Rebeliunea legionară, influenţată de sovietici? jpeg

Rebeliunea legionară, influenţată de sovietici?

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Tiberiu T─ânase

Mi┼čcarea Legionar─â a reprezentat pentru Partidul Comunist un concurent ├«nsemnat ┼či incomod ├«n lupta pentru cucerirea puterii politice ┼či instaurarea unui stat totalitar, unde lupta pentru putere presupunea ÔÇ×eliminarea concuren┼úilorÔÇť, dorin┼úa de compromitere ┼či distrugere a adversarului. Competi┼úia devine evident─â ├«n condi┼úiile ├«n care, prin ├Änaltul Decret nr. 3151 din septembrie 1940, Statul Rom├ón devine ÔÇ×Stat na┼úional-legionar, iar Mi┼čcarea Legionar─â este singura mi┼čcare recunoscut─â ├«n noul statÔÇť.

Odat─â cu proclamarea statului na┼úional-legionar, PCR transmitea noi instruc┼úiuni ┼či directive membrilor s─âi, ├«n care cerea ca ace┼čtia ÔÇ×s─â speculeze asem─ânarea ├«ntre unele principii comuniste ┼či legionare ┼či s─â se strecoare c├ót mai mult ├«n r├óndurile c─âm─â┼čilor verzi pentru a le compromite;s─â speculeze toate nemul┼úumirile, cre├ónd c├ót mai multe dificult─â┼úi guvernuluiÔÇť(1).

├Än acest context, ┼či autorit─â┼úile devin din ce ├«n ce mai preocupate de infiltr─ârile elementelor comuniste ├«n Mi┼čcarea Legionar─â. Astfel, ministrul de Interne, generalul Petrovicescu, recuno┼čtea, ├«n ┼čedin┼úa Consiliului de Mini┼čtri din 29 octombrie 1940, p─âtrunderea comuni┼čtilor ├«n Mi┼čcarea Legionar─â, men┼úion├ónd c─â:ÔÇ×De mult─â vreme avem informa┼úia c─â se produce o penetra┼úie de comuni┼čti ├«n Mi┼čcarea Legionar─âÔÇť(2). De asemenea, generalul Antonescu ├«i comunica lui Hitler, la 14 ianuarie 1941 c─â ÔÇ×Mi┼čcarea Legionar─â s-ar fi anarhizat prin implantarea ├«n r├óndurile sale a comuni┼čtilorÔÇť.

├Än memorandumul ├«naintat ├«n aceea┼či zi F├╝hrer-ului, ┼čeful statului rom├ón sublinia:ÔÇ×Elemente nepreg─âtite sau trimise de comuni┼čti poart─â r─âspunderea pentru pierderea de popularitate a legiunii, pentru haosul economic care a urmat ┼či pentru cre┼čterea primejdiei de anarhie, ├«n timp ce propaganda comunist─â se intensific─âÔÇť(3).

Institu┼úiile statului, cu ochii pe comuni┼čti

Documente ale Inspectoratului General al Jandarmeriei, ale Direc┼úiei Generale a Poli┼úiei ┼či ale SSI-ului con┼úineau o serie de informa┼úii care atestau asemenea infiltr─âri ale comuni┼čtilor ├«n r├óndurile legionarilor, specul├ónd toate lipsurile muncitorilor.Astfel, Inspectoratul General al Jandarmeriei informa prin Ordinul de informa┼úiuni nr.71/1940, din 1 noiembrie 1940, ├«n leg─âtur─â cu ÔÇ×preocuparea comuni┼čtilor ├«n elaborarea unui plan pentru introducerea ├«n Mi┼čcarea Legionar─â a unor agen┼úi comuni┼čti de ├«ncredere, conform instruc┼úiunilor primite de la Centru (Moscova), ┼či care, printre altele, vor c─âuta s─â provoace sub egida legionar─â tulbur─âri ┼či manifesta┼úiuniÔÇť.

Cauzele care au dus la p─âtrunderea elementelor comuniste ├«n Mi┼čcarea Legionar─â au fost sesizate ┼či de Direc┼úia General─â a Poli┼úiei ├«n ÔÇ×D─ârile de seam─â din lunile februarie ┼či martieÔÇť, ├«n care erau men┼úionate:a) u┼čurin┼úa cu care era primit ├«n Mi┼čcarea Legionar─â orice solicitant f─âr─â vreun control serios;b) desfiin┼úarea breslelor, care a condus la ├«mpingerea muncitorilor spre continuarea activit─â┼úii ├«n cuiburile legionare sau alte organiza┼úii cu caracter politic.

