Se va c├ónta imnul Ungariei la ┼×umuleu Ciuc? Dimensiunile vizitei Papei Francisc ├«n Rom├ónia   jpeg

Se va c├ónta imnul Ungariei la ┼×umuleu Ciuc? Dimensiunile vizitei Papei Francisc ├«n Rom├ónia

­čôü Istorie recent─â
Autor: Dan Dungaciu

Vizita Papei Francis ├«n Rom├ónia (31 mai-2 iunie 2019) este un eveniment cu reverbera┼úii multiple. Vom puncta mai jos principalele elemente care marcheaz─â acest moment excep┼úional ┼či cu poten┼úial major pentru Rom├ónia ┼či regiune. Din p─âcate, nu doar ├«n sens pozitiv. Pentru a nu plonja brusc ├«n zona de risc a vizitei, vom ├«ncepe prin a-i reliefa semnifica┼úia ┼či poten┼úialul indiscutabil.

Nivelul strategic. Ratarea evad─ârii din Est

Orice moment de acest gen se ├«mpline┼čte dac─â devine parte a unei strategii mai ample. Vizita liderului catolic, ┼čef de stat ┼či de biseric─â, ar fi putut c─âp─âta o semnifica┼úie mai consistent─â pentru Rom├ónia dac─â era realizat─â ├«n cadrul unui proiect/viziuni pe care o putem numi evadarea din Est. Nu e vorba despre geografie, ci de simbolistic─â (geo)politic─â. Evadarea din Est a Rom├óniei ar fi ├«nsemnat, demarat─â la timp, o deta┼čare de tendin┼úele politice din Est ilustrate de Ungaria sau Polonia (nu singulare la scara continentului, evident, dar orice lucru care se petrece ├«n Est cap─ât─â contururi mai ├«ntunecate ┼či tonalit─â┼úi mai dure). O ie┼čire din Est, cu el cu tot, evident, pentru c─â tot ortodoc┼či, latini ┼či r─âs─âriteni am fi r─âmas. E vorba ├«ns─â de geografie (politic─â) simbolic─â ┼či de o deta┼čare a Rom├óniei de actori ast─âzi prost priza┼úi. Prin compara┼úie, Rom├ónia ar fi putut deveni un reper ┼či un pivot ├«n regiune. ├Äntr-o asemenea nara┼úiune/paradigm─â, vizita papei ar fi c─âp─âtat valen┼úe excep┼úionale. Ar fi fost confirmarea unui proiect demult asumat, ilustrarea unei consecven┼úe, fluturarea unui steag evident pentru toat─â lumea. Din pricina rat─ârii evad─ârii din Est, vizita are acum are doar valen┼úe de element inedit, eventual de punct pozitiv al unei tabere politice oricum valorizat─â pozitiv ├«n Occident.

Nivelul eclezial (biserica). De ce România nu poate fi Bulgaria

Biserica Ortodox─â Rom├ón─â are o particularitate unic─â ├«n patrimoniul ortodox: este o biseric─â latin─â. Asta o eviden┼úiaz─â ┼či o plaseaz─â ├«ntr-o postur─â de mijloc, de echilibru, ├«ntre blocul ÔÇ×slavÔÇť (Moscova) ┼či cel ÔÇ×grecÔÇť (Constantinopol). E o pozi┼úie, deopotriv─â, avantajoas─â ┼či complicat─â, care o oblig─â s─â se mi┼čte precaut ┼či inteligent. Faptul c─â Rom├ónia este prima ┼úar─â majoritar ortodox─â vizitat─â de un Pap─â nu a sc─âpat nim─ânui, a┼ča cum ┼či faptul c─â aceast─â vizit─â se petrece nu va trece neobservat.

Patru sunt elementele care trebuie precizate:

