Poveștile de început ale hocheiului românesc jpeg

Poveștile de început ale hocheiului românesc

­čôü Istoria Sportului
Autor: Cristi Frisk

Hocheiul pe ghea╚Ť─â este, f─âr─â ├«ndoial─â, disciplina sportiv─â cea mai rapid─â din lume. Mai mult dec├ót at├ót, el poate fi considerat regele sporturilor de iarn─â, fiind, la nivel olimpic hibernal, singurul sport de contact ╚Öi ├«n care se marcheaz─â goluri. V─â propunem ├«n cele ce urmeaz─â un exerci┼úiu de recuperare a istoriei pucului ┼či croselor pe t─âr├óm autohton... 

Primele inten╚Ťii hocheistice ├«n Rom├ónia sunt consemnate la Bucure╚Öti, ├«n anul 1910, conform volumului Sportul rom├ónesc de-a lungul veacului, ├«ngrijit de autorii Emil Ghibu ╚Öi Ion Todan. Atunci sunt organizate mai multe echipe de ╚Öcolari, dar ideea nu prinde cheag din pricina lipsei de organizare. Acela╚Öi motiv avea s─â fie reg─âsit ╚Öi ├«n coloanele ÔÇ×Revistei AutomobileÔÇŁ, ├«n num─ârul s─âu din decembrie 1910, unde se sus╚Ťine c─â ÔÇ×lipsa de organizare a echipelor de ╚Öcolari a f─âcut ca un campionat de hochei s─â nu se disputeÔÇŁ. Totu╚Öi, not─âm ca element de pionierat aceast─â ├«ncercare nedus─â p├ón─â la cap─ât de a implementa hocheiul ├«n Rom├ónia ├«n acest prim deceniu al secolului XX.

La întoarcerea din Statele Unite, emigranţii ardeleni aduc cu ei hocheiul

Mult mai intense sunt evenimentele hocheistice la Bra╚Öov, pe lacurile de la Noua. Acolo, vechile familii D├«rste ╚Öi Noua reprimiser─â ├«n s├ónul lor fiii r─ât─âcitori care, din dorin╚Ťa de a-┼či face un rost, plecaser─â ├«n perioada 1900-1905 ├«n Canada ╚Öi Statele Unite ale Americii. O parte dintre ace╚Ötia s-au ├«ntors acas─â ╚Öi au adus cu ei tainele hocheiului, deprinse peste Ocean. Astfel, ├«n iarna dintre anii 1917 ╚Öi 1918, pe lacul Noua, cele dou─â familii joac─â ╚Öi popularizeaz─â hocheiul. ÔÇ×Primele echipe de hochei pe ghea╚Ť─â din Bra╚Öov au ap─ârut ├«n zonele unde se practica ╚Öi patinajul, respectiv ├«n D├«rste-Noua (unde lacurile erau, iarn─â de iarn─â, amenajate pentru patinaj) ╚Öi Centru-Schei, unde, la baza sportiva Tenis Club, actualmente Olimpia, pe terenurile de tenis iarna se amenaja un patinoar de mari dimensiuni. ├Äntre anii 1917-1922 cele dou─â echipe jucau iarna aproape s─âpt─âm├ónal c├óte un meci prin rota╚Ťie la Tenis-Club ╚Öi Noua lac. Astfel, ├«n scurt timp, num─ârul de juc─âtori a ├«nceput s─â creasc─â, iar calitatea jocului s─â fie din ce ├«n ce mai ridicat─â. ├Äncep├ónd cu iarna 1918-1919 s-a coagulat o bun─â echip─â de hochei pe ghea╚Ť─â ╚Öi la Tenis-Club Bucure╚Öti, unde mare parte din elitele Capitalei frecventau clubulÔÇŁ, noteaz─â ╚Öi sursa electronic─â www.thehornets.ro.

