lățime, construit pe schelet metalic, cu secțiunea triunghiulară.

Primul aparat de zbor adus la baza de lângă Timișoara a fost zepelinul LZ 81 (număr de fabricație LZ 51) comandat de căpitanul Felix Jacobi, care la 9 noiembrie 1915 a executat prima misiune, una istorică, după ce l-a transportat la Sofia pe reprezentantul personal al Kaiserului Wilhelm, ducele Johann Albrecht de Mecklenburg, pentru a parafa una dintre cele trei părți ale tratatului care consfințea intrarea Bulgariei în război de partea Puterilor Centrale.

Au urmat apoi misiuni militare, LZ 81 efectuând mai multe raiduri de bombardament, printre care două și asupra Bucureștiului, lansând în total 4.513 kilograme de bombe. Cariera lui s-a oprit la 27 septembrie 1916, lângă Tîrnovo (Bulgaria), după ce a fost lovit de artileria antiaeriană română. De pe baza de la Dudeștii Noi au mai operat și alte zepeline: LZ 85 (număr de fabricație LZ 55), LZ 86 (număr de fabricație LZ 56) și LZ 97 (număr de fabricație LZ 67).

O altă bază a fost instalată la Iambol, în Bulgaria, de unde au fost aduse alte dirijabile. Odată cu intrarea țării noastre în război‚ acestea au primit misiunea de a executa bombardamente strategice în partea de sud a României, fiind vizate orașele București, Ploiești, Giurgiu, Alexandria, Calafat și Craiova.

Începutul războiului aerian în Europa 

Germanii aveau deja notorietate în războiul aerian, zepelinele și avioanele din Fliegertruppe reușind să semene spaimă în orașele din vestul Europei încă de la începutul războiului. Primul bombardament strategic a avut loc la 6 august 1914, când orașul belgian Liège a fost bombardat de un zepelin german, care a ucis 9 oameni. A urmat apoi orașul Antwerp, care a fost atacat de un dirijabil pe 25 august. Câteva zile mai târziu, pe 30 august 1914, un avion Taube german a aruncat primele bombe asupra Parisului.

În ianuarie 1915, zepelinele germane au început să lovească Anglia, primul bombardament asupra Londrei având loc pe 31 mai, când au fost uciși 7 oameni și 35 au fost răniți. Cel mai puternic raid executat de dirijabilele germane împotriva capitalei Angliei a avut loc pe 8 septembrie 1915, când au fost produse pagube materiale de peste jumătate de milion de lire sterline.

Distrugerile au fost provocate în special de zepelinul LZ 1, care a reușit să bombardeze centrul Londrei. Până la sfârșitul războiului, aviația germană a executat asupra Angliei 104 misiuni de bombardament cu dirijabile și avioane (peste 50% asupra Londrei), care au aruncat peste 300 de tone de bombe, producând 1.413 morți și 3.408 răniți în rândul populației civile. Numai în Londra s-au înregistrat 541 de morți și distrugeri materiale evaluate la mai multe milioane de lire sterline.

Foto sus: Fotografie aeriană cu baza pentru zepeline construită de germani în 1915, lângă Timișoara

Acest text este un fragment din articolul „Atacurile zepelinelor germane asupra Bucureștiului”, publicat în numărul 238 al revistei Historia, disponibil  în format digital pe paydemic.com.

Cumpără Acum

1 coperta H 238 jpg jpeg

Cumpără Acum