Rom├ónia ┼či Polonia ├«n perioada interbelic─â: ÔÇ×Alian┼úa inimilor, un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ jpeg

Rom├ónia ┼či Polonia ├«n perioada interbelic─â: ÔÇ×Alian┼úa inimilor, un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ

A┼čezarea geografic─â ┼či implica┼úiile geopolitice ale spa┼úiului baltic ┼či pontic, unde s-au ciocnit de-a lungul veacurilor mari imperii din vest ┼či est, au creat premisele unui destin relativ comun pentru Rom├ónia ┼či Polonia.

Rela┼úiile bilaterale au o tradi┼úie ├«ndelungat─â, cronici poloneze atest├ónd existen┼úa lor ├«ncep├ónd din ultimul sfert al secolului al XIV-lea;raporturile sunt cu siguran┼ú─â anterioare. Dintre teritoriile rom├óne┼čti, Moldova a avut rela┼úii ample cu Polonia, de egalitate, alian┼ú─â ┼či deopotriv─â vasalitate, dar nu au lipsit nici conflictele, care s-au ├«ncheiat ├«n 1691, odat─â cu ultima expedi┼úie ├«n Moldova a regelui Jan Sobieski al III-lea. Rela┼úiile politice au favorizat schimburile economice ┼či leg─âturile culturale, vizibile cu predilec┼úie ├«n secolul al XVII-lea, c├ónd influen┼úele umaniste poloneze sunt remarcabile, ├«ndeosebi ├«n domeniul istoriografiei:s─â ne amintim c─â cronicarii Grigore Ureche ┼či Miron Costin au studiat ├«n Polonia, la Bar. Un alt moment important ├«n evolu┼úia rela┼úiilor rom├óno-polone l-a reprezentat Revolu┼úia de la 1848, conduc─âtorii revolu┼úiei rom├óne┼čti cultiv├ónd rela┼úii cu aripa conservatoare a emigra┼úiei poloneze, care s-au extins pe parcursul ultimei jum─ât─â┼úi de secol al XIX-lea, presa polonez─â din exil sprijinind mi┼čcarea pentru Unirea Principatelor Rom├óne de la 1859.

Minoritatea poloneză, singura minoritate a cărei reprezentat aprobase unirea Basarabiei cu România

Destinul celor dou─â na┼úiuni a cunoscut o apropiere fireasc─â la sf├ór┼čitul Primului R─âzboi Mondial, c├ónd ambele au reu┼čit s─â realizeze idealul na┼úional aproape simultan:dup─â trei dezmembr─âri ├«n secolul al XVIII-lea ┼či o lupt─â constant─â ├«n plan cultural, diplomatic ┼či militar, Polonia redevine stat suveran ┼či independent la 11 noiembrie 1918, statul rom├ón des─âv├ór┼čindu-┼či unitatea na┼úional─â la 1 decembrie 1918. Grani┼úa comun─â consfin┼úit─â atunci este una simbolic─â, a destinului care forma din cele dou─â ┼ú─âri ├«ntregite o barier─â ├«ntre comunism ┼či Europa, unde teama de noua ideologie creat─â de Lenin se na┼čte ├«n fr─âm├ónt─ârile revolu┼úionare ale anilor 1918-1921;├«n felul acesta, premisele unei colabor─âri str├ónse sunt create. Rom├ónia recunoa┼čte independen┼úa statului polonez, ├«n mod oficial, la 17 ianuarie 1919, iar trupele rom├óne particip─â la eliberarea Pocu┼úiei (col┼úul de sud-est al Gali┼úiei), revendicat─â de ucraineni ┼či polonezi, deopotriv─â. Colaborarea militar─â a fost urmat─â de una ├«n plan diplomatic, delega┼úiile polon─â ┼či rom├ón─â sprijinindu-se reciproc ├«n timpul Conferin┼úei de Pace de la Paris (1919-1920).