hochei2 0 jpg jpeg

Extrem de interesant─â este ╚Öi modalitatea ├«n care hocheiul a cucerit ÔÇ×ducatul ghe╚ŤiiÔÇŁ de la poalele Mun╚Ťilor Harghitei, adic─â municipiul Miercurea Ciuc. ├Än luna noiembrie a anului 1928, la cinematograful din ora╚Ö, ├«naintea unui film artistic, a rulat un documentar despre meciurile de hochei dintre puternicele na╚Ťionale ale Austriei ╚Öi Canadei. Pelicula, realizat─â la Viena, i-a ├«nc├óntat at├ót de tare pe tinerii practican╚Ťi ai patinajului din Miercurea Ciuc ├«nc├ót au trecut imediat la treab─â. Dup─â cum evoc─â Mihai Flamaropol ├«n cartea sa, Amintiri din fotbal ╚Öi hochei, ap─ârut─â la Editura Sport-Turism ├«n 1981, opt tineri cu v├órste cuprinse ├«ntre 18 ╚Öi 23 de ani au ├«nfiin╚Ťat forma╚Ťia Clubul de patinaj Miercurea Ciuc. Ei ╚Öi-au procurat din fonduri proprii echipament, au memorat prevederile regulamentare din filmul austriac ╚Öi au amenajat un teren. Debutul s-a produs ├«n ianuarie 1929, la Sinaia, c├ónd echipa ciucan─â a r─âspuns provoc─ârii celor de la Tenis Club Rom├ón. Spre deliciul spectatorilor, hochei╚Ötii harghiteni au descoperit ├«n timpul meciului c─â aplicaser─â eronat multe reguli ├«n timpul antrenamentelor... 

├Än 1925, Bra┼čovia c├ó┼čtig─â primul titlu de campioan─â na┼úional─â

├Än 22 ╚Öi 23 ianuarie 1925, pe patinoarul Olimpia din Bra╚Öov se disputa prima edi╚Ťie a Campionatului na┼úional de hochei pe ghea╚Ť─â. Au participat la aceast─â competi╚Ťie-pilot patru echipe:dou─â din Bra╚Öov, Bra╚Öovia ╚Öi Col╚Ťea, respectiv dou─â din Bucure╚Öti, Tenis Club Rom├ón A ╚Öi B. Finala patrulaterului va fi c├ó╚Ötigat─â de Bra╚Öovia, cu 4-0 ├«n fa╚Ťa echipei secunde de la TCR. Ca o coinciden╚Ť─â, municipiul de sub T├ómpa, de╚Öi este un veritabil leag─ân al hocheiului rom├ónesc, are ├«n palmares doar dou─â titluri na╚Ťionale, anume primul, cel din 1925, ╚Öi ultimul, ├«n 2014, ob╚Ťinut de Corona Fenestela. Pentru statistici ╚Öi pentru memoria acestor bravi pionieri, red─âm numele garniturii primei echipe care a cucerit un titlu de campioan─â na╚Ťional─â. Astfel, Bra╚Öovia Bra╚Öov a introdus pe ghea╚Ť─â, ├«n 1925, urm─âtoarea formul─â de echip─â:Drah├ędy ÔÇô portar, Csiky ╚Öi Jancsika ÔÇô funda╚Öi, Nagy, G├Ânczi ╚Öi Sholtter ÔÇô atacan╚Ťi. Dintre cei care se ocupaser─â de ├«nfiin╚Ťarea ╚Öi organizarea primei campioane ├«l amintim pe Nicolae Carabatescu, vicepre╚Öedintele Comisiei centrale a sporturilor de iarn─â, care adusese un puc ╚Öi un regulament din Fran╚Ťa. Un alt nume implicat ├«n formarea primei echipe a fost profesorul Drago╚Ö Navrea. 