S-a strigat ÔÇ×Tr─âiasc─â Rusia sovietic─âÔÇť ├«n timpul rebeliunii legionare

├Än ceea ce prive┼čte aspectele legate de amestecul sovieticilor prin filiera PCd.R la ac┼úiunile din timpul rebeliunii, a fost publicat un num─âr redus de documente. Din documentele studiate ├«n arhive (Direc┼úia Arhivelor Istorice Centrale, Arhivele Na┼úionale Bucure┼čti, Arhiva Serviciului Rom├ón de Informa┼úii ┼či arhivele MApN) a reie┼čit ├«ns─â implicarea ├«n rebeliunea legionar─â at├ót a unor comuni┼čti rom├óni ÔÇô mul┼úi agen┼úi ai serviciilor secrete sovietice, c├ót ┼či a altor agen┼úi ai serviciilor secrete sovietice. ├Än acest sens, ├«n unele documente sunt men┼úionate nume ale unor comuni┼čti infiltra┼úi ┼či identifica┼úi ca participan┼úi la rebeliune. Astfel, ├«n unele dintre documente se men┼úioneaz─â urm─âtoarele:ÔÇ×Cu ocazia manifesta┼úiilor din ziua de 21 ianuarie, la care au luat parte ┼či un grup de muncitori ceferi┼čti, s-a auzit strig├ónd TR─éIASC─é RUSIA SOVIETIC─é.

Ion Antonescu jpg jpeg

(Generalul  Ion Antonescu (st├ónga) ┼či Horia Sima (dreapta), la un parastas organizat de Mi┼čcarea Legionar─â fostului ei conduc─âtor, Corneliu Zelea Codreanu, ├«n decembrie 1940)

Adev─âra┼úii legionari au p─âr─âsit pe manifestan┼úi, v─âz├ónd singuri gre┼čeala ce au f─âcut-o c├ónd au primit pe ace┼čti muncitori ├«n s├ónul Mi┼čc─ârii Legionare. Persoanele care au strigat ┼či manifestat pentru URSS nu s-au putut identifica, majoritatea dintre ei fiind ├«narma┼úi cu revolvereÔÇť4. Privitor la participarea comuni┼čtilor la ac┼úiunile din timpul rebeliunii, ├«n ÔÇ×Darea de seam─â pe luna martie 1941ÔÇť a DGP se preciza c─â:ÔÇ×├Än timpul rebeliunii, ├«ntre muncitorii ├«ncadra┼úi ├«n CML au fost identifica┼úi numero┼či comuni┼čti care au participat la demonstra┼úii, furturi, jafuri, crime. Sentin┼úele pronun┼úate de c─âtre tribunalele militare confirm─â aceast─â afirma┼úieÔÇť.

Muncitorii comuni┼čti, rol de ÔÇ×agen┼úi provocatoriÔÇť

Unii muncitori, identifica┼úi ca participan┼úi la rebeliunea legionar─â, sunt men┼úiona┼úi ├«ntr-o not─â a DGP din aprilie 1941, ┼či anume:ÔÇ×Vasiliu Iulius ÔÇô strungar la Rafin─âria Teleajen a Societ─â┼úii Rom├óno-Americane, comunist notoriu, ├«nscris ├«n cadrele Mi┼čc─ârii Legionare ├«n care a activat p├ón─â ├«n ziua rebeliunii, la care a luat parte activ─â;Ionescu Nicolae (zis Dumitrache Nicolae), l─âc─âtu┼č la Rafin─âria Teleajen a Societ─â┼úii Rom├óno-Americane, cunoscut ca vechi comunist, se ├«nscrisese ├«n ultimul timp ├«n cadrele Mi┼čc─ârii Legionare ├«n care a activat p├ón─â ├«n ziua rebeliunii, c├ónd a fost v─âzut lu├ónd parte la ac┼úiunile la care se dedau rebelii;Cojan Constantin, lucr─âtor la Rafin─âria Teleajen a Societ─â┼úii Rom├óno-Americane, comunist notoriu continu─â a face propagand─â ├«n r├óndul lucr─âtorilor a f─âcut parte ├«n ultimul timp din Mi┼čcarea Legionar─â ┼či a luat parte la rebeliuneÔÇť(5).

De asemenea, este men┼úionat ┼či Lucre┼úiu V├ólceanu, ÔÇ×notoriu comunist ┼či fost lupt─âtor ├«n Brig─âzile Interna┼úionale Ro┼čii din Spania, ├«nscris ulterior ├«n Mi┼čcarea Legionar─â, ├«n calitate de redactor al ziarului Biruin┼úa a difuzat zvonul fantezist c─â generalul Dragalina este de partea rebelilorÔÇť(6).

