O istorie revizitată: moartea lui Vlad Georgescu, directorul Serviciului românesc al Radio Europa Liberă jpeg

O istorie revizitată: moartea lui Vlad Georgescu, directorul Serviciului românesc al Radio Europa Liberă

­čôü Comunism
Autor: Richard H. Cummings

PRETEXT. ÔÇ×Aleksandr Litvinenko s-a n─âscut la 4 decembrie 1962, cet─â┼úean al Uniunii Sovietice. A murit la 44 de ani, pe 23 noiembrie 2006, la University College Hospital din Londra, de-acum cet─â┼úean britanic. Investiga┼úia post-mortem a ar─âtat c─â moartea sa fusese cauzat─â de ingerarea unei doze fatale a izotopului radioactiv Poloniu-210. [...] Am concluzionat c─â opera┼úiunea FSB de a-l asasina pe Litvinenko a fost probabil aprobat─â de dl Patru┼čev, pe-atunci ┼čef al FSB, ┼či, de asemenea, de pre┼čedintele PutinÔÇŁ ÔÇô a ar─âtat judec─âtorul britanic Sir Robert Owen, ├«n Parlamentul britanic, o dat─â cu lansarea, pe 21 ianuarie a.c., a raportului final ├«n cazul mor┼úii lui Litvinenko. 

O anchet─â public─â privind sf├ór┼čitul lui Aleksander Litvinenko, fost ofi┼úer KGB ┼či critic fervent al lui Vladimir Putin, fusese deschis─â la Londra ├«n ianuarie 2015, iar raportul de 300 de pagini, publicat un an mai t├órziu, spulber─â multe dintre necunoscutele legate de caz, ┼či completeaz─â ┼či confirm─â altele. Se ┼čtia, de pild─â, c─â Litvinenko se ├«nt├ólnise la ├«nceputul lunii noiembrie 2006 cu doi cet─â┼úeni ru┼či, Andrei Lugovoi ┼či Dmitri Kovtun, ├«n compania c─ârora b─âuse o cea┼čc─â de ceai. Sir Robert Owen o spune acum categoric:ÔÇ×Am concluzionat c─â exist─â o puternic─â probabilitate ca atunci c├ónd dl Lugovoi l-a otr─âvit pe dl Litvinenko, a f─âcut asta la indica┼úiile FSB, serviciul de securitate al Federa┼úiei Ruse. Am concluzionat ┼či c─â dl Kovtun ac┼úiona la indica┼úiile FSB...ÔÇŁ

Cu aceasta ├«n minte, ne ├«ntoarcem la episod care ne prive┼čte ├«n mod direct:moartea, ├«n noiembrie 1988, ├«n urma unui cancer galopant, a lui Vlad Georgescu, directorul Serviciului rom├ónesc al Radio Europa Liber─â. Richard H. Cummings ÔÇô ┼čeful Serviciului de Securitate al posturilor de radio Europa Liber─â ┼či Libertatea ├«n perioada 1980-1995 ÔÇô crede c─â ÔÇ×exist─â paralele ┼či asem─ân─âri ├«ntre asasinarea lui Litvinenko la Londra ┼či cea a lui Vlad Georgescu, la M├╝nchen, ├«n 1988ÔÇŁ. 

Public─âm, ├«n cele ce urmeaz─â, fragmente semnificative din capitolul 4 (ÔÇ×BastardulÔÇŁ:Povestea lui Vlad Georgescu) al volumului Securitatea contra Europa Liber─â, semnat de Richard H. Cummings;autorul a ad─âugat ├«ns─â, pentru ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, informa┼úii inedite, care confirm─â c─â ÔÇ×├«n cursul anului 1988 [├«n cadrul Centrului de Informa┼úii Externe al Securit─â┼úii] a fost pus la punct un program activ, probabil chiar foarte activ, pentru eliminarea unor persoane din occident, ├«n special a celor care se exprimau deschis ├«mpotriva lui Ceau┼čescu, a regimului ┼či a familiei saleÔÇŁ. [Unele dintre intertitluri apar┼úin redac┼úiei] 

O întrebare din perioada Războiului Rece rămasă fără răspuns este:a dezvoltat sau nu România o armă secretă cu care a asasinat prin iradiere patru membri importanţi ai secţiei române a postului de Radio Europa Liberă? Să examinăm cazul lui Vlad Georgescu.