Rela┼úiile diplomatice bilaterale au fost stabilite la 9 februarie 1919, la nivel provizoriu. La 16 iulie 1919, guvernul de la Bucure┼čti a decis trimiterea unei lega┼úii la Var┼čovia, condus─â de Alexandru Florescu ├«n calitate de trimis extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar. Misiunile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasad─â relativ t├órziu, ├«n mai 1938. Au existat ┼či consulate rom├óne┼čti ├«n Polonia, inclusiv unul general la Lvov (permanent din 1927, dup─â ce, ├«n 1922, ┼či-a ├«ncetat temporar activitatea). La 17 decembrie 1929, Rom├ónia ┼či Polonia au semnat o Conven┼úie consular─â ├«n baza c─âreia au fost ├«nfiin┼úate consulatele rom├óne┼čti de la Var┼čovia, Lvov, Poznan ┼či Danzig (Gdansk) p├ón─â ├«n 1933, ├«n iulie 1934 stabilindu-se ├«nfiin┼úarea consulatelor onorifice ale Rom├óniei de la Lodz, Wilno, Katowice ┼či Gdynia, ridic├ónd oficiile diplomatice rom├óne┼čti la 8. 

La r├óndul ei, Polonia a ├«nfiin┼úat, ├«n paralel cu consulatul general de la Bucure┼čti, consulate la Constan┼úa, Br─âila, Gala┼úi, Chi┼čin─âu, Cern─âu┼úi ┼či Cluj, care aveau printre alte atribu┼úii sprijinirea minorit─â┼úii polone din Rom├ónia, ce se ridica la circa 60.000 de suflete. Trebuie precizat c─â lipsa unor ne├«n┼úelegeri de natur─â teritorial─â ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri a influen┼úat ├«n mod benefic rela┼úiile bilaterale;├«n plus, exista o simpatie a opiniei publice pentru singura minoritate al c─ârei reprezentat aprobase unirea Basarabiei cu Rom├ónia, ├«n martie 1918.

4 466 jpg jpeg

Prioritatea ambelor state, securizarea frontierei r─âs─âritene

├Än primul deceniu interbelic, rela┼úiile au fost determinate de obiectivul major al ambelor state, ┼či anume securizarea frontierei r─âs─âritene. La ├«nceputul anilor 1920, ministrul de Externe rom├ón Take Ionescu a urm─ârit crearea unei alian┼úe a statelor care se opuneau revizionismului din Europa central─â ┼či sudic─â. De┼či intrarea Poloniei ├«n orice alian┼ú─â al─âturi de Cehoslovacia era exclus─â, din cauza diferendului de ordin teritorial dintre cele dou─â ┼ú─âri, liderii de la Var┼čovia ┼či-au exprimat interesul pentru o alian┼ú─â cu Rom├ónia cu trimitere spre orice amenin┼úare venit─â din partea Uniunii Sovietice. 

├Än cercurile militare, rela┼úiile ajunseser─â deja la un alt nivel de colaborare. Ata┼čatul militar francez de la Bucure┼čti, Victor P├ętin, a anun┼úat ├«n martie 1920 c─â Marele Stat Major rom├ón era dispus s─â trimit─â la Var┼čovia un specialist, ├«n persoana locotenent-colonelului Ion Antonescu. ├Än capitala polonez─â, reprezentantul militar rom├ón a angajat tratative cu generalul Tadeusz Rozwadowski, ┼čeful Marelui Stat Major polonez. ├Än ianuarie 1921 a sosit la Bucure┼čti o comisie militar─â polonez─â condus─â de generalul Stanislav Haller, ├«n vederea stabilirii detaliilor unei colabor─âri militare. Directivele elaborare de guvernul rom├ón cu aceast─â ocazie se remarc─â prin caracterul defensiv, ele lu├ónd ├«n calcul numai o agresiune neprovocat─â.