Dup─â aceea, echipele din Bucure╚Öti, care vor beneficia de condi╚Ťii superioare de preg─âtire ╚Öi de prezen╚Ťa unor tehnicieni de peste Ocean, vor domina autoritar ├«ntrecerile interne. Titlurile vor merge spre Capital─â, cu o singur─â excep╚Ťie, ├«n 1938, c├ónd Hochei Club Drago╚Ö Vod─â din Cern─âu╚Ťi triumf─â. Cele mai titrate echipe de hochei ale Bucure╚Ötilor ├«n perioada interbelic─â au fost Tenis Club Rom├ón ╚Öi Juventus. 

pol2 1 jpg jpeg

90 de ani de istorie

Anul trecut, Federa┼úia Rom├ón─â de Hochei pe Ghea╚Ť─â (FRHG) a ├«mplinit 90 de ani. Iat─â, pe scurt, istoria forului care conduce destinele hocheiului:Comisia de patinaj func╚Ťiona ├«n cadrul Federa╚Ťiei Societ─â╚Ťilor Sportive din Rom├ónia (FSSR) ├«nc─â din 1923. Un an mai t├órziu se ├«nfiin╚Ťeaz─â, din nevoia de diversitate, Comisia central─â a sporturilor de iarn─â, motivul fiind c─â, al─âturi de disciplinele specifice patinajului, ├«n decor ap─âruse ╚Öi hocheiul. Aceast─â institu╚Ťie nou format─â va rezista sub forma de organizare descris─â doar p├ón─â ├«n 1927, c├ónd se va transforma ├«n Comisia central─â a sporturilor pe ghea╚Ť─â. 

├Än 1924 se mai face un pas important:la ├«nceput de an, pe 24 ianuarie, cu ocazia celui de-al XI-lea Congres al Ligii Interna┼úionale de Hochei pe Ghea╚Ť─â (LIHG), hocheiul rom├ónesc prime╚Öte oficial certificatul de na╚Ötere ╚Öi este afiliat la organismul interna╚Ťional, ├«n pofida faptului c─â la noi ├«n ╚Ťar─â nu se disputase ├«nc─â niciun meci cu caracter oficial. Actul de ├«nfiin╚Ťare al primei forma╚Ťii, Bra╚Öovia Bra╚Öov, dateaz─â ╚Öi el din aceea╚Öi perioad─â, mai exact din 3 ianuarie 1924. Sub actuala denumire, Federa╚Ťia Rom├ón─â de Hochei pe Ghea╚Ť─â, institu╚Ťia func╚Ťioneaz─â de la 10 noiembrie 1934, c├ónd sportul cu crose ╚Öi puc se rupe de celelalte ramuri practicate pe luciu de ghea╚Ť─â. 

Intermezzo:ce are a face hocheiul cu fotbalul

├Än perioada interbelic─â, prima echip─â profesionist─â de fotbal din Rom├ónia a fost Ripensia Timi╚Öoara. Prin comportamentul din teren ╚Öi din afara acestuia, ripensi╚Ötii au impresionat la vremea respectiv─â. Metodele lor moderne de antrenament au revolu╚Ťionat vechea ╚Öcoal─â de fotbal rom├óneasc─â. Printre altele, pentru perioada hibernal─â, ├«n planul de preg─âtire fizic─â al fotbali╚Ötilor timi╚Öoreni figura ┼či hocheiul pe ghea╚Ť─â. Dovada acestui fapt o reg─âsim ├«n ziarul ÔÇ×VestulÔÇŁ (o edi┼úie din decembrie 1934): 

ÔÇ×De vorb─â cu d-l Dr. Cornel Laz─âr, pre┼čedintele acestui club glorios. Linia de conduit─â a clubului. Stabilirea leg─âturii suflete┼čti ├«ntre club ┼či public. Preg─âtirea pentru prim─âvar─â. Patinajul ┼či o echip─â de hockey pe ghia┼ú─â.

În vâltoarea vieţii sportive de la noi, s-a strecurat în ultimul timp versiunea despre desechilibrarea Ripensiei, unii afirmând chiar desmembrarea primului club profesional din ţară.