Vlad Georgescu a fost un prestigios istoric ┼či disident, cu o bogat─â istorie de conflicte cu Securitatea. ├Äncep├ónd cu anul 1974, c├ónd se afla ├«nc─â ├«n ┼úar─â, Securitatea l-a h─âr┼úuit pentru criticile aduse regimului Ceau┼čescu. ├Än 1977 a fost acuzat de tr─âdare ┼či arestat pentru scrierile sale anti-ceau┼čiste pe care le-a trimis ├«n str─âin─âtate prin intermediul Ambasadei SUA de la Bucure┼čti. Gra┼úie interesului pe care guvernul american l-a manifestat ├«n leg─âtur─â cu acest caz, Vlad a primit permisiunea de a pleca ├«n Statele Unite, unde a primit azil politic. A devenit colaborator al Radio Europa Liber─â, director asociat al departamentului rom├ónesc, apoi director plin. Securitatea i-a dat numele de cod ÔÇ×BastardulÔÇŁ.

Nestor Rate┼č, succesorul lui la conducerea departamentului rom├ónesc, scria:

ÔÇ×Securitatea nu-┼či f─âcea iluzii ├«n privin┼úa felului ├«n care avea s─â conduc─â postul de radio. De la bun ├«nceput, au conceput planul neutraliz─ârii lui complete. Aceast─â fraz─â apare pentru prima oar─â ├«ntr-un plan de m─âsuri de patru pagini, purt├ónd data de 25 iunie 1982. ├Änsemna lichidarea. Un num─âr mare de informatori au fost trimi┼či la M├╝nchen pentru a culege informa┼úii despre situa┼úia lui Vlad, respectiv:

ÔÇós─ân─âtatea lui fizic─â ┼či psihic─â;

ÔÇórela┼úiile din interiorul ┼či din afara postului de radio;

ÔÇórutina zilnic─â;

ÔÇóunde ┼či cum ├«┼či petrecea timpul liber ┼či alte am─ânunte de acest gen;

ÔÇóo aten┼úie deosebit─â s-a dat locuin┼úei sale, un apartament situat la parter ┼či considerat nesigur, adic─â penetrabil;

ÔÇóde asemenea, s-a manifestat un mare interes fa┼ú─â de pozi┼úia exact─â a fiec─ârei piese de mobilier din apartamentul lui Vlad, ├«n special a biroului s─âu ├«n raport cu ferestrele ┼či u┼čileÔÇŁ. 

Fapt este c─â informatorii trimi┼či la M├╝nchen au furnizat descrieri detaliate ┼či chiar schi┼úe ale interiorului apartamentului. Apoi, s─â nu uit─âm numeroasele scrisori ┼či telefoane de amenin┼úare primite de Vlad Georgescu, inclusiv cele vizandu-l pe fiul s─âu de doar 8 ani .

├Än decembrie 1987, Vlad Georgescu mi-a ├«mprumutat exemplarul s─âu din recent publicatele memorii ale lui Ion Mihai Pacepa, Orizonturi Ro┼čii. Fostul general de Securitate ┼či director adjunct al serviciului de spionaj DIE (rebotezat ulterior CIE) sus┼úinea ├«n cartea sa c─â Securitatea conduce diverse opera┼úiuni ├«mpotriva radioului Europa Liber─â, de la atentate ┼či amenin┼ú─âri la adresa redactorilor departamentului rom├ónesc, la recrutarea unei secretare a directorului departamentului central de ┼čtiri (Central News), cu numele de cod ÔÇ×BalthazarÔÇŁ.