La 3 martie 1921 s-a semnat la Bucure┼čti ÔÇ×Conven┼úia de alian┼ú─â defensiv─â ├«ntre Republica Poloniei ┼či Regatul Rom├ónieiÔÇŁ, precum ┼či ÔÇ×Conven┼úia militar─âÔÇŁ. Esen┼úa defensiv─â a alian┼úei a fost definit─â ├«n articolul 1:ÔÇ×Polonia ┼či Rom├ónia se angajeaz─â s─â se ajute reciproc ├«n cazul ├«n care una dintre ele ar fi atacat─â, f─âr─â provocare din partea sa, la frontierele sale orientale actualeÔÇŁ. Parte integrant─â a ÔÇ×Conven┼úiei politiceÔÇŁ, ÔÇ×Conven┼úia militar─âÔÇŁ, semnat─â de generalii Constantin Christescu ┼či Tadeusz Rozwadowski, ┼čefii celor dou─â State Majore, specifica ansamblul de m─âsuri ini┼úiat ├«n condi┼úiile ├«n care teritoriile celor dou─â state, separat sau concomitent, suportau agresiuni ├«n p─âr┼úile r─âs─âritene. Era prev─âzut, pentru fiecare ┼úar─â ├«n parte, ┼či ├«n raport cu propor┼úiile agresiunii, cuantumul trupelor operative:14 divizii de infanterie ┼či dou─â divizii de cavalerie, care trebuiau s─â fie concentrate ├«n 18-24 zile de la decretarea mobiliz─ârii generale. ├Än privin┼úa exercit─ârii comandamentului, prevalase punctul de vedere al p─âr┼úii rom├óne:fiecare armat─â ac┼úiona sub comandament propriu, iar ├«n cazul ├«n care situa┼úia strategic─â impunea ca unit─â┼úi dintr-o armat─â s─â opereze ├«n zona celeilalte, ele erau plasate sub ordinele acestui din urm─â comandament.

J├▓zef Pilsudski:ÔÇ×Alian┼úa inimilor este reprezentat─â, de la Marea Baltic─â la Marea Neagr─â, de un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ

Alian┼úa cu Polonia reprezenta pentru Rom├ónia un element esen┼úial ├«n sistemul de alian┼úe menit s─â garanteze integritatea teritorial─â a ┼ú─ârii;├«n consecin┼ú─â, prelungirea alian┼úei politico-militare ├«ntr-o manier─â care s─â ofere permanent solu┼úii ├«n cazul unei posibile agresiuni sovietice era o necesitate. Cu prilejul unei vizite ├«n Rom├ónia, la Sinaia, ├«n septembrie 1922, mare┼čalul J├▓zef Pilsudski, ├«ntrebat despre cum se vede la Var┼čovia alian┼úa cu Rom├ónia, declara c─â ÔÇ×alian┼úa inimilor este reprezentat─â, de la Marea Baltic─â la Marea Neagr─â, de un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ. De┼či era un partizan sincer al apropierii de Rom├ónia, Pilsudski avea rezerve, exprimate ├«ndeosebi dup─â 1927, fa┼ú─â de for┼úa combativ─â a armatei rom├óne.

5 194 jpg jpeg

Rela┼úiile bilaterale au cunoscut o nou─â faz─â prin semnarea, la 26 martie 1926, a ÔÇ×Tratatului de garan┼úieÔÇŁ de c─âtre I.G. Duca, ministrul Afacerilor Str─âine al Rom├óniei, ┼či J. Wielowieyski, trimisul extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar al Republicii Polone la Bucure┼čti. Se trecea astfel de la tratatul de alian┼ú─â din 1921 la unul cu garan┼úii generale, ├«n spiritul Pactului Societ─â┼úii Na┼úiunilor. ├Än aceea┼či zi a fost semnat un aranjament tehnic ├«ntre cele dou─â State Majore, care men┼úiona explicit ├«n articolul I l─ârgirea erga omnes (f─âr─â excep┼úii). Extinderea alian┼úei contra oric─ârui agresor era exprimat─â ┼či ├«ntr-un alt paragraf al conven┼úiei:ÔÇ×Interven┼úia uneia dintre cele dou─â p─âr┼úi contractante ├«n favoarea celeilalte se va face ├«n acelea┼či condi┼úii oricare ar fi calitatea ┼či situa┼úia politic─â interna┼úional─â a adversarilorÔÇŁ, ceea ce dovedea c─â Rom├ónia ┼či Polonia ├«n┼úelegeau s─â-┼či asigure independen┼úa ┼či integritatea teritorial─â ├«mpotriva tendin┼úelor expansioniste de oriunde ar fi fost declan┼čate.