E natural deci ca s─â v─â fi putut ┬źmistui┬╗ acest aspect al manifest─ârii cotidiene, fiind vorba de o grupare cu merite excep┼úionale ├«n mi┼čcarea fotbalului rom├ónesc.

Proced├ónd ├«n consecin┼ú─â, m-am deplasat la locuin┼úa d-lui Dr. Cornel Laz─âr, harnicul pre┼čedinte al acestui club merituos, unde g─âsindu-l ├«m biroul d-sale avoca┼úial, am reu┼čit s─â ob┼úin am─ânunte pre┼úioase ├«n leg─âtur─â cu st─ârile din s├ónul Ripensiei ┼či care desmint ├«n ├«ntregime ┼čtirile fanteziste, toate ├«n jurul unui eventual faliment al clubului condus de d-l Laz─âr.

Fiind vorba de multe destini actuale, am g─âsit necesar, din cauza lipsei de spa┼úiu, s─â ├«ncep seria de articole cu cel ├«n leg─âtur─â cu situa┼úia real─â a Ripensiei. Divizia Na┼úional─â ┼či-a ├«nchis por┼úile ├«n momentul cel mai oportun nou─â, c─âci juc├ónd majoritatea meciurilor /8 din 11 ├«n alte ora┼če, deplas─ârile s─âpt─âm├ónale au cauzat mult r─âu juc─âtorilor no┼čtrii, care n-au avut la dispozi┼úie timpul necesar pentru reconfortarea lor fizic─â.

Suntem satisfăcuţi de modul cum au încheiat echipele noastre divizionare, căci împrejurările nu puteau aduce o situaţie mai bună. Cu ultimul match disputat la 3 Decembrie, la Cluj, contra Universităţii, am terminat cu footbalul pentru acest an.

├Än timpul vacan┼úei de iarn─â, juc─âtorii no┼čtrii vor fi supu┼či unui tratament special ├«n scopul preg─âtirilor, pentru prim─âvara urm─âtoare. Pe primul plan figureaz─â educa┼úia fizic─â care se compune din trei ore de gimnastic─â ├«n cursul fiec─ârei s─âpt─âm├óni, iar dac─â va exista un adev─ârat sezon de patinaj, to┼úi juc─âtorii vor ├«nbr─â┼úi┼ča acest sport agreabil s─ân─ât─â┼úii, urm├ónd ca ├«n fiecare sear─â s─â fim prezen┼úi la patinoarul Auto-Clubului. ├Än caz c─â anotimpul va fi prielnic, vom ├«nfin┼úa o echip─â de hockey pe ghia┼ú─â ├«n care scop am prev─âzut ├«n bugetul nostru o sum─â inportant─â.

La prim─âvar─â vom oferi un program c├«t se poate de select publicului nostru. Vom sus┼úine ├«n localitate 8 matchuri divizionare, apoi cele pentru Cupa Rom├óniei, amicale ┼či c├óteva interna┼úionale. Vom c─âuta deci s─â fortific─âm zidul din jurul nostru, creiind ├«n acela┼či timp o leg─âtur─â indistructibil─â ├«ntre club ┼či public pentru consolidarea c─âruie, am dat un ├«nceput prin aranjarea ceaiurilor dansante din localul clubului nostru de la Caf├ę Elite, care se vor ┼úine ├«n fiecare Joi ┼či Duminica, la orele 6 p.mÔÇŁ. 

Din nefericire, dovezi referitoare la punerea ├«n practic─â a acestui plan de iarn─â pentru ripensi╚Öti nu exist─â, semn c─â marile vedete ale balonului rotund, Bindea, Ciolac, Dobay sau Pavlovici, nu au intrat pe patinoar, ├«ntr-o echip─â de hochei. Totu╚Öi, ├«n perioada dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale, avem o sumedenie de exemple de juc─âtori de fotbal foarte cunoscu╚Ťi care, ├«n perioada de iarn─â, schimbau echipamentul ╚Öi treceau la hochei pe ghea╚Ť─â. Poate cel mai sonor nume din aceast─â categorie este Mihai Flamaropol, vestit sportiv ╚Öi antrenor la cele dou─â discipline sportive, fotbal ╚Öi hochei. 

