Scandalul „vânzării” Tezaurului de la Pietroasa, după Expoziția Universală de la Paris
Pe 30 ianuarie/12 februarie 1868 apărea în „Trompeta Carpaţilor“ un articol ce părea să declanșeze un scandal public. Reieșea din naraţiunea gazetarului că Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut sub numele de „Cloșca cu puii de aur“, fusese vândut după ce ocupase un loc de cinste printre exponatele Principatelor Unite la Expoziţia Universală de la Paris din 1867.
Cei care ar fi fost responsabili de o asemenea faptă reprobabilă erau tocmai comisarul general al Principatelor la sus-pomenita manifestare, Alexandru Odobescu, și premierul în funcţie, Ion Brătianu. Într-adevăr, tezaurul nu era în ţară la acea dată, spre deosebire de celelalte exponate (antichităţi daco-romane) care ajunseseră deja la cei care le aveau în proprietate.
Două zile mai târziu „Monitorul Oficial“ publica un comunicat care încerca să lămurească lucrurile, precizând că tezaurul era expus temporar la South Kensington Museum.
Însă dezminţirea guvernului nu era de ajuns; ziarul lui Cesar Bolliac – un personaj cunoscut pentru animozitatea sa faţă de Alexandru Odobescu (cauzată de disputele dintre cei doi în materie de arheologie, care s-au manifestat mai ales în anii 1870) – a atacat din nou, și mai violent, susţinând că executivul vrea să înșele opinia publică.
În articolul din 6/18 februarie 1868, „Trompeta Carpaţilor“ susţinea că South Kensington Museum nici măcar nu exista, aducând ca dovadă Dictionnaire universel al lui Bouillet, care nu-l menţiona. Dar lucrarea lui Bouillet vedea lumina tiparului în 1854, iar muzeul amintit se inaugura un an mai târziu... Au urmat o serie de apeluri ale redacţiei către senatori, deputaţi și publiciști, care să convingă guvernul să readucă în ţară tezaurul. Rumorile s-au stins către sfârșitul lunii februarie și au fost definitiv înlăturate de Alexandru Odobescu prin „Darea de seamă despre ducerea și expunerea Tezaurului de la Pietroasa, la Paris și la Londra, în anii 1867 și 1868“, publicată în „Opiniunea Constituţională“ (14 octombrie 1869) și „Traian“ (16 septembrie 1869).
Aceasta a fost numai una dintre problemele lui Alexandru Odobescu după prima participare a României la o expoziţie universală. I s-au mai adăugat o gestiune neglijentă a fondurilor alocate, care a dus la acumularea de datorii către meseriașii francezi cu care a lucrat la Paris (geamgii, parchetari, tapiţeri, tâmplari etc.), deteriorarea unor exponate în timpul transportului la întoarcerea în ţară și restituirea lor într-o stare ce nu a făcut decât să-i nemulţumească pe proprietari.
Fragmentul face parte dintr-un text publicat în numărul 276 al revistei „Historia” (revista:276), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 ianuarie - 14 februarie, și în format digital pe platforma paydemic.
FOTO: WIKIMEDIA COMMONS, EXPOSITION UNIVERSELLE DE 1867 ILLUSTRÉE
Mai multe pentru tine...