Scenariul admiterii Rusiei în NATO, în Historia de aprilie png

Scenariul admiterii Rusiei în NATO, în Historia de aprilie

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Ne ├«ntoarcem la un nou R─âzboi Rece? Cum a ├«ncercat Rusia s─â submineze NATO? Afla╚Ťi r─âspunsurile ├«n ÔÇ×HistoriaÔÇŁ de aprilie, care tocmai a ajuns la chio╚Öcuri ╚Öi a fost ├«nc─ârcat─â pe platforma paydemic. Tot ├«n aceast─â edi╚Ťie ve╚Ťi descoperi detaliile grevei de la ├Äntreprinderea Mecanic─â Nicolina, din 1987, pu╚Ťin cunoscut─â publicului larg, deoarece documentele despre protestul muncitorilor lipsesc din arhiva fostei Securit─â╚Ťi, iar arhivele organiza┼úiilor de partid din Ia╚Öi nu sunt accesibile.

La 21 februarie 2022, ├«n discursul prin care anun┼úa c─â a semnat decretele de recunoa╚Ötere a independen┼úei ÔÇ×republicilor populareÔÇť Done┼úk ╚Öi Lugansk, pre┼čedintele Vladimir Putin a dezv─âluit ÔÇôÔÇĘ├«n premier─â ÔÇô c─â, ├«n anul 2000, i-a vorbit omologului s─âu american despre admiterea Federa┼úiei Ruse ├«n NATO. 

Poate părea surprinzător, dar gestul lui Putin nu este singular, ci se înscrie într-o lungă serie de tentative similare. De fapt, de la constituirea NATO la 4 aprilie 1949, Moscova, fie ea capitala Uniunii Sovietice sau a Federaţiei Ruse, a urmărit constant fie desfiinţarea Alianţei (sau măcar minarea ei prin crearea de breșe între aliaţi), fie transformarea ei într-o organizaţie de securitate lipsită de conţinut. Dar care a fost evoluţia relaţiilor dintre Moscova și Alianţa Nord-Atlantică? Explică Alexandru Purcăruș, în Dosarul de aprilie.

1 coperta jpg jpeg

Rezisten╚Ťa na╚Ťional─â ucrainean─â a ├«nceput ├«nc─â din zorii r─âzboiului civil din Rusia. Atunci,ÔÇĘ pe teritoriul Imperiului rus dezmembrat au ap─ârut imediat dou─â state ucrainene: Republica Popular─â Ucrainean─â (UNR) ╚Öi Republica Popular─â Ucrainean─â de Vest (ZUNR). 

Ultima a ap─ârut ├«n zona Gali┼úiei r─âs─âritene, pe teritoriul apar┼úin├ónd p├ón─â ├«n 1918 Imperiului Austro-Ungar, ╚Öi era revendicat─â ╚Öi de proasp─âtul stat polonez. La r├óndul s─âu, UNR a ap─ârut pe teritoriile fostului Imperiu ┼óarist, pe care na┼úionali╚Ötii ru╚Öi din mi╚Öcarea alb─â le considerau ca fiind parte din ÔÇ×sf├ónta RusieÔÇť. ├Än consecin┼ú─â, liderii UNR ├«nclinau spre o alian┼ú─â ╚Öi o federa┼úie cu Polonia, ├«n timp ce conducerea ZUNR promova o alian┼ú─â ╚Öi o eventual─â confedera┼úie cu o Rusie democrat─â. 

Cu bol╚Öevicii nu existau leg─âturi, radicalismul lor social fiind ├«n discrepan┼ú─â cu n─âzuin┼úele na┼úionale ale ucrainenilor, spune Manuel St─ânescu, ├«ntr-un articol despre ideea statului ucrainean, de la 1917 la 1939. 

SUMAR revista jpg jpeg

De la conflictele de secol XIII la greva de la Întreprinderea Mecanică Nicolina

Secolul al XIII-lea a fost o perioad─â a extremelor ╚Öi contradic┼úiilor. Din punct de vedere al ethosului cruciat, anii 1200 ├«ncep foarte promi┼ú─âtor: Constantinopolul este capturat, ca- valerii flamanzi ├«╚Öi intensific─â rela┼úiile cu Enrico Dandolo, Dogele Vene┼úiei, deci r─âzboinicii nord-vestului european au acces la marea finan┼ú─â italian─â, ├«n Regatul Latin Aimery este un rege onorabil, iar campaniile lui Jean de Brienne din 1210-1212 prefigureaz─â o domnie activ─â ╚Öi de succes. 

├Äns─â, foarte repede, violen┼úa ╚Öi excesele Cruciadei Albigensiene p─âteaz─â imaginea Cruciadei ca simbol ╚Öi murd─âresc ideea de ÔÇ×r─âzboi sf├ónt,ÔÇť ├«n special ├«n sudul Europei Occidentale, zon─â care ├«n secolul precedent fusese un epicentru al activit─â┼úii ╚Öi g├óndirii cruciate. 

Textul lui Andrei Bonta╚Ö propune o incursiune ├«n universul secolului al XIII-lea prin intermediul c├óntecelor trubadurilor, pe care le ve╚Ťi putea citi, dar ╚Öi asculta (nu rata╚Ťi codurile QR care trimit la ├«nregistr─âri de pe YouTube).

Mai aproape de zilele noastre, ├«n 1987, la Ia┼či, festivit─â╚Ťile pentru ÔÇ×Ziua ceferistuluiÔÇŁ au fost ├«nlocuite cu un protest, ┼či nu oriunde, ci la fostele Ateliere CFR ÔÇ×NicolinaÔÇŁ, redenumite ├«n epoc─â ├Äntreprinderea Mecanic─â Nicolina. Ac┼úiunea ca atare nu e singular─â ├«n anii ÔÇÖ80, dar are o mare ├«nsemn─âtate simbolic─â, de vreme ce ar─âta c─â exist─â fisuri chiar ├«n funda┼úia ┼či principiile pe care se cl─âdise sistemul. Nicolina mai ales avea o ÔÇ×reputa┼úieÔÇŁ de ap─ârat, pentru c─â de aici provenea Ilie Pintilie, c─âruia i se construise un adev─ârat cult ├«n anii ÔÇÖ50. 

Din pu┼úinele, dar foarte relevantele documente descoperite, dar ╚Öi din m─ârturiile de istorie oral─â, Serinela Pintilie ╚Öi Oana Ionel Demetriade au reconstituit coordonatele acestei ac┼úiuni de protest. ├Än exact aceea┼či perioad─â se revoltau la Ia┼či ┼či studen┼úii, despre mar┼čul c─ârora ve┼úi putea citi pe larg ├«n edi┼úia urm─âtoare a revistei. 

Pentru c─â se apropie Pa╚ÖteleÔÇŽ

Dup─â textele dense din Dosar, ÔÇ×HistoriaÔÇŁ de aprilie v─â invit─â la un respiro artistic (despre reprezent─ârile crucific─ârii lui Hristos ├«n pictur─â, explicate de Cosmin Ungureanu) ╚Öi unul culinar (despre m├ónc─ârurile m─ân─âstire╚Öti, de la noi ╚Öi din alte ╚Ť─âri, descrise cu poft─â de Alexandru Zaharia).

Lectur─â pl─âcut─â ╚Öi S─ârb─âtori fericite!