Prima participare românească la un Campionat Mondial, în 1931

Entuziasma╚Ťi de progresele f─âcute ╚Öi de elanul tinerilor practican╚Ťi, diriguitorii hocheiului pe ghea╚Ť─â din Rom├ónia aprob─â deplasarea echipei na╚Ťionale, ├«n premier─â, la o edi╚Ťie a Campionatului Mondial, ├«n 1931, la Krynica, ├«n Polonia. Cel care a dat und─â verde pentru participare a fost pre╚Öedintele Comisiei centrale a sporturilor pe ghea╚Ť─â, Nicolae Boerescu, iar lotul s-a bazat ├«n principal pe osatura celor de la Tenis Club Rom├ón. Componen╚Ťa echipei a fost urm─âtoarea:Danielopol, Doczi, Aslan, S. Grant, Cantacuzino, Botez, P. Grant, Polizu, Br─âtianu ╚Öi Fichlender. Echipa a plecat ├«ns─â nepreg─âtit─â ╚Öi, lipsit─â fiind ┼či de experien╚Ť─â competi╚Ťional─â, a pierdut toate meciurile ╚Öi s-a clasat pe ultimul loc, al nou─âlea. Iat─â, pentru statistici, rezultatele ├«nregistrate la Campionatul Mondial, edi╚Ťia 1931:0-15 cu SUA, 0-7 cu Austria, 1-9 cu Ungaria, 1-7 cu Fran╚Ťa ╚Öi 0-11 cu Anglia. 

Un an mai t├órziu, hochei╚Ötii no╚Ötri mai bifeaz─â o premier─â, participarea la o edi╚Ťie a Campionatului European din 1932, de la Berlin. Din nou avem parte numai de insuccese, ├«ns─â progresul era deja vizibil, astfel c─â, ├«n 1933, la Campionatul Mondial g─âzduit de capitala Cehoslovaciei, Praga, pierdem ├«n fa╚Ťa amfitrionilor (doar) cu 8-0 ╚Öi ├«n fa╚Ťa Italiei cu 2-0. C├ó╚Ötig─âm ├«ns─â Cupa de consolare, dup─â dou─â succese la limit─â, 3-2 cu Letonia ╚Öi 1-0 cu Belgia, a╚Öa c─â ne clas─âm din nou pe locul 9, cu specifica╚Ťia c─â acum acesta nu mai era ultimul, cum s-a ├«nt├ómplat ├«n 1931. 

Hocheiul pe gheaţă, la început, în programul Jocurilor Olimpice de vară

Intrarea ├«n arena olimpic─â a hocheiului pe ghea╚Ť─â s-a produs, ├«n mod paradoxal, la o edi┼úie a Jocurilor Olimpice de var─â. Se ├«nt├ómpla ├«n 1920, la Anvers, unde 60 de hochei╚Öti din 7 ╚Ť─âri s-au ├«ntrecut pentru adjudecarea medaliilor. Canada a dominat autoritar ├«ntrecerile ╚Öi s-a impus f─âr─â probleme, dup─â scoruri care practic ne scutesc de orice comentarii:15-0 cu Cehoslovacia, 2-0 cu SUA ╚Öi 12-1 ├«n final─â cu Suedia. A doua clasat─â a fost SUA, iar a treia, Cehoslovacia, turneul olimpic av├ónd o form─â cel pu╚Ťin ciudat─â de desf─â╚Öurare. Astfel, dup─â decernarea aurului, echipele ├«nvinse de campioan─â au intrat ├«ntr-o nou─â competi╚Ťie;┼či, dup─â finalizarea turnirului pentru argint, perdantele ├«n fa╚Ťa Cehoslovaciei s-au duelat pentru ultima medalie pus─â ├«n joc. Arbitrajul a fost asigurat de juc─âtorii ╚Öi antrenorul Canadei, care aveau o experien╚Ť─â net superioar─â. 

