┼×tefan cel Mare ├«n b─ât─âlia politic─â din Republica Moldova jpeg

┼×tefan cel Mare ├«n b─ât─âlia politic─â din Republica Moldova

Personalitate complex─â ┼či ie┼čit─â din comun, ┼×tefan cel Mare a ajuns s─â monopolizeze imaginarul politic din Republica Moldova, deoarece mitul s─âu s-a ar─âtat extrem de proteiform, aliment├ónd at├ót discursul pro-occidental rom├ónesc, c├ót ┼či pe cel al ÔÇ×moldoveni┼čtilorÔÇť pro-ru┼či.

Sf├óntul ┼×tefan cel Mare are o istorie special─â ├«n Republica Moldova. Un teritoriu disputat, un adev─ârat ┼úinut de frontier─â (ÔÇ×borderlandÔÇť), care a catalizat nu doar succesiunea caleidoscopic─â a regimurilor politice, dar a l─âsat ┼či o amprent─â ad├ónc─â asupra mentalit─â┼úii popula┼úiei.

Dup─â declararea independen┼úei, ├«n Republica Moldova s-au cristalizat dou─â proiecte identitare aflate ├«n competi┼úie:unul ÔÇ×rom├ónescÔÇť, bazat pe con┼čtiin┼úa unit─â┼úii lingvistice, culturale ┼či spirituale a popoarelor de pe ambele maluri ale Prutului, ┼či unul ÔÇ×moldovenescÔÇť, de sorginte stalinist─â, care tinde s─â supraliciteze identitatea regional─â, transform├ónd-o ├«ntr-una etno-na┼úional─â, distinct─â ┼či antagonist─â ├«n raport cu cea rom├óneasc─â. Ideea acestora din urm─â, parafraz├óndu-l pe dÔÇÖAzeglio, ar fi:ÔÇ×Am creat Moldova, acum haide┼úi s─â-i cre─âm pe moldoveniÔÇť. Ambele proiecte au utilizat la maximum acest simbol, ├«nc├ót se poate vorbi de un ÔÇ×┼čtefanocentrismÔÇť ├«n discursul politic ┼či istoric din Republica Moldova.

Statuia lui ┼×tefan ÔÇô instrument de legitimare simbolic─â

Invocat p├ón─â la satura┼úie de mi┼čcarea de eliberare na┼úional─â de la sf├ór┼čitul anilor 1980, domnul moldovean a devenit repede o adev─ârat─â emblem─â a acesteia. ├Än anul 1928, arhitectul basarabean Alexandru Pl─âm─âdeal─â ridic─â chiar ├«n centrul Chi┼čin─âului o statuie a domnului moldovean, care a avut la r├óndul ei o istorie dramatic─â.

Este evacuat─â ├«n iunie 1940 de c─âtre administra┼úia rom├óneasc─â ├«n retragere, pentru a nu fi l─âsat─â ├«n m├óinile sovieticilor, apoi readus─â pentru scurt timp la Chi┼čin─âu, ├«n 1942, ca peste doi ani din nou s─â fie str─âmutat─â tocmai la Craiova. Dar monumentul a fost g─âsit ┼či acolo, fiind ├«ntors la Chi┼čin─âu ca ÔÇ×proprietate a statului sovieticÔÇť ┼či instalat pe locul s─âu vechi din fa┼úa gr─âdinii publice. Aceste peregrin─âri demonstreaz─â importan┼úa cresc├ónd─â a instrumentelor de legitimare simbolic─â ├«n secolul al XX-lea.

suc jpg jpeg

Statuia lui ┼×tefan cel Mare din Suceava

Dup─â evenimentele din Ungaria (1956), autorit─â┼úile sovietice au ├«nceput o lupt─â acerb─â contra surselor na┼úionalismului local ÔÇ×moldovenescÔÇť, ├«n centrul c─âruia se afla figura lui ┼×tefan. Spre exemplu, una dintre cele mai cunoscute organiza┼úii clandestine anti-comuniste a luat chiar numele domnului rom├ón ÔÇô ÔÇ×Arca┼čii lui ┼×tefanÔÇť (Soroca). De aceea, s-au purtat discu┼úii privind evacuarea monumentului din centrul Chi┼čin─âului sau chiar distrugerea acestuia. Doar gra┼úie interven┼úiilor intelectualit─â┼úii s-a reu┼čit p─âstrarea operei lui Pl─âm─âdeal─â. Totu┼či, ├«n 1971 s-a decis mutarea statuii mai ├«n dosul parcului, cu aproximativ 18 metri, interpretat─â atunci ca o simbolic─â ÔÇ×mutare spre uitareÔÇť.