Unui atac declan┼čat la grani┼úele r─âs─âritene, Polonia urma s─â-i opun─â 17 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie ┼či avia┼úie care se concentrau ├«n termen de 28 de zile. Cei doi alia┼úi ├«┼či luau obliga┼úia de a m─âri num─ârul marilor unit─â┼úi ┼či a scurta durata concentr─ârii. ├Änc─â din timp de pace, organele specializate ale celor dou─â State Majore urmau s─â precizeze detaliile organiz─ârii ┼či func┼úion─ârii trupelor de leg─âtur─â, aspectele privind cooperarea avia┼úiei ┼či trupelor de cavalerie, a coordon─ârii serviciilor, s─â stabileasc─â misiunile comandamentelor, organelor informative, s─â asigure mijloacele de transmisiuni ┼či transport. ├Än aceea┼či zi s-a ├«ncheiat ┼či un proces verbal, ├«n care cele dou─â p─âr┼úi contractante conturau un plan amplu ├«n domeniile instruc┼úiei ┼či mobiliz─ârii trupelor, materialului ┼či produc┼úiei de r─âzboi, al aeronauticii ┼či re┼úelei feroviare. Rom├ónia ┼či Polonia se angajau s─â-┼či completeze rezervele de mobilizare ┼či materiale de r─âzboi, s─â-┼či asigure un stoc intangibil pentru 3 luni de opera┼úii, s─â dirijeze eforturile spre organizarea produc┼úiei materialelor de r─âzboi ├«n vederea satisfacerii nevoilor proprii, s─â acorde o aten┼úie special─â dezvolt─ârii aeronauticii, re┼úelei feroviare ┼či unific─ârii armamentului. Ulterior, au avut loc ├«nt├ólniri bilaterale la nivel de exper┼úi ┼či ┼čefi ai Marelor State Majore, dar cele dou─â organisme militare nu au luat m─âsuri concrete, exprimate ├«n ipoteze ┼či planuri operative.

La 15 ianuarie 1931, ├«n condi┼úiile ├«n care Tratatului politic ┼či Conven┼úiei militar─â semnate ├«n 1926 le expirau valabilitatea, mini┼čtrii de Externe ai Rom├óniei ┼či Poloniei au semnat, la Geneva, prelungirea pe ├«nc─â cinci ani a acordului, cu men┼úinerea formulei erga omnes. Ulterior au avut loc ┼či alte ├«nt├ólniri la nivel de exper┼úi ├«ntre cele dou─â p─âr┼úi. Cu ocazia unei noi vizite a mare┼čalului Pilsudski ├«n Rom├ónia ├«n noiembrie 1931, acesta a fost desemnat drept comandant suprem al armatelor polono-rom├óne ├«n cazul unui conflict ├«n est, o pozi┼úie de superioritate ce sugera c─â Polonia desf─â┼čura o politic─â extern─â care ├«i conferea un statut de putere regional─â.