Toate meciurile au avut loc ├«n patinoarul acoperit Palais de Glace din Anvers. Iar hocheiul a intrat ├«n programul olimpic de var─â dintr-un motiv foarte simplu:├«n 1920 nu exista ├«nc─â o variant─â de iarn─â a marii ├«ntreceri planetare denumit─â Jocurile Olimpice. 

Primul sport transmis în direct pe un canal media

Cupa Stanley la hochei pe ghea╚Ť─â este una dintre cele mai vechi competi╚Ťii sportive ale mapamondului. Actuala lig─â profesionist─â nord-american─â de hochei pe ghea╚Ť─â a pornit la drum ├«nc─â din secolul al XIX-lea, ├«n special gra╚Ťie implic─ârii ╚Öi virtuozit─â╚Ťii canadienilor. Pentru c─â interesul cet─â╚Ťenilor pentru meciuri era absolut uria╚Ö, s-a recurs, la data istoric─â de 14 februarie 1896, la o prim─â transmisiune a finalei Cupei Stanley. De pe patinoarul Victoria din Montreal, locuitorii din Winnipeg au putut fi la curent cu evolu╚Ťia scorului ├«n timp real, prin intermediul unei linii de telegraf care a fost instalat─â special cu aceast─â ocazie. 

├Än secolul XX, canadienii au ├«ncercat s─â popularizeze jocul pe B─âtr├ónul Continent. S-au lovit ini╚Ťial de refuzul ru╚Öilor, care au respins hocheiul numit de ei canadian, deoarece aveau propria variant─â, cunoscut─â sub numele de bandy sau hochei cu mingea. Bandy este un joc pe ghea╚Ť─â, ├«ntre dou─â echipe formate din 11 juc─âtori, cu reguli ca la fotbal ┼či teren asem─ân─âtor. Abia t├órziu hocheiul ├«n varianta actual─â a cucerit ┼či Uniunea Sovietic─â, ╚Öi asta din cauza imposibilit─â╚Ťii sovieticilor de a rivaliza cu fotbali╚Ötii brazilieni... Aceasta e ├«ns─â o cu totul alt─â poveste. 

Uimitoarea poveste a singurului român câștigător al Cupei Stanley

Cea mai puternic─â lig─â de hochei pe ghea╚Ť─â, NHL, pare un teritoriu interzis juc─âtorilor rom├óni. Anul trecut, Bal├ízs Peter a participat f─âr─â succes la draft [t├órgul juc─âtorilor tineri care aspir─â la un contract profesionist], iar ├«n trecut, tangen╚Ťa Rom├óniei cu spectaculosul campionat de peste Ocean a fost infinitesimal─â. Totu╚Öi, nefor╚Ť├ónd niciun pic nota, ne putem m├óndri ╚Öi noi c─â avem un cona╚Ťional care a c├ó╚Ötigat Cupa Stanley. Lazarus Zeidel s-a n─âscut la 1 iunie 1928, la Montreal, ├«n Canada. P─ârin╚Ťii s─âi erau emigran╚Ťi rom├óni, de origine evreiasc─â, pleca╚Ťi ├«n c─âutarea unui trai mai bun, ├«n Lumea Nou─â. De altfel, leg─âturile hocheistului cu Rom├ónia ├«mbrac─â o form─â tragic─â. Bunicii s─âi, care r─âm─âseser─â ├«n ╚Ťar─â, au pierit, ├«n timpul Holocaustului, ├«ntr-un lag─âr nazist.Larry Zeidel, cum l-au botezat apoi jurnali╚Ötii canadieni, este singurul juc─âtor din istoria NHL, care are origini rom├óne╚Öti atestate.