Demn de semnalat este ┼či faptul c─â, ├«ntr-un raport al Direc┼úiei Generale a Poli┼úiei, din 28 august 1941, rezulta c─â ÔÇ×dup─â rebeliune s-a observat c─â un num─âr ├«nsemnat dintre fo┼čtii muncitori care aderaser─â la Mi┼čcarea Legionar─â s-au retras ┼či au ├«nceput s─â activeze ├«n mi┼čcarea comunist─â din care f─âcuser─â parte anterior. La Atelierele CFR Grivi┼úa, unde majoritatea elementelor comuniste trecuser─â ├«n tab─âra legionarilor, ast─âzi se ├«ncadreaz─â din nou ├«n r├óndurile mi┼čc─ârii comuniste d├ónd m├«na cu fo┼čti tovar─â┼čiÔÇť.

Documentul demonstreaz─â rolul de ÔÇ×agen┼úi provocatoriÔÇť pe care l-au ├«ndeplinit ÔÇ×anumite elemente comunisteÔÇť infiltrate ├«n Mi┼čcarea Legionar─â. Activitatea ÔÇ×agen┼úilor provocatori comuni┼čtiÔÇť este confirmat─â ┼či de SSI, care, urm─ârind permanent at├ót activitatea Mi┼čc─ârii Legionare, c├ót ┼či activitatea comunist─â, preciza ├«n ÔÇ×Nota privind rolul agitatorilor comuni┼čti introdu┼či ├«n Mi┼čcarea Legionar─âÔÇť:ÔÇ×Cercurile legionare conduc─âtoare cred c─â ace┼čti pseudo legionari (n.n. ÔÇô comuni┼čti) au fost introdu┼či ├«n mi┼čcare numai pentru a agita ┼či anarhiza ┼úara, r─âm├ón├ónd pe mai departe comuni┼čti. A┼ča fiind ÔÇô sus┼úin cercurile men┼úionate ÔÇô nu poate fi cazul despre o ├«ncadrare a unor legionari ├«n Partidul Comunist, ci despre o revenire a comuni┼čtilor ├«n cadrele partidului dup─â ce ┼či-au f─âcut datoria ├«n cuiburile legionareÔÇť.

Horia Sima ┼či militantul comunist Dumitru Groza

Amestecul unor comuni┼čti ├«n timpul rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941 este reluat ┼či analizat pe o baz─â informa┼úional─â mai larg─â de c─âtre SSI ├«n ÔÇ×Darea de seam─â asupra rebeliuniiÔÇť, ├«ntocmit─â la sf├ór┼čitul lunii februarie din acela┼či an. Dar, prin aprobarea dat─â de Horia Sima, reorganizarea Corpului Muncitoresc Legionar (CML) urma s─â fie f─âcut─â sub conducerea lui Dumitru Groza, ÔÇ×militant comunist de notorietateÔÇť.

A┼ča dup─â cum demonstreaz─â documentele din Arhiva SSI, comuni┼čtii se ├«nscriseser─â masiv ├«n CML. Comandantul Mi┼čc─ârii Legionare observase acest fenomen ┼či hot─âr├óse o epurare, ├«ns─â primirea de noi membri muncitori cu simpatii comuniste a continuat. ┼×i aceasta, pentru c─â, ├«ntre comandantul Mi┼čc─ârii Legionare ┼či conduc─âtorii Partidului Comunist ar fi existat rela┼úii mult mai vechi. Dup─â cum atestau date din Arhivele Siguran┼úei ┼či din cele ale Ministerului Muncii, Dumitru Groza, unul dintre apropia┼úii lui Horia Sima, era ├«n realitate, ÔÇ×unul dintre cei mai ├«ncr├óncena┼úi militan┼úi ai extremismului de st├óngaÔÇť. Prin Dumitru Groza s-ar fi men┼úinut suprema┼úia CML asupra restului Legiunii, iar Horia Sima i-ar fi luat permanent ap─ârarea.

Tot ├«n ÔÇ×Darea de seam─â asupra rebeliuniiÔÇť ├«ntocmit─â de SSI se ofer─â ┼či alte c├óteva exemple de intruziune comunist─â. Astfel, serviciile de Siguran┼ú─â ┼či ale SSI se implicaser─â ├«n arestarea lui Boris Niconov din Basarabia, trimis de Soviete cu ÔÇ×misiunea de a se introduce la legionariÔÇť. Un alt exemplu f─âcea referire la cizmarul Moga, un alt comunist notoriu din Cern─âu┼úi, care primise suma de 200.000 lei de la Ajutorul legionar, spre a se instala ca refugiat la Suceava. Al┼úi comuni┼čti legionari perchezi┼úionaser─â sediul Centrului informativ Suceava al SSI, iar executan┼úii au fost Krevinski, Cervinski ┼či Viskeron Alois, de asemenea identifica┼úi ca notorii comuni┼čti infiltra┼úi ├«n Mi┼čcarea Legionar─â.