De la Lenin la ┼×tefan

Perestroika a schimbat configura┼úia de for┼úe ├«n URSS, iar mi┼čcarea de eliberare na┼úional─â l-a propulsat pe domn ├«n calitate de simbol, al─âturi de poetul Mihai Eminescu. Avea toate calit─â┼úile pentru aceasta:era victorios, moldovean ┼či rom├ón, lupt─âtor pentru cre┼čtin─âtate ┼či nemilos cu du┼čmanii. ├Än condi┼úiile existen┼úei unui monopol al partidului asupra mijloacelor de informare, la monumentul lui ┼×tefan cel Mare se ├«ntruneau reprezentan┼úii mi┼čc─ârii pentru adun─âri, dezbateri publice, se afi┼čau anun┼úuri sau articole din pres─â.

Marile mitinguri de proteste, care se desf─â┼čurau pe artera principal─â a ora┼čului ├«n anii 1988-1989, porneau tot ÔÇ×de la ┼×tefanÔÇť. Apogeul mi┼čc─ârii l-a constituit Marea Adunare Na┼úional─â din 27 august 1989 la care au participat c├óteva sute de mii de rom├óni din toate raioanele ÔÇ×republiciiÔÇť ┼či la care s-a cerut expres readucerea alfabetului latin ┼či conferirea limbii rom├óne statutului de limb─â oficial─â.

├Än perioada construc┼úiei statale, dup─â declararea Independen┼úei Republicii Moldova, la 27 august 1991, simbolul lui ┼×tefan cel Mare a devenit ┼či mai revendicat. Pe durata regimului sovietic, imaginea lui Lenin era omniprezent─â p├ón─â la sa┼úietate ├«n spa┼úiul public, astfel ├«nc├ót substituirea s-a rezolvat oarecum firesc ├«n favoarea lui ┼×tefan cel Mare.

Monumentele ┼či busturile lui Lenin din pie┼úele publice ┼či institu┼úii ├«ncep s─â fie ├«nlocuite cu cele ale lui ┼×tefan, iar portretele liderilor sovietici, aflate obligatoriu ├«n cabinetele func┼úionarilor de toate rangurile, erau aruncate (de unii ascunse, pentru ÔÇ×timpuri mai buneÔÇť) ┼či reamplasate cele ale marelui voievod. Artera principal─â a Chi┼čin─âului, bulevardul Lenin, a fost redenumit─â ÔÇ×┼×tefan cel MareÔÇť, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat ┼či cu mai multe institu┼úii publice sau chiar colhozuri! Acest transfer simbolic a atins apogeul dup─â ce imaginea lui ┼×tefan cel Mare a fost introdus─â pe bancnotele na┼úionale ale Republicii Moldova de orice valoare, exact cum ├«n perioada sovietic─â era cea a lui Lenin.

Treptat, figura voievodului ├«ncepe s─â ÔÇ×monopolizezeÔÇť spa┼úiul simbolistic basarabean, iar imaginea sa, utilizat─â tot mai des pentru a semnifica noua ÔÇ×statalitateÔÇť moldoveneasc─â. Revenirea la putere a for┼úelor (neo)conservatoare ÔÇô agrarienii ┼či apoi comuni┼čtii ÔÇô a reactivat ┼či modernizat proiectul identitar moldovenesc lansat de sovietici.

Campaniile lui ┼×tefan ├«mpotriva muntenilor, speculate la maximum

Concep┼úia na┼úional─â de stat, adoptat─â de majoritatea comunist─â din Parlament la 19 decembrie 2003, era ├«ndreptat─â s─â-i confere Republicii Moldova o nou─â identitate politic─â ┼či etno-cultural─â ÔÇô poporul moldovenesc. ┼×tefan cel Mare era chemat s─â joace un rol important ├«n aceast─â nou─â mitologie politic─â, pentru propagarea c─âreia erau utilizate cele mai moderne ┼či sofisticate tehnologii politice.