l ary 1 jpg jpeg

Zeidel a devenit juc─âtor profesionist ├«n 1944 ╚Öi a petrecut ╚Öapte ani ├«n ligile minore, ├«nainte de a ajunge, ├«n 1951, la celebra Detroit Red Wings.├Än 1952 reu╚Öe╚Öte performan╚Ťa major─â a carierei, ob╚Ťin├ónd Stanley Cup cu forma╚Ťia din Detroit, la chiar sezonul de debut ├«n elita hocheiului mondial.A mai trecut prin NHL pe la echipe cum ar fi Chicago Blackhawks (1953-1954) sau Philadelphia Flyers (1967-1969). A jucat pe post de funda╚Ö ╚Öi s-a remarcat prin duritatea ╚Öi agresivitatea de pe ghea╚Ť─â. Porecla sa, The Rock, a fost una sugestiv─â pentru modalitatea de abordare a jocurilor.Recunoscut ╚Öi pentru stilul s─âu unic de utilizare a crosei ├«n b─ât─âi pe post de suli╚Ť─â, Zeidel a str├óns o sum─â record de minute de penalizare, 3.144. 

Juc─âtor de m├óna st├óng─â, Zeidel a fost implicat, ├«n martie 1968, ├«ntr-o b─âtaie cu un adversar de la Boston Bruins, Eddie Shack, care a fost at├ót de s├óngeroas─â ├«nc├ót a r─âmas ├«ntre episoadele legendare ale ligii. Dup─â aceea a ├«ncercat f─âr─â succes, p├ón─â la finalul carierei din 1969, s─â ├«╚Öi refac─â imaginea de b─ât─âu╚Ö. ├Än timpul petrecut ├«n AHL, e╚Öalonul anticamer─â al NHL, a mai ob╚Ťinut un trofeu major. ├Än 1964 a c├ó╚Ötigat Calder Cup, distinc╚Ťie oferit─â campioanei din AHL, cu forma╚Ťia Cleveland Barons. ├Än totalul carierei sale de NHL-er, Larry Zeidel a jucat 158 de meciuri ╚Öi a marcat 19 puncte, din care 3 goluri ╚Öi 16 pase decisive.Pe parcursul acestei cariere, Zeidel a cumulate ╚Öi 198 de minute de penalizare. 

Lazarus Larry The Rock Zeidel a murit ├«n vara anului trecut, pe data de 17 iunie, la v├órsta de 86 de ani. Conform rapoartelor medicale, decesul a survenit ├«n urma unor complica╚Ťii ap─ârute la inim─â. 

├Än ultima vreme, confra╚Ťii din pres─â au acreditat idea potrivit c─âreia unul dintre hochei╚Ötii cei mai ├«n vog─â ai NHL, Joffrey Lupul, care evolueaz─â pentru Toronto Maple Leafs, ar avea origini rom├óne╚Öti. Aceast─â supozi╚Ťie nu are ├«ns─â un support real, Lupul ├«nsu╚Öi declar├ónd, ├«ntr-un interviu pentru presa canadian─â, c─â originile sale sunt ucrainiene. Totu╚Öi, ╚Ťin├ónd cont de rezonan╚Ťele rom├óne╚Öti ale numelui, este posibil ca ascenden╚Ťii lui Lupul s─â fi plecat spre Lumea Nou─â din p─âr╚Ťile Ucrainei unde exist─â popula╚Ťie de etnie rom├ón─â, ├«ns─â nici acest fapt nu este certificat.

