Coiful de aur de la Coțofenești și alte obiecte dacice, furate din expoziția temporară din Drents
Patru dintre cele mai valoroase artefacte din Tezaurul Dacic au fost furate, dintr-un total de 673 de obiecte din metale prețioase expuse la Muzeul Drents din Assen, a declarat Directorului Muzeului Național de Istorie, Ernest Târnoveanu. Poliția a confirmat apoi că unul dintre ele este Coiful de aur de la Coțofenești.
„Nu au fost furate toate cele 673 de piese care erau expuse, ci doar patru. Sigur, asta nu face ca situația să fie mai puțin gravă. Sunt între cele mai valoroase și, sigur, foarte bine cunoscute în public, atât în țară, cât și în străinătate. În acest moment așteptăm rezultatul anchetei poliției olandeze și, sigur, în cooperare, cu siguranță că vor fi solicitați și specialiști din România.”, a declarat Ernest Târnovean, la Antena 3 CNN.
„În jurul orei 03:45, poliția a primit un raport privind o explozie la Muzeul Drents on the Brink din Assen. La fața locului a reieșit că accesul în clădire a fost obținut prin forțarea unei uși cu explozibili. Mai multe capodopere arheologice au fost furate din clădire, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești”, a transmis poliția olandeză sâmbătă.
Potrivit unor surse ar fi fost furate și brățările dacice din Sarmizegetusa.
Printre exponatele valoroase din Muzeul Drents se aflau 673 de artefacte din aur și argint, împrumutate de la 18 muzee românești, printre care Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României, și muzeele din Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara, expunând tezaure celebre precum brățările dacice din Sarmizegetusa și tezaurul de la Lupu.
Detalii despre Coiful dacic de aur de la Coțofenești
Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic, potrivit Muzeului Național de Istorie a României
Citește și: Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, cea mai populară piesă de aur antică provenind din România
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele, fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală.
Ce spune Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie. Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez.
Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.
Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol.
Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente.
