Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, cea mai populară piesă de aur antică provenind din România
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coțofenești este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România. Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României.
În același timp, coiful de la Coțofenești este prezentat în toate manualele școlare de istorie destinate cursului primar, gimnazial și liceal, precum și în marile tratate de istorie editate în țară după 1960.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona.
În ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului, coiful de la Coțofenești, a fost prezentat în numeroase filme documentare, pe coperțile unor publicații, pe afișe, ilustrate, mărci poștale și chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Națională a României.
Puține descoperiri arheologice străvechi lasă o impresie atât de covârșitoare și o fascinație atât de profundă asupra privitorului, indiferent dacă este un profesionist sau un profan, asemenea coifului de aur de la Coțofenești.
Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr.
A fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele, fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală.
Această piesă excepțională poate fi admirată în cadrul expoziției permanente "Tezaurul Istoric" a Muzeului Național de Istorie a României.