6 158 jpg jpeg
Aspecte din cadrul paradei militare desf─â╚Öurate ├«n cinstea vizitei pre╚Öedintelui Poloniei, Ignacy Mo┼Ťcicki, la Bucure╚Öti, ├«n iunie 1937

Aspecte din cadrul paradei militare desf─â╚Öurate ├«n cinstea vizitei pre╚Öedintelui Poloniei, Ignacy Mo┼Ťcicki, la Bucure╚Öti, ├«n iunie 1937

Primele disensiuni ├«ntre Rom├ónia ┼či Polonia

Aceast─â schimbare de orientare a politicii externe, care a debutat la ├«nceputul celui de-al doilea deceniu interbelic ┼či s-a accentuat spre sf├ór┼čitul anilor 1930, a coincis cu noi elemente care au accentuat procesul de izolare al Rom├óniei pe plan interna┼úional. Cercurile de decizie de la Bucure┼čti au aflat cu stupoare c─â la Moscova ┼či la Paris se negocia un tratat de neagresiune franco-sovietic, ├«n timp ce convorbirile sovieto-poloneze care urm─âreau un obiectiv similar erau ┼či ele foarte avansate. Motivele acestei apropieri franco-polono-sovietice erau complexe:Moscova privea cu ├«ngrijorare agresiunea Japoniei ├«n China ┼či avea o nevoie acut─â de finan┼úare, Parisul dorea s─â anihileze orice apropiere germano-sovietic─â, iar Var┼čovia, amenin┼úat─â de revizionismul german, ├«nclina spre semnarea unui tratat de neagresiune cu sovieticii.

Al─âturi de ÔÇ×Conven┼úiile politice ┼či militareÔÇŁ, Rom├ónia ┼či Polonia au semnat ┼či o serie de alte acorduri. La 24 octombrie 1929 a fost semnat un ÔÇ×Tratat de arbitrajÔÇŁ, prin care cele dou─â ┼ú─âri se angajau s─â supun─â arbitrajului toate diferendele ce nu puteau fi reglementate pe cale diplomatic─â. ÔÇ×Conven┼úia de ajutor mutual ┼či protec┼úie judiciar─â ├«n materie civil─âÔÇŁ, semnat─â la Bucure┼čti, la 19 decembrie 1929, con┼úinea un protocol final care garanta protec┼úia legal─â ┼či judiciar─â a bunurilor ┼či persoanelor din cel─âlalt stat ├«n acelea┼či condi┼úii ca pentru cona┼úionali. La 26 martie 1930 a fost semnat─â ÔÇ×Conven┼úia pentru extr─âdarea infractorilor ┼či asisten┼úa judiciar─â ├«n materie penal─âÔÇŁ, iar ├«n mai 1935 au fost adoptate dou─â documente importante legate de delimitarea frontierei comune:ÔÇ×Conven┼úia cu privire la protec┼úia, conservarea ┼či reconstituirea bornelor de hotarÔÇŁ ┼či ÔÇ×Actul final de delimitare a frontierelor rom├óno-polonezeÔÇŁ. Al─âturi de acordurile politico-militare, toate aceste documente au creat baza legal─â pe care s-au dezvoltat concret raporturile bilaterale ├«n perioada interbelic─â.