Europa Liber─â difuzeaz─â fragmente din cartea lui Pacepa, Orizonturi Ro┼čii

Vlad Georgescu a vorbit pentru prima oar─â la microfon despre cartea lui Pacepa ├«ntr-o s├ómb─ât─â a lunii noiembrie 1987. Cumnata sa, care locuia ├«n Rom├ónia, urma s─â vin─â ├«n vizit─â la M├╝nchen. Ea a fost chemat─â la Securitate ├«n lunea care a urmat difuz─ârii materialului. Ofi┼úerul de securitate l-a criticat aspru pe Vlad ┼či i-a spus femeii c─â, ├«n cazul ├«n care Vlad ar permite difuzarea c─âr┼úii, va fi lichidat. Cu toate acestea, Vlad a decis ca, din ianuarie 1988, Radio Europa Liber─â s─â ├«nceap─â difuzarea c─âr┼úii Orizonturi Ro┼čii. La r├óndul meu, am atras aten┼úia conducerii c─â trebuie s─â lu─âm foarte ├«n serios amenin┼ú─ârile la adresa radioului ┼či a lui Vlad Georgescu.

Vlad ├«┼či planificase o vacan┼ú─â de dou─â s─âpt─âm├óni ├«n Statele Unite ┼či urma s─â se ├«ntoarc─â ├«n jur de 2 ianuarie 1988. Emil Hurezeanu, redactorul care urma s─â fac─â lectura fragmentelor din Orizonturi Ro┼čii, mi-a solicitat o ├«nt├ólnire pentru a stabili procedura de securitate care ├«l viza direct. P─ârerea mea era c─â trebuia s─â fim preg─âti┼úi pentru orice eventualitate. La 18 decembrie 1987 am ├«ntocmit un memorandum adresat pre┼čedintelui RFE/RL [Radio Free Europe/Radio Liberty], Gene Pell, ├«n leg─âtur─â cu m─âsurile de precau┼úie ce ar trebui luate referitor la difuzarea episoadelor din cartea lui Pacepa. Pell s-a ar─âtat profund ├«ngrijorat ┼či a hot─âr├ót s─â aib─â o discu┼úie cu Vlad Georgescu. Se g├óndea chiar la contramandarea acestui proiect. Dac─â Radio Europa Liber─â ar fi renun┼úat la difuzarea c─âr┼úii, decizia ar fi fost mai degrab─â de natur─â politic─â, dec├ót o cedare ├«n fa┼úa amenin┼ú─ârilor.

Pe 29 decembrie 1987, ziarul ÔÇ×New York TribuneÔÇŁ a publicat un articol amplu intitulat ÔÇ×Cartea care dezv─âluie complicitatea dintre Rom├ónia ┼či Organiza┼úia pentru Eliberarea Palestinei ÔÇô posibil─â ┼úint─â a terori┼čtilorÔÇŁ. Ziaristul sus┼úinea c─â FBI investigheaz─â existen┼úa unui presupus plan terorist menit s─â ├«mpiedice popularizarea memoriilor lui Pacepa. Mai mult dec├ót at├ót, articolul men┼úiona c─â cel pu┼úin trei persoane erau amenin┼úate cu moartea, inclusiv redactori ai Radio Europa Liber─â:ÔÇ×Membrii Organiza┼úiei pentru Eliberarea Palestinei sunt principalii suspec┼úiÔÇŁ . A fost pentru prima dat─â c├«nd s-a pus problema implic─âri palestinienilor ├«n amenin┼ú─ârile la adresa Europei Libere.

