România Mare și importurile din SUA în anul 1938

Conducerea de la București a analizat corect situația internațională și economică și s-a considerat că este benefică menținerea unor relații politice și comerciale bune cu puterea de peste ocean. Patronii români au ajuns la o concluzie asemănătoare, aducerea de tehnică americană urmând să asigure un progres industrial semnificativ. Nu era timp pentru cercetări locale și erau aduse mașini sau licențe străine de calitate, cam greu de obținut din cauza prețurilor cerute de cei ce făceau studii aprofundate în domeniu tehnologiilor.

Un capitol la care domina SUA era cel al autovehiculelor și s-a trecut de la 1.440 de tone în 1931 la 5.217 t în 1938, cel mai bun an pentru economia regatului român. Creșterea era mare și-n raport cu cele 4.092 t achiziționate în 1937. A fost privit mereu cu invidie de către autoritățile comuniste și mereu se făcea comparație cu producțiile declarate oficial în epoca de dictatură. Saltul importurilor este unul deosebit din moment ce se spune că a fost recesiune, chiar Marea Criză Economică.

Patronii români erau interesați de utilajele și motoarele necesare în economie și au fost aduse pe pământul strămoșesc 1.067 t de astfel de mărfuri necesare schimbării la față a fabricilor. Era calitate superioară, dar lăsa de dorit cantitatea. Au fost aduse în 1938 2.478 t de mașini necesare în procesul de producție.

România era definită drept un stat agrar – industrial, dar făcea pași repezi pentru dezvoltare prin ridicarea de fabrici și prelucrarea superioară a materiilor prime de toate tipurile. Fierul era în centrul atenției și au fost cumpărate 1.509 t de metal și de produse din acest element chimic. Era prea puțin pentru ambele părți și s-a considerat că se poate realiza mai mult pe calea schimburilor comerciale în vederea asigurării de profit. Au sosit în 1938 9.110 t de fier, oțel și lucrări din aceste materiale. Era un salt deosebit de la cele 2.355 de tone aduse în 1937. Prețul a fost deosebit de bun în raport cu ceea ce se găsea în 1931 pe piața americană.

Patronii de peste ocean erau interesați să vândă cât mai mult și mai repede pentru a asigura o circulație rapidă a capitalurilor. Fierul nu era singurul produs interesant pentru o prelucrare superioară în fabricile locale și au fost importate în 1938 285 t de metale neferoase și nemetale, zise în epocă metaloide.

Aceste mărfuri n-au fost achiziționate în 1931, dar cererea de cupru și aluminiu era în creștere în România pe măsură ce se dezvolta sistemul energetic. Aviația era un mare consumator de metale în loc de lemn și pânză. Tehnologiile militare se schimbau și partea română era interesată de tehnologia aeronautică de peste ocean. Aluminiul putea să intre în structura produselor realizate de cele trei fabrici de aparate de zbor ce fuseseră ridicate în perioada interbelică în București și Brașov.

România Mare se dezvolta după un tipar occidental și cu tehnologie capitalistă, dar marile puteri au declanșat un nou conflict mondial și fericirea românilor s-a destrămat ca un fum și a început ocupația sovietică până-n 1989. În plus, aviația americană a bombardat capacitățile de producție pentru a submina mașina de război a Axei, dar nici sovieticii nu trebuiau să captureze fabricile intacte. Din păcate, partea americană a lăsat popoare întregi în lagărul sovietic și nu s-a respectat vreo clipă ideea de democrație. Afacerile cu Stalin au fost mai interesante decât cele cu statele democratice și s-a ridicat un colos industrial periculos pentru omenire.

_{Foto sus: Camion Chevrolet, model 1938 (© digitaltmuseum.org)}