Din a doua jum─âtate a lunii mai 1931, ├«ntre ministerele Afacerilor Str─âine rom├ón ┼či polonez au avut loc numeroase contacte pentru adoptarea unei pozi┼úii unitare ├«n Tratativele cu Moscova, e┼čuate ├«ns─â din punctul de vedere al p─âr┼úii rom├óne, ├«ntruc├ót polonezii ÔÇô c─ârora ministrul de Externe sovietic, Litvinov, le comunicase o serie de ÔÇ×exigen┼úeÔÇŁ ÔÇô pledau ca rom├ónii s─â le accepte. Partea rom├ón─â a fost ├«ns─â intransigent─â, ar─ât├ónd c─â ÔÇ×nu exist─â spa┼úii pentru niciun fel de discu┼úii asupra unirii Basarabiei, care este ┼či trebuie s─â r─âm├ón─â a noastr─âÔÇŁ. De altfel, dup─â 1931, rela┼úiile bilaterale au intrat pe o pant─â descendent─â, ├«ndeosebi din cauza viziunilor diferite ├«n ceea ce prive┼čte politica extern─â. Dup─â semnarea, la 26 ianuarie 1934, a pactului de neagresiune polono-german, care ├«i asigura flancul vestic, Polonia a promovat o politic─â de mare putere regional─â, iar autorit─â┼úile de la Var┼čovia nu au agreat politica promovat─â de ministrul de Externe rom├ón, Nicolae Titulescu, care dorea o normalizare a rela┼úiilor Rom├óniei cu Uniunea Sovietic─â. Politica lui J├▓sef Beck, ministrul de Externe polonez (mort ├«n exil, ├«n Rom├ónia, ├«n iunie 1944), referitoare la modul de solu┼úionare a litigiilor avute cu statele vecine, erau considerate de Bucure┼čti ca fiind inadecvate. Aceast─â r─âcire a rela┼úiilor ├«n perioada 1933-1936 s-a manifestat ┼či la tribuna Societ─â┼úii Na┼úiunilor, repudierea de c─âtre Polonia a tratatului privind protec┼úia minorit─â┼úilor, semnat simultan cu Tratatul de la Versailles, fiind criticat─â de presa din Rom├ónia.

454 png png
Ignacy Mo┼Ťcicki, Regele Carol al II-lea ╚Öi Marele Voievod Mihai asist─â la parada trupelor militare rom├óne dedicat─â sosirii pre╚Öedintelui polonez la Bucure╚Öti

Ignacy Mo┼Ťcicki, Regele Carol al II-lea ╚Öi Marele Voievod Mihai asist─â la parada trupelor militare rom├óne dedicat─â sosirii pre╚Öedintelui polonez la Bucure╚Öti

ÔÇ×Rela┼úiile dintre cele dou─â state s-au restabilit dup─â tensiunile din timpul lui TitulescuÔÇŁ

Cuvintele de mai sus sunt ale lui Wilhelm Fabricius, ministrul german la Bucure┼čti, exprimate ├«n aprilie 1937, poate prea optimiste ├«n raport cu realitatea. E adev─ârat c─â Var┼čovia s-a opus din r─âsputeri tratatului rom├óno-sovietic dorit de Titulescu;lipsit de garan┼úia francez─â, acesta ar fi contribuit periculos la extinderea sferei de influen┼ú─â sovietic─â spre vest, ├«ncercuind pe la sud Polonia. Aceasta manifesta o tendin┼ú─â tot mai evident─â de apropiere fa┼ú─â de Germania, ├«nt─ârit─â de semnarea pactului de neagresiune. 

Dup─â ce, ├«n iunie 1936, aranjamentul tehnic semnat cu cinci ani ├«nainte a fost re├«nnoit, f─âr─â alte formalit─â┼úi, ├«n noiembrie 1936 noul ministru de Externe rom├ón, Victor Antonescu, s-a deplasat la Var┼čovia. Dar Beck a refuzat s─â ofere sprijinul ┼ú─ârii sale ├«n cazul unui atac neprovocat din partea Ungariei, astfel c─â, ├«n pofida existen┼úei clauzei erga omnes, respectivul articol se aplica doar ├«n cazul unei agresiuni sovietice. De┼či rela┼úiile ┼či ├«nt├ólnirile bilaterale au continuat, inclusiv la nivel de exper┼úi militari, cele dou─â p─âr┼úi nu au ajuns la un acord concret. 