Securitatea joacă tare:o gaură de glonţ, din care curge sânge, desenată pe fruntea Regelui Mihai

Pe 4 ianuarie 1988, Radio Europa Liber─â a difuzat primul episod din cartea lui Pacepa. O s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu, m-am ├«nt├ólnit din nou cu Vlad Georgescu ├«n biroul s─âu. Am discutat despre problemele de securitate cu care s-ar putea confrunta el ┼či redactorii s─âi. ├Än aceea┼či s─âpt─âm├ón─â au mai fost transmise patru emisiuni;au urmat altele ┼či altele. Cartea era extrem de critic─â la adresa lui Nicolae Ceau┼čescu ┼či membrilor familiei sale. La scurt timp mi s-a confirmat c─â sec┼úia FBI din Washington ├«ncepuse o anchet─â referitoare la o posibil─â amenin┼úare terorist─â a Organiza┼úiei pentru Eliberarea Palestinei contra editorului c─âr┼úii lui Ion Pacepa. Nu aveam ├«ns─â nicio informa┼úie despre o ac┼úiune similar─â viz├ónd Radio Europa Liber─â. Nimeni nu se ├«ndoia c─â palestinienii dispuneau de mijloacele necesare ┼či, ├«n anumite condi┼úii, ┼či-ar fi dus la ├«ndeplinire amenin┼ú─ârile.

Pe data de 25 ianuarie 1988 am primit de la Vlad Georgescu urm─âtoarea not─â:

ÔÇ×├Ä┼úi aminte┼čti de ┬źGRUPUL V┬╗? Acum, o nou─â organiza┼úie, numit─â ┬ź├Än slujba Mare┼čalului┬╗ [Antonescu], din New York, s-a hot─âr├ót s─â-l condamne la moarte pe fostul rege Mihai. Textul ┼či fotografiile ata┼čate au fost trimise regelui ┼či domnului Cior─ânescu. ├Än text se spune c─â vor urma ┼či alte condamn─âri pentru c─â ┬źlista cu tr─âd─âtori este lung─â┬╗. Dup─â cum ┼čtii, nu este prima dat─â c├ónd se formuleaz─â asemenea amenin┼ú─âri ca din partea unei organiza┼úii de extrema dreapt─â. Totu┼či, ├«nclin s─â cred c─â adev─âratul expeditor se afl─â la Bucure┼čtiÔÇŁ .

Scrisoarea fusese expediat─â din Paris. Cele dou─â fotografii color cu Regele Mihai ┼či Regina Ana erau identice, cu excep┼úia faptului c─â una avea desenat─â pe fruntea Regelui Mihai o gaur─â de glon┼ú din care curgea s├ónge. ├Än cealalt─â fotografie, m├óna regelui era p─âtat─â de s├ónge. Am ├«naintat poli┼úiei din M├╝nchen c├│pii ale scrisorii ┼či fotografiilor.

ap 7105181213 jpg jpeg
Camera de control a Radio Europa Liber─â ├«n mai 1971 (tabloul rezervat emisiei ├«n limba rom├ón─â, ├«ntre cel maghiar ┼či cel cehoslovac)

Camera de control a Radio Europa Liber─â ├«n mai 1971 (tabloul rezervat emisiei ├«n limba rom├ón─â, ├«ntre cel maghiar ┼či cel cehoslovac)

ÔÇ×Dac─â nu ├«┼úi bagi min┼úile ├«n cap p├ón─â la jum─âtatea lui februarie, ne vom ocupa de tineÔÇŁ

Mar┼úi, 26 ianuarie 1988, Ceau┼čescu ├«mplinea 70 de ani. Era la putere de dou─âzeci ┼či trei de ani, ┼či cultul personalit─â┼úii era mai de┼č─ân┼úat ca oric├ónd. ├Än acea zi special─â, cele dou─â ore ale programului TV erau dedicate exclusiv adula┼úiei ÔÇ×marelui conduc─âtorÔÇŁ. Presa controlat─â de partid a publicat felicit─ârile transmise de liderii vremii, printre care Regina Elisabeta a Marii Britanii, Regele Baudouin al Belgiei, Regele Juan Carlos al Spaniei ┼či Regele Carl Gustaf al Suediei. Numai c─â ÔÇ×felicit─ârileÔÇŁ erau ni┼čte falsuri. Ele au fost urmate de note de protest c├ót se poate de autentice.