├Än anul 2004, holding-ul media apropiat comuni┼čtilor a montat un film cu preten┼úii ┼čtiin┼úifice, numit sugestiv ÔÇ×Necunoscutul ┼×tefanÔÇť, ├«n care imaginea voievodului era chemat─â s─â ilustreze principalele direc┼úii ale politicii partidului de guvern─âm├ónt. Orice mit istoric este unul reduc┼úionist, menit s─â simplifice realitatea, pentru a fi mai u┼čor accesibil maselor, pe de alt─â parte el trebuie s─â fie extrem de sugestiv.

Astfel, atunci c├ónd se afirm─â c─â ┼×tefan cel Mare vorbea ├«n limba slav─â sau chiar rus─â (?!), se ├«ncearc─â nu doar oficializarea statutului limbii ruse, dar ┼či ideea existen┼úei unei Moldove ÔÇ×polietniceÔÇť ┼či ÔÇ×multiculturaleÔÇť ├«nc─â din Evul Mediu.

Rela┼úiile dinastice cu marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea, sunt prezentate ├«n termenii unei teleologii politice ÔÇô parteneriatul strategic ÔÇ×secularÔÇť cu Rusia. Pe de alt─â parte, leg─âturile bune ale domnului moldovean cu Papalitatea ┼či statele cre┼čtine trebuiau s─â justifice ├«n fa┼úa propriului electorat ÔÇ×turnuraÔÇť pro-occidental─â a PCRM-lui ├«n campania pentru parlamentarele din 2005, rezultat─â ├«n urma e┼čecului planului Kozak ┼či a r─âcirii rela┼úiilor cu Rusia.

O caracteristic─â important─â a proiectului identitar moldovenesc o constituie sublinierea diferen┼úei fa┼ú─â de tot ce este rom├ónesc. Moldovean ┼či rom├ón sunt interpretate drept antonime. Aici au fost speculate la maximum campaniile lui ┼×tefan cel Mare ├«mpotriva muntenilor, pe care ├«i considera ÔÇ×vicleniÔÇť, ÔÇ×tr─âd─âtoriÔÇť, fapt care alimenta stereotipurile fa┼ú─â de rom├óni ├«n general. ├Än aceast─â ordine de idei putem men┼úiona ┼či s─ârb─âtorirea de c─âtre Mitropolia Chi┼čin─âului ┼či a ├Äntregii Moldove a sf├óntului ┼×tefan cel Mare pe ÔÇ×stil vechiÔÇť, adic─â pe 15 iulie, cu toate c─â a fost canonizat de Biserica Ortodox─â Rom├ón─â ┼či trecut ├«n sinaxar pe data de 2 iulie!

Singura explica┼úie a unui asemenea gest, care contravine oric─ârui principiu (calendaristic, istoric sau canonic), este aceea c─â are un substrat politic, pentru a evita ÔÇ×pr─âznuireaÔÇť ├«n aceea┼či zi cu ÔÇ×rom├óniiÔÇť. ├Än ceea ce prive┼čte proclamarea lui Voronin drept urma┼čul lui ┼×tefan, ea nici nu necesit─â comentarii.Politizarea imaginii lui ┼×tefan cel Mare se observ─â ┼či ast─âzi.

Bun─âoar─â, ├«n campania electoral─â ├«ncheiat─â recent (noiembrie 2010), comuni┼čtii moldoveni au refuzat s─â ias─â la mitinguri sub drapelul na┼úional al Republicii Moldova, tricolorul, pe motiv c─â este str─âin ÔÇ×spirituluiÔÇť lui ┼×tefan. Ca rezultat, a fost etalat un drapel imaginat al lui ┼×tefan cel Mare ÔÇô bicolor (ro┼ču ┼či albastru dispuse pe orizontal─â cu bourul ├«n mijloc).

Aceste dou─â culori se reg─âseau pe stema Principatului Moldav din perioada regulamentar─â, atunci c├ónd se afla sub... protectoratul Rusiei. Ideea renun┼ú─ârii la simbolistica mi┼čc─ârii na┼úionale de la sf├ór┼čitul anilor 1980 (drapelul, stema ┼či chiar alfabetul latin) revine ├«n dezbaterile publice ale mediilor pro-comuniste ┼či rusofone, constituind un element important al discursului revan┼čard, anti-rom├ónesc ┼či, ├«n esen┼ú─â, anti-occidental.

Mai cite┼čte:

De ce s-a luptat ┼×tefan cel Mare cu turcii?

┼×tefan cel Mare pe ├«n┼úelesul PCR

De unde avea ┼×tefan bani?