Anul 1937 s-a dovedit unul bogat ├«n ├«nt├ólniri:├«n aprilie, Beck a sosit ├«n Rom├ónia, ├«n iunie pre┼čedintele Ignacy Mo┼Ťcicki a efectuat o vizit─â oficial─â, iar ├«n aceea┼či lun─â regele Carol al II-lea sosea la Var┼čovia. ├Än anii 1938-1939, oficialii polonezi au f─âcut o serie de propuneri de colaborare ├«n sensul redesen─ârii h─âr┼úii politice a Europei Centrale, dar partea rom├ón─â a primit cu mari rezerve aceste propuneri. ├Än octombrie 1938, cu ocazia ultimei vizite a lui Beck la Bucure┼čti ├«nainte de declan┼čarea r─âzboiului, oficialul polonez a sugerat Rom├óniei s─â accepte dezlipirea Rusiei subcarpatice de Cehoslovacia (unde tr─âiau c├óteva zeci de mii de rom├óni) ┼či alipirea acestei regiuni de Ungaria, suger├ónd c─â aceast─â solu┼úie ar fi fost ┼či ├«n interesul Rom├óniei, deoarece vecinul de la vest, satisf─âcut de realizarea aspira┼úiilor sale teritoriale, nu ar mai fi formulat alte revendic─âri. Evident, partea rom├ón─â a respins ÔÇ×cadoul otr─âvitÔÇŁ, ar─ât├ónd c─â rom├ónii din Cehoslovacia erau mul┼úumi┼úi de statutul lor ├«n cadrul statului cehoslovac ┼či nu doreau dezmembrarea ┼ú─ârii ┼či alipirea regiunii la Ungaria. 

66i jpg jpeg

Nu doar situa┼úia geostrategic─â a afectat rela┼úiile politico-militare rom├óno-polone. Ci ┼či faptul, extrem de important, c─â statul polonez din 1937-1938 nu mai era cel din 1921. Polonia devenise, ├«n viziunea forurilor de conducere de la Var┼čovia, un stat ce desf─â┼čura o ÔÇ×politic─â mareÔÇŁ, iar rezolvarea diferendului teritorial cu Cehoslovacia nu mai putea suferi nicio am├ónare. Aceast─â atitudine ├«mpotriva unui aliat al Rom├óniei nu era foarte bine privit─â la Bucure┼čti, ca ┼či sus┼úinerea cauzei ungare, elemente care au tensionat ┼či obstruc┼úionat rela┼úiile dintre cele dou─â ┼ú─âri.

Efervescenţă culturală

Dac─â rela┼úiile politico-militare au cunoscut un recul ├«n cel de-al doilea deceniu interbelic, schimburile culturale s-au dezvoltat constant, cu ini┼úiative de ambele p─âr┼úi. Interferen┼úele s-au ├«nregistrat ├«n literatur─â, poezie, teatru, muzic─â, arte ┼či ┼čtiin┼úe. Din ini┼úiativa unor prestigio┼či oameni de cultur─â, apar societ─â┼úi ┼či ligi de prietenie ├«n principalele centre universitare (Bucure┼čti, Ia┼či, Cern─âu┼úi, Gala┼úi, Lvov, Poznan, Cracovia, Var┼čovia) ┼či nu numai, acestea constituind instrumente eficace ├«n str├óngerea leg─âturilor rom├óno-polone. 

├Än 1934 a fost creat─â la Bucure┼čti Asocia┼úia intelectual─â rom├óno-polon─â, iar ├«n 1939 ┼či-a ├«nceput activitatea, tot ├«n Capital─â, Asocia┼úia cultural─â rom├óno-polon─â. Concomitent au func┼úionat ┼či dou─â organisme specializate:Comitetul de pres─â polono-rom├ón ┼či Asocia┼úia juridic─â rom├óno-polon─â. Activitatea diverselor asocia┼úii a impus ├«ncheierea unui acord cultural ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri, fapt realizat ├«n noiembrie 1936, urmat, la exact un an, ├«n noiembrie 1937, de deschiderea Institutului polonez de cultur─â ├«n Bucure┼čti. ├Än consecin┼ú─â, traducerile poloneze din clasicii literaturii rom├óne au fost consistente, trec├ónd prin Mihai Eminescu, Ion Creang─â, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Nicolae Iorga sau Liviu Rebreanu. Leg─âturile ┼čtiin┼úifice, av├ónd deja o tradi┼úie ├«ndelungat─â, ├«ndeosebi ├«n domeniul istoriei ┼či filologiei, au cunoscut o nou─â dezvoltare gra┼úie eforturilor savantului Nicolae Iorga dar ┼či a altor speciali┼čti (Petre P. Panaitescu a fost lector de limb─â rom├ón─â la Universitatea din Cracovia, ├«n anul universitar 1923/1924).