Bill Watters, primul canadian care a evoluat în România

O figur─â emblematic─â pentru hocheiul rom├ónesc din perioada interbelic─â a fost primul canadian angajat cu contract profesionist ├«n Rom├ónia. Se numea Bill Watters ╚Öi ├«╚Öi petrecuse tinere╚Ťea sportiv─â pe ghea╚Ťa din NHL.La zenitul carierei, ├«n 1935-1936, a ├«nc├óntat publicul iubitor de hochei din ╚Ťar─â printr-un evantai de calit─â╚Ťi deosebit de variate. Era un virtuoz al m├ónuirii crosei ╚Öi pucului, avea rapiditate ├«n deplasare ╚Öi ├«n declan╚Öarea contraatacurilor, ╚Öuturile sale erau extreme de precise ╚Öi puternice. ├Än plus, Watters a adus ├«n hocheiul nostru body-check-urile, procedeu rarisim de ap─ârare p├ón─â la el. Bill Watters a ├«ncercat s─â insufle ╚Öi o alt─â mentalitate hochei╚Ötilor rom├óni, f─âc├óndu-i s─â joace p├ón─â la sacrificiu. 

Tribunele cu o capacitate de 1.500 de locuri ale Patinoarului Otetele╚Öanu din Bucure╚Öti erau arhipline ori de c├óte ori juca Watters. A condus echipa Telefon Club Bucure╚Öti ├«n turul Cupei Europei, cu rezultate deosebite. S-a accidentat ├«ns─â pentru retur, iar telefoni╚Ötii au ratat accederea ├«n fazele superioare f─âr─â Bill Watters pe ghea╚Ť─â. 

Plecarea canadianului s-a produs dup─â ce Federa╚Ťia a anulat plecarea echipei na╚Ťionale spre Jocurile Olimpice de la Garmisch-Partenkirchen, din 1936. Sup─ârarea lui Watters a fost alimentat─â ╚Öi de evolu╚Ťia excelent─â a selec╚Ťionatei Bucure╚Ötiului, care ├«nvinsese de dou─â ori echipa Germaniei la Berlin, cu 3-2 ╚Öi 2-1, ├«n preg─âtirile turneului olimpic.

Dup─â Watters au mai venit ╚Öi al╚Ťi juc─âtori canadieni pe plaiurile mioritice, ├«ns─â niciunul nu a avut aceea╚Öi charism─â. Bud Hugaru, care avea ascenden╚Ťe rom├óne╚Öti, a primit drept de joc ├«n echipa na╚Ťional─â pentru Campionatul Mondial de la Praga, din 1938. Zadarnic ├«ns─â;evolu╚Ťia sa ╚Ötears─â nu a putut ajuta echipa s─â dep─â╚Öeasc─â rangul ultimului loc.

Unde suntem ast─âzi? ╚śase echipe ╚Öi patru patinoare

Actualmente, starea hocheiului rom├ónesc nu este printre cele mai fericite. La nivel de seniori exist─â ╚Öase echipe:Corona Bra╚Öov, Sport Club Miercurea Ciuc, Steaua Bucure╚Öti, Progym Gheorghieni, Dun─ârea Gala╚Ťi ╚Öi Sportul Studen╚Ťesc. Primele dou─â evolueaz─â nu doar ├«n competi╚Ťiile interne, ci ╚Öi ├«n Liga Mol, al─âturi de forma╚Ťii din Ungaria ╚Öi Slovacia. Echipa na╚Ťional─â este ├«n a patra divizie valoric─â, iar la capitolul patinoare st─âm r─âu;foarte r─âu. Exist─â arene func╚Ťionale, pentru seniori, la Bra╚Öov, Gala╚Ťi, Miercurea Ciuc ╚Öi ├«n comuna harghitean─â C├ór╚Ťa. Bucure╚Ötiul este singura capital─â din Uniunea European─â f─âr─â un patinoar utilizabil, ├«n condi╚Ťiile ├«n care Arena ÔÇ×Mihai FlamaropolÔÇŁ este o ruin─â. La Gheorghieni patinoarul s-a modernizat, dar harghitenii au ratat ocazia de a g─âzdui turneul final al Cupei Rom├óniei, ├«n decembrie 2014. Noua conducere a Federa╚Ťiei Rom├óne de Hochei pe Ghea╚Ť─â ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â solu╚Ťii pentru ca hocheiul rom├ónesc s─â poat─â dep─â┼či poate cea mai dificil─â perioad─â din istoria sa...