Refuzul vaccinării, plătit cu moartea de capete încoronate jpeg

Refuzul vaccinării, plătit cu moartea de capete încoronate

Variola (sau v─ârsatul), boal─â contagioas─â de natur─â viral─â, a fost una dintre cele mai mari catastrofe ale omenirii, o sor─â tot at├ót de malefic─â precum ciuma neagr─â, ea omor├ónd ╚Öi desfigur├ónd un num─âr imens de oameni de-a lungul secolelor ÔÇô numai ├«n secolele al XIX-lea ╚Öi al XX-lea au murit de variol─â cu mult peste 250 de milioane de oameni.

Pentru a aminti secolele XVII-XVIII, numai la Londra au murit peste 100.000 de oameni, doar ├«ntre anii 1661-1772. ├Än 1772, la Geneva murea de variol─â tot al 20-lea locuitor al ora╚Öului, l─âs├ónd la o parte faptul c─â mul╚Ťi dintre supravie╚Ťuitori r─âm├óneau cu cicatrici desfigurante, ÔÇ×ciupi╚Ťi de v─ârsatÔÇŁ.

Abia la ├«nceputul anilor 1980, variola a fost total eradicat─â. De atunci nu s-a mai semnalat niciun caz. Variola este considerat─â drept singura afec╚Ťiune contagioas─â ai c─ârei germeni virali au fost total elimina╚Ťi din mediul natural. Iar dintre toate bolile infecto-contagioase, variola este aceea care a servit drept model experimental istoric pentru ob╚Ťinerea unei imunit─â╚Ťi artificiale, prin conceperea primului vaccin, ├«n 1796.

├Änaintea vaccin─ârii a fost variolizarea. Prin variolizare se ├«n╚Ťelegea infectarea inten╚Ťionat─â a unor indivizi s─ân─âto╚Öi cu cruste sau limf─â variolic─â ÔÇ×bl├ónd─âÔÇŁ (recoltate de la cazuri benigne) cu scopul realiz─ârii unei boli u╚Öoare, urmat─â de imunitate pe via╚Ť─â.

La 9 august 1721, variolizarea a fost experimentat─â la Londra pe cinci condamna╚Ťi la moarte, din ├«nchisoarea Newgate, c─ârora li s-a promis eliberarea. To╚Ťi cei cinci au p─âr─âsit ├«nchisoarea, imuniza╚Ťi contra variolei.

Cu toate acestea, francezii au acceptat cu greu variolizarea. Ini╚Ťial, Facultatea de medicin─â din Paris a considerat-o drept o metod─â periculoas─â, cu riscuri majore. A╚Öa se face c─â ├«nsu╚Öi regele Ludovic al XV-lea (foto sus), refuz├ónd inocularea, a murit de variol─â ├«n 1774(!).

├Än 1754, britanicii de la Royal College of Physicians ÔÇô Colegiul Medicilor de la Londra ÔÇô au declarat variolizarea ca fiind ÔÇ×salutar─â ╚Öi salvatoare pentru rasa uman─âÔÇŁ. Trebuie ├«ns─â spus c─â acest entuziasm britanic a fost serios afectat de dou─â tragedii petrecute ├«n Casa Regal─â britanic─â, ├«n 1782 ╚Öi 1783, atunci c├ónd prin╚Ťii Albert (de nici doi ani) ╚Öi Octavius (fiul de numai patru ani) ai regelui George al III-lea mor ├«n urma unor complica╚Ťii fatale la inoculare.

Doctorul Edward Jenner își testează vaccinul contra variolei pe James Phipps, fiul grădinarului său, în vârstă de opt ani, bolnav de variolă. Vaccinul s-a dovedit un succes

Jenner jpg jpeg

Inocularea cu virus activ, variolizarea, avea s─â fie schimbat─â de britanicul Edward Jenner, printr-o observa╚Ťie pe c├ót de simpl─â, pe at├ót de genial─â: a observat c─â pacien╚Ťii care dezvoltau variola vaccin─â (o maladie infec╚Ťioas─â a vacilor caracterizat─â printr-o erup╚Ťie cutanat─â u╚Öoar─â) erau proteja╚Ťi ├«mpotriva variolei umane, dob├óndind astfel o imunitate natural─â. Virusul variolei vaccine este unul atenuat, cu virulen╚Ť─â redus─â, iar inocularea cu acest virus la sf├ór╚Öitul secolului XVIII a reprezentat prima vaccinare din istorie.

Acest text este un fragment din articolul De ce epidemiile (ne) schimb─â istoria?, publicat ├«n num─ârul 218 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ├«n perioada 15 martie - 14 aprilie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

1 H 218 jpg jpeg