Atunci când vine vorba de istorie aproape orice român își are formată propria opinie, mai mult sau mai puțin argumentată, despre trecutul „glorios” al neamului românesc. Pentru ei personalitățile importante sunt cele care s-au afirmat în lupta antiotomană și pentru unitate statală. Cel puțin acestea sunt câteva dintre concluziile unui sondaj de opinie intitulat „Adevărul despre România – Românii și istoria”, comandat de ziarul „Adevărul” și realizat de INSCOP Research. Divizat în patru mari secțiuni, sondajul a reliefat mari surprize în ceea ce privește percepția românilor asupra propriei istorii, dar a și confirmat mituri adânc împământenite în mentalul colectiv. Totuși, la aproape un sfert de veac de la căderea regimului comunist, românii au început să-și reanalizeze istoria şi să se scuture, puțin câte puțin, de clișeele și manipulările de dinainte de 1989.

Vom analiza în paginile care urmează mai cu seamă răspunsurile românilor participanţi la sondaj la prima întrebare a acestuia (fără a le neglija însă pe celelalte):„Cât de importante sau neimportante au fost următoarele personalităţi din istoria României?” (întrebarea a fost urmată de o listă cu nouă personalităţi). O observaţie se impune:  indicatorul „importanţă” nu măsoară popularitatea, ci măsura în care, în percepţia respondenţilor, personalităţile cuprinse în listă şi-au pus amprenta asupra asupra istoriei. Cu toate acestea, o parte dintre respondenţi n-a făcut probabil diferenţa între popularitate şi rolul jucat în istorie...

Preferințele românilor sunt clare:în topul importanţei, Mihai Viteazul este urmat de Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru Ioan Cuza, Vlad Ţepeş, Constantin Brâncoveanu, Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea. Rezultatul este edificator pentru sistemul de învățământ românesc, dar este și rodul educației informale receptate prin mass media – aşa cum concluzionează istoricul Dan Falcan. La rândul său, profesorul de istorie Corneliu Riegler a investigat ce importanță au manualele de istorie în configurarea acestui „top”, afirmând că „românii se refugiază în trecut, probabil ca o soluție pentru «năpasta» prezentului”. Pe de altă parte, istoricul militar Călin Hentea, fost ofițer PSYOPS în armata română și în trupele NATO, a analizat „câtă istorie știe românul-eșanțion și care sunt dilemele acestuia”. Concluziile, veţi vedea, nu sunt măgulitoare, dar sunt perfect explicabile.

Două întrebări din sondaj au produs o adevărată surpriză. În cazul răspunsurilor în privința „importanței personalităţilor-femei în istoria României”, rezultatul anunță o reanalizare a istoriei de către români. Pe primul loc este Regina Maria, urmată la distanță de Ecaterina Teodoroiu, semn că propaganda comunistă începe, încet, dar sigur, să își piardă din importanță. În celălalt caz – care urmărește percepţia românilor asupra țărilor învecinate – rezultatul este aproape de a produce un șoc. Imperiul Otoman/Turcia este considerat cel mai rău vecin istoric pe care l-a avut România, opinie împărtășită de nu mai puțin de 76, 1% din populație. Clasamentul continuă halucinat:Imperiul Otoman/Turcia este urmat în clasamentul vecinilor istorici inamicali de Ungaria/Regatul Ungariei şi de Imperiul Habsbugic, în vreme ce Rusia/Imperul Ţarist se clasează abia pe locul patru. Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie din cadul Universității din București, e categoric:„Este limpede că pentru români secolele de dominaţie otomană par a fi mai importante decât deceniile de subjugare sovietică”.

Sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research, la comanda „Adevărul”. Sondajul a fost realizat în perioada 10-17 septembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1050 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și municipiul București, într-un total de 70 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate.

Grupaj coordonat de Ciprian Stoleru