Dimensiunea axiologic─â. Bisericile catolice ┼či politica

Vizita Papei va ridica problema cu evident─â inciden┼ú─â politic─â. ├Än 2015, c├ónd criza migra┼úiei afecta major continentul european, cele mai dure voci ├«mpotriva fenomenului s-au ridicat din r├óndul na┼úiunilor catolice din Europa Central─â: Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia. Nu doar politicienii, dar ┼či adun─ârile episcopale catolice au sus┼úinut acela┼či mesaj, dubl├óndu-le discursul sau sus┼úin├óndu-l tacit, ┼či asta ├«n pofida ├«nv─â┼ú─âturilor Suveranului Pontif pentru care atitudinea fa┼ú─â de imigran┼úi devenea un test suprem pentru ÔÇ×iubirea aproapeluiÔÇť. ┼×i Papa a t─âcut, nu a apostrofat pe nimeni. Cum se explic─â acest aparent paradox? Se explic─â simplu, dac─â am elimina dou─â exager─âri care perturb─â vederea. Prima ┼úine de influen┼úa Papei asupra Bisericilor Catolice, a doua de influen┼úa bisericilor cre┼čtine asupra politicii na┼úionale. Influen┼úa Papei asupra bisericilor catolice este restr├óns─â de ├«ns─â┼či viziunea actualului Pap─â care, ├«n numele subsidiarit─â┼úii, consider─â c─â gestionarea chestiunilor imediate care ┼úin de bisericile na┼úionale trebuie s─â apar┼úin─â episcopilor ┼či adun─ârilor episcopale, prin ideea de el accentuat─â a ÔÇ×bisericii sinodaleÔÇť. Deci, dincolo de influen┼úa major─â ├«n ceea ce prive┼čte unitatea bisericii sau chestiuni dogmatice, influen┼úa Papei asupra politicilor/atitudinilor na┼úionale este redus─â, sau oricum mediat─â prin intermediul adun─ârilor episcopale. A doua exagerare ┼úine de influen┼úa bisericilor (catolice sau ortodoxe) asupra politicului. Este o naivitate, un exces ┼či o eroare pe care o comit mul┼úi. Niciunde ├«n Est aceast─â influen┼ú─â nu a existat la cotele presupuse, nici m─âcar ├«n catolica Polonie, ┼úar─â care din 1995 l-a debarcat pe pre┼čedintele Walesa ┼či l-a votat, de dou─â ori, pre┼čedinte pe un personaj precum Aleksander Kwa┼Ťniewski, care nu c─â nu era catolic, dar nu era nici m─âcar botezat! ├Än perioada 1995-2005, cea a marii transform─âri a Poloniei, Biserica Catolic─â nu a avut, practic, nicio influen┼ú─â politic─â semnificativ─â. Ast─âzi are, dar mai degrab─â pe filon na┼úional, dec├ót religios. Bisericile nu fac politica statelor din Est, a┼ča cum nu o fac niciunde. Influen┼úa lor este, cum spuneam, mediat─â, intr├ónd mai degrab─â ca parte component─â a nara┼úiunii na┼úionale, dec├ót a nara┼úiunii religioase propriu-zise. Acela este cel mai adesea filonul care leag─â bisericile de politic. De aici ┼či explica┼úia c─â adun─ârile episcopale catolice din regiune au fost, aproape f─âr─â excep┼úie, de parte liderilor politici locali ┼či ├«mpotriva Papei atunci c├ónd s-a pus problema migra┼úiei. Dincolo de asta, r─âm├óne un lucru trebuie subliniat. Indiferent de reac┼úia sau atitudinea episcopilor catolici din statele din Europa Central─â, Papa Francisc ├«ntrupeaz─â ideea deschiderii total─â fa┼ú─â de imigran┼úi, ├«n opozi┼úie v─âdit─â ┼či explicit─â cu anumi┼úi lideri ai regiunii. ┼×i prin asta facem leg─âtura cu ultima dimensiune a vizitei Suveranului Pontif, cea care prezint─â cele mai mari riscuri: dimensiunea na┼úional─â, respectiv al rela┼úiei dintre Rom├ónia ┼či Ungaria.