Concluzia documentului SSI privind implicarea comuni┼čtilor ├«n rebeliune, ├«n urma directivelor ┼či intereselor sovietice, se impunea de la sine:ÔÇ×Sovietele ÔÇô c─ârora orice complica┼úii de ordin politic intern din Rom├ónia le foloseau ÔÇô au c─âutat ┼či reu┼čit prin elementele ce se infiltraser─â ├«n r├óndurile Mi┼čc─ârii legionare, pe de o parte, s─â fie informate asupra activit─â┼úii interioare a Mi┼čc─ârii legionare, iar pe de alt─â parte de a provoca tot prin acelea┼či elemente mi┼čc─âri ┼či ac┼úiuni anarhice conform cu interesele sovieticeÔÇť(7).De altfel, ┼či Lega┼úia Sovietic─â din Bucure┼čti ÔÇ×era de acord cu faptul c─â ├«n Mi┼čcarea Legionar─â se aflau foarte multe elemente comuniste, foarte bine apreciate, iar mul┼úi dintre ace┼čtia, cu ocazia rebeliunii, au a┼ú├ó┼úat spiritele provoc├ónd dezordini ┼či chiar particip├ónd la jafuriÔÇť(8). Mai mult, ÔÇ×Sovietele ar fi trimis ├«n Rom├ónia mari sume de bani pentru a fi ├«ntrebuin┼úate ├«n propaganda legionar─â. Cu ├«mp─âr┼úirea lor s-ar fi ocupat conduc─âtorii muncitorilor legionariÔÇť(9).

Interesul sporit al Moscovei fa┼ú─â de situa┼úia din Rom├ónia este demonstrat ┼či de un raport documentat transmis de PCdR la 9 februarie 1941 Interna┼úionalei a III-a, cu privire la ÔÇ×statistica devast─ârilor, num─ârul victimelor, pagubele estimate la circa zece miliarde leiÔÇť. Raportul era ├«nso┼úit de un reportaj filmat ÔÇ×asupra modului ├«n care s-a desf─â┼čurat rebeliunea ├«n Capital─â ┼či ├«n cele mai importante centre din ┼úar─â. ├Än concluzie, PCdR raporta c─â ac┼úiunea de penetra┼úie comunist─â ├«n cadrele Mi┼čc─ârii Legionare a dat rezultate nea┼čteptate ┼či c─â ea reprezint─â cea mai eficace ├«ncercare de revolu┼úie ├«n Rom├óniaÔÇť(10).Concluziile autorit─â┼úilor statului prezentate Pre┼čedin┼úiei Consiliului de Mini┼čtri subliniau c─â ÔÇ×jafurile, asasinatele ┼či devast─ârile au dat rebeliunii un caracter revolu┼úionar comunist, explicabil, de altfel, prin primirea ├«n Legiune a elementelor de st├ónga ┼či a celor de la periferia CapitaleiÔÇť(11).

Fragmente prezentate ┼či ├«n lucrarea Fe┼úele Monedei. Mi┼čcarea legionar─â ├«ntre 1941-1948, Editura Tritonic, 2010, pp. 208-214

NOTE

1. Maria Georgescu, Verzii ┼či ro┼čii, m├ón─â ├«n m├ón─â, ├«n revista ÔÇ×Dosarele IstorieiÔÇť, nr. 9/2000, p. 442. Pe marginea pr─âpastiei, vol. 2, Ed. Scripta, Bucure┼čti, 1992, p. 203. Mihai Pelin, Miza R─âzboiului, Bucure┼čti Editura Viitorul rom├ónesc, 2000, p. 1034. Vezi Auric─â Simion, Regimul politic din Rom├ónia ├«n perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 ┼či Istoria PCR, vol.V, sintez─â, documentar5. Not─â privind comuni┼čtii identifica┼úi ca participan┼úi la rebeliunea legionar─â, ANB, Raport, fond DGP, Dos.30/1941, f. 3466. Cristian Troncot─â, Eugen Cristescu, Asul Serviciilor Secrete Rom├óne┼čti, p. 697.Cristian Troncot─â, Rom├ónia ┼či frontul secret, Bucure┼čti, Editura Elion, 2008, p. 2868. Not─â a DGS, din martie 1941, A.N.B, fond DGP, Dosar 1/1941, f. 29.Ordinul nr. 87/1941 A.N.B., fond DGP, D.2/1941, f. 11. ┼či f. 9710. Nota DGP din 9 februarie 1941, ANB, fond, DGP, 1941, f 111. Pe marginea pr─âpastiei, vol. I, Ed. Scripta, Bucure┼čti, 1992, p. 34