⬆

Un remorcher pe Dunăre, în fața Parlamentului din Budapesta, în anul 1931

România Mare și comerțul deosebit de avantajos cu Ungaria în anul 1931

Recesiunea economică ar fi pornit din SUA în anul 1929 și s-a extins la nivel planetar printr-o contagiune mentală deosebită. Istoricii au scris că au apărut probleme legate de schimburile de mărfuri între state și a fost normal să fie rău la nivel planetar.

Statul din pustă era o parte din fostul imperiu al Habsburgilor și a moștenit industria grea, ceea ce a dus în 1931 la importul a 25.853 t de fier și produse din acest metal dur și durabil. Era o piață cam scumpă după gusturile patronilor români și au fost căutate mărfuri în alte țări. Numai 39.272 de tone de bunuri industriale au fost luate din teritoriile controlate de Budapesta. Piața maghiară era interesantă în ceea ce privește livrarea de aparatură și motoare cu destinație economică și au fost luate 911 t de mărfuri, dar acestea nu erau dintre cele care să asigure performanțe înalte în competiția locală sau mondială. Au fost cumpărate și 98 t de vehicule, prea puțin pentru ambele părți și clienții români s-au orientat spre alte industrii.

Cum economia României era în plin avânt, au fost achiziționate și materii prime pentru prelucrare superioară, 531 t de alte metale și metaloide fiind trimise spre fabricile ce se extindeau.

Ungaria era interesantă drept piață de desfacere și clienții maghiari căutau cu disperare mărfurile românești. Au fost achiziționate 886.140 t de produse din lemn, de departe sectorul cu cele mai mari afaceri. Lemnul era urmat la mare distanță de cereale și petrol. Partea maghiară cumpăra cereale pentru întreținerea șeptelului și menținerea unor prețuri acceptabile pe piața orașelor și statul din câmpie a primit într-un singur an 243.348 t de produse cerealiere. Era cam mult și nu prea era pe gustul fermierilor unguri.

Anul 1931 a fost unul deosebit pe relația cu Ungaria, exporturile românești aducând peste 2,2 miliarde de lei, importurile ajungând abia la 587,6 milioane de lei. Banii Budapestei se scurgeau peste frontieră, ceea ce provoca nemulțumiri deosebite, chiar dacă sumele ajungeau la populația de origine maghiară din Transilvania.

Relațiile economice dintre cele două state ar fi fost bine să se dezvolte deoarece legile economice spun clar că transportul la distanță duce la diminuarea veniturilor. Din păcate, conducerea de la Budapesta nu avea cele mai bune intenții cu vecinul român și au fost luate măsuri administrative care au afectat nivelul afacerilor în anii următori și au răcit cumplit mediul de afaceri.

Economia mondială a fost în mod deosebit de grav afectată de răspândirea măsurilor de tip autarhic inițiate de către politicieni, cei care de multe ori ar face mai bine să nu acționeze sau doar să simuleze activitatea intelectuală.

Marea Criză Economică a fost un fenomen de decădere a lumii afacerilor din cauza intensificării politicilor de înarmare pe fondul reducerii cheltuielilor pentru populație din dorința autorităților.

_{Foto sus: Un remorcher pe Dunăre, în fața Parlamentului din Budapesta, în anul 1931(© Fortepan / Bor Dezső)}