Nivelul naţional/regional al vizitei Papei Francisc în România

Din perspectiva na┼úional─â, simbolistica maxim─â a acestei vizite ar fi fost atins─â probabil ├«n anul 2018. Se ┼čtie c─â era preconizat─â o asemenea vizit─â, cel pu┼úin a┼ča acredita agenda papei la vremea respectiv─â. Partea maghiar─â s-a opus, inclusiv pe motivul c─â o vizit─â a Papei ├«n Rom├ónia ├«n Centenar ar reprezenta un afront adus Ungariei. Sigur, nu opozi┼úia Budapestei a constituit ra┼úiunea principal─â de am├ónare a vizitei, dar atitudinea trebuie consemnat─â. Dincolo de asta, pe dimensiunea na┼úional─â dosarul e cel mai complicat. Pentru c─â intervine aici un vector ÔÇô cel maghiar ÔÇô care are, ┼či ├«n raport cu vizita ┼či ├«n raport cu Rom├ónia, un proiect relativ coerent, indiferent de gradul s─âu de realism. Acest proiect se nume┼čte co-suveranizarea Transilvaniei, av├ónd ca prim─â etap─â desuveranizarea Rom├óniei pe anumite componente strategice (nu intr─âm ├«n detalii, dar desuveranizarea este o strategie ruseasc─â de negociere ÔÇ×diplomatic─âÔÇť ├«n fostul URSS). Tot efortul depus de guvernul maghiar ├«n ultimii ani pivoteaz─â ├«n jurul acestui obiectiv care cap─ât─â, treptat, alura unui proiect strategic. De la refuzul prezen┼úei diploma┼úilor unguri la s─ârb─âtoarea na┼úional─â a Rom├óniei p├ón─â la numirea unui reprezentat al premierului Orban care s─â se ocupe explicit de autonomia teritorial─â, culmin├ónd cu asumarea la nivele de Minister de Externe a situa┼úiei maghiarilor din Transilvania ÔÇô toate acestea contureaz─â acest obiectiv. Un singur exemplu ilustrativ: cazul Kelemen Hunor, cet─â┼úean rom├ón care a primit interdic┼úie de intrare ├«n Ucraina. De┼či a intrat cu pa┼čaport rom├ónesc, Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta s-a activat brusc ┼či, aparent, isteric. Gestul a fost f─âr─â precedent. E ca ┼či cum MAE rom├ón s-ar fi sesizat din oficiu dac─â, de pild─â, un cet─â┼úean moldovean ar fi avut un diferend la frontier─â cu autorit─â┼úile spaniole, ├«ncerc├ónd s─â intre ├«n ┼úar─â cu pa┼čaport moldovenesc. Cum ar fi fost perceput─â atunci o eventual─â reac┼úie a Rom├óniei? Evident, absurd─â, ridicol─â, incorect─â ┼či neprofesionist─â. Dar este exact ce a f─âcut Budapesta, dep─â┼čind ├«nc─â o linie ro┼čie ├«n rela┼úia cu Rom├ónia! O linie ro┼čie nesanc┼úionat─â ÔÇô nici aceasta! ÔÇô de autorit─â┼úile politice de la Bucure┼čti. De ce a f─âcut asta? Simplu. Nu din isterie sau neprofesionalism. Ci pentru c─â asemenea ÔÇ×stilÔÇť diplomatic este expresia evident─â a acestei dorin┼úe de cosuveranizare a Transilvaniei, pe ideea c─â tot ce se petrece cu maghiarii de aici intr─â automat (chiar dac─â abuziv!) ├«n portofoliul institu┼úiilor de la Budapesta. ├Än aceast─â atmosfer─â, ne putem lesne imagina c─â inclusiv vizita Papei ├«n Rom├ónia (┼či nu doar ├«n Transilvania, cum titreaz─â obsesiv presa din Ungaria) ar putea s─â fie folosit─â ├«n acest scop. ┼×i asta ├«n ciuda faptului c─â nu s-ar g─âsi ast─âzi, dec├ót cu greu, inamici ÔÇ×ideologiciÔÇť mai incompatibili dec├ót Suveranul Pontif ┼či liderul Viktor Orban (flancat de episcopii maghiari). Miza este ├«ns─â mai mare, ┼či oportunitatea imens─â a ÔÇ×vizitei Suveranului Pontif la ungurii din Transilvania ├«n prezen┼úa pre┼čedintelui UngarieiÔÇť ÔÇô dup─â cum va suna mesajul presei ungure┼čti dup─â vizit─â - nu poate fi ratat─â. C─â Ungaria s-a opus din r─âsputeri ca vizita Suveranului Pontif s─â nu se produc─â ├«n 2018 este de notorietate ┼či nu mai insist─âm asupra unei chestiuni deja discutate. Ast─âzi, dac─â tot se petrece, se va ├«ncerca preluarea ei ├«n proiectul de politic─â extern─â maghiar, incomparabil mai articulat ┼či mai coerent ÔÇô chiar dac─â aberant ┼či nerealist ÔÇô dec├ót cel rom├ónesc. De aici ┼či riscurile vizitei. A avertizat asupra lor, pentru prima dat─â, un teolog american.