Germania ┼či URSS amenin┼ú─â Bucure┼čtiul dup─â ce autorit─â┼úile poloneze se retrag ├«n Rom├ónia

Drama Poloniei din anul 1939, c├ónd a fost atacat─â de cele dou─â puteri totalitare cu care se ├«nvecina, nu a trecut f─âr─â ecou ├«n Rom├ónia. Ca r─âspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Pre┼čedin┼úia Consiliului de Mini┼čtri rom├ón a dat un comunicat, la 15 septembrie, ├«n care preciza m─âsurile ce urmau a fi luate pentru primirea refugia┼úilor polonezi. 

├Än noaptea de 17/18 septembrie, pre┼čedintele Poloniei, Ignasy Mo┼Ťcicki, premierul Felicjan Skladkowski ┼či al┼úi membri ai guvernului au trecut grani┼úa ├«n Rom├ónia, fiind primi┼úi cu ospitalitate la Cern─âu┼úi, urma┼úi de un mare num─âr de militari ┼či civili, vehicule ┼či materiale de r─âzboi. Conform statisticilor, num─ârul total al refugia┼úilor polonezi ├«n Rom├ónia a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugia┼úi care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar. Reprezentan┼úii Germaniei ┼či ai Uniunii Sovietice au protestat vehement, Fabricius declar├ónd c─â autorit─â┼úile germane vor privi asisten┼úa acordat─â Poloniei drept un act ostil fa┼ú─â de cel de-Al Treilea Reich, ├«n timp ce ministrul de Externe sovietic Molotov a cerut explica┼úii ministrului rom├ón la Moscova cu privire la prezen┼úa ÔÇ×hoardelor ├«narmateÔÇŁ ale fostei armate poloneze pe teritoriul rom├ónesc. ├Än pofida acestor presiuni ┼či a pericolelor iminente, Rom├ónia a acceptat cererea guvernului polonez ┼či a asigurat ├«n condi┼úii bune tranzitul pe teritoriul s─âu a rezervei de aur a B─âncii Poloniei. La 12 septembrie 1939, tezaurul polonez (82.403 kg aur, valor├ónd 45 de milioane de dolari) a fost ├«mbarcat ├«n portul Constan┼úa pe un vas britanic. Pe parcursul lunii septembrie au sosit ├«n Rom├ónia numeroase transporturi valoroase, inclusiv opere de art─â, transferate ini┼úial ├«n Fran┼úa ┼či apoi ├«n Canada.

Dincolo de tensiuni politice inerente, rela┼úiile polono-rom├óne au evoluat constant ├«n perioada interbelic─â, iar solidaritatea reciproc─â se manifest─â ┼či ast─âzi, dup─â ce ambele na┼úiuni au trecut prin traumatizanta experien┼ú─â a regimului comunist. ┼ó─âri partenere ├«n Uniunea European─â ┼či NATO, Rom├ónia ┼či Polonia ├«mp─ârt─â┼česc o viziune comun─â a viitorului ├«ntr-un context geopolitic tot mai complicat.

Bibliografie:

Ion Constantin, Din istoria Poloniei ┼či a rela┼úiilor rom├óno-polone, Bucure┼čti, Editura Biblioteca Bucure┼čtilor, 2005.

Mihai Retegan, ├Än balan┼úa for┼úelor. Alian┼úe militare rom├óne┼čti interbelice, Bucure┼čti, Editura Semne, 1997.

Marian Chiriac Popescu, Rela┼úiile militare rom├óno-polone ├«n perioada interbelic─â (1918-1939), Bucure┼čti, Editura Sigma, 2001.