Un teolog american acuz─â

Pe 19 aprilie, un teolog american, Marc Roscoe Loustau, public─â ├«n revista iezui┼úilor din Statele Unite al Americii un articol care, pentru prima dat─â, trage cortina de pe vizita Papei Francisc ├«n Rom├ónia. Reflectorul este pus pe trei lucruri fundamentale: contrastul v─âdit ├«ntre mesajul Papei Francisc ┼či cel al premierului Viktor Orban apropo de chestiunea migra┼úiei; posibila instrumentalizare a vizitei Papei la ┼×umuleu Ciuc de c─âtre for┼úele populiste de dreapta, cele maghiare, prin interpretarea prezen┼úei Papei ca un gir (inclusiv folosirea faptului c─â Papa nu va da mesaje ÔÇ×politiceÔÇť ├«mpotriva lor); riscul deturn─ârii caracterului vizitei de c─âtre extremismul maghiar care, oricum, a confiscat na┼úionalist un eveniment religios cum este pelerinajul de la ┼×umuleul Ciuc. Marc Roscoe Loustan a ridicat bolovanul de pe mu┼čuroi. Bun cunosc─âtor al regiunii, vorbitor de limb─â maghiar─â, a scris avertismentul pentru c─â ┼čtie ce spune. ├Äntre 2009 ┼či 2013 a f─âcut cercet─âri antropologice la ┼×umuleu Ciuc, a c├óntat chiar ├«n corul bisericii ┼či a v─âzut, de la firul ierbii, evolu┼úiile. ÔÇ×├Än directÔÇť a v─âzut cum, la ┼×umuleu Ciuc, se c├ónta imnul Ungariei dup─â aproape fiecare slujb─â religioas─â. Asta dincolo de faptul c─â pelerinajul de acolo este oricum excep┼úional ├«n peisajul religios mondial, fiind unicul ├«n care se poate sluji ├«ntr-o singur─â limb─â, respectiv limba maghiar─â. O spune explicit ├«n articolul citat de noi ┼či de aici reac┼úiile publice pe care le-a st├órnit.

627x0 (1) jpg jpeg

Iezuiţii maghiari reacţionează

Revenim la ceea ce am mai spus ├«n acest text legat de adeziunea pe care preo┼úii catolici din Ungaria au manifestat-o ┼či o manifest─â fa┼ú─â de guvernarea lui Viktor Orban, inclusiv c├ónd mesajele acesteia intr─â ├«n contradic┼úie cu mesajele ┼čefului Bisericii Catolice. Din aceast─â perspectiv─â, ceea ce a urmat nu e deloc surprinz─âtor. Iezui┼úii maghiari scriu o replic─â ap─âsat─â la articolul teologului american prin care protesteaz─â ├«mpotriva celor care vor s─â foloseasc─â ÔÇ×vizita Papei ├«n TransilvaniaÔÇť pentru a ÔÇ×transmite mesaje politiceÔÇť.

Trei chestiuni trebuie consemnate apropo de replic─â:

Dincolo de replic─â ├«n sine, mai trebuie remarcat─â o ÔÇ×coinciden┼ú─âÔÇť. ┼×eful iezui┼úilor din Ungaria, cei care au trimis replica, este Elem├ęr Viz├ş, n─âscut ├«n... Rom├ónia, ├«ntr-un sat de l├óng─â Miercurea Ciuc. Un ungur din Transilvania este deci liderul iezui┼úilor maghiari care trimit o replic─â unui teolog american care avertizeaz─â asupra derapajelor na┼úionaliste de la ┼×umuleu Ciuc, f─âr─â s─â pomeneasc─â ├«ns─â niciun cuv├ónt despre asta ┼či nici despre faptul c─â Papa Francisc vine, de fapt, ├«n vizit─â ├«n Rom├ónia, nu ├«n Transilvania. Cazul lui Elem├ęr Viz├ş nu este ├«ns─â singular. Primatul Bisericii Catolice Ungare este P├ęter Erd┼Ĺ, care are ┼či el r─âd─âcini secuie┼čti, bunicii s─âi fiind secui din Rom├ónia care s-au mutat ├«n Ungaria dup─â primul r─âzboi mondial. Memoria familiei este vie ┼či pregnant─â: blazonul de cardinal al lui P├ęter Erd┼Ĺ are semnele ┼óinutului Secuiesc, respectiv soarele ┼či luna pe fundal albastru. Iar─â┼či coinciden┼ú─â: ├«ntrebat de pres─â ├«ntr-un interviu recent despre atitudinea Bisericii Catolice fa┼ú─â de chestiunea migra┼úiei, primatul a r─âspuns mai degrab─â politic, suger├ónd c─â ÔÇ×iubirea fa┼ú─â de aproapeleÔÇť ar fi ┼či ea o chestiunea care trebuie circumscris─â contextului.

Pentru cine bat clopotele? În loc de concluzii

*Dan Dungaciu este membru în Conciliul de Experţi LARICS.