├Än ziua urm─âtoare a sosit un plic banal tip air-mail, expediat din Frankfurt pe adresa ÔÇ×Mr. PELL, FREE EUROP (sic!) RADIO, MUNCHENÔÇŁ, cu o scrisoare ├«n grafie arab─â. Un plic par-avion nu era necesar pentru coresponden┼úa intern─â. Textul, tradus de directorul Radio Free Afghanistan, spunea:

ÔÇ×Suntem Luminile Revolu┼úiei Islamice. V─â inform─âm c─â tocmai am ├«nceput s─â elimin─âm slujitori ai imperialismului american ┼či ai sionismului. Primul a fost Siegfried Wielspuetz. Acum a venit r├óndul vostru ┼či al slujitorilor vinova┼úi c─â conduc departamentele na┼úionale ale postului vostru de radioÔÇŁ . 

Siegfried Wielspuetz era secretar trei al Ambasadei Republicii Federale Germania la Paris. El fusese g─âsit ├«mpu┼čcat pe malul Senei pe 4 ianuarie 1988. ├Än buzunarul s─âu s-a descoperit un text al Frontul de Eliberare Na┼úional─â din Kurdistan, fac┼úiune a organiza┼úiei teroriste PKK (Partidul Muncitoresc din Kurdistan). Textul detalia critici ale kurzilor fa┼ú─â de tratamentul la care erau supu┼či ├«n Germania Federal─â. Cu dou─â zile de asasinarea lui Wielspuetz, un avion charter german s-a pr─âbu┼čit ├«n apropiere de coastele Turciei. Printr-un apel telefonic anonim dat unei agen┼úii de pres─â din Londra, ambele acte au fost revendicate ├«n numele PKK. Cu toate acestea, un reprezentant autorizat al PKK a negat orice implicare a organiza┼úiei sale ┼či a catalogat asasinatul drept un ÔÇ×act mi┼čelescÔÇŁ. 

Ancheta poli┼úiei avea s─â releve, dup─â un timp, c─â Wielspuetz acumulase datorii foarte mari, ┼či era posibil s─â se fi sinucis. La momentul respectiv nu aveam ├«ns─â aceast─â informa┼úie, iar men┼úionarea lui Gene Pell ├«n raport cu Wielspuetz p─ârea de ne├«n┼úeles. Am informat Consulatul american din M├╝nchen ┼či poli┼úia ├«n legatur─â cu scrisoarea. 

Pe 30 ianuarie 1988, Emil Hurezeanu a primit o amenin┼úare telefonic─â:ÔÇ×Dac─â nu ├«┼úi bagi min┼úile ├«n cap p├ón─â la jum─âtatea lui februarie, ne vom ocupa de tineÔÇŁ. Amenin┼úarea fusese ├«nregistrat─â ┼či a fost repetat─â de mai multe ori.

În chestiunea scrisorii de ameninţare au intervenit elemente noi atunci când am primit de la Londra o altă versiune a traducerii. Diferenţa majoră faţă de traducerea noastră iniţială consta în numele organizaţiei care se dădea drept autoarea scrisorii:

ÔÇ×Noi, VULTURII REVOLU┼óIEI ISLAMICE, v─â anun┼ú─âm c─â am ├«nceput eliminarea agen┼úilor imperialismului american ┼či sionist. Siegfried Wielspuetz a fost primul de care ne-am debarasat. Acum a venit r├óndul vostru ┼či al agen┼úilor care conduc departamentele na┼úionale ale postului vostru de radioÔÇŁ. 

Termenul de ÔÇ×Vulturii Revolu┼úiei IslamiceÔÇŁ era foarte asem─ân─âtor cu denumirea grup─ârii teroriste ÔÇ×Vulturii Revolu┼úiei PalestinieneÔÇŁ, o organiza┼úie terorist─â palestinian─â sprijinit─â de Siria, care revendicase atentatul cu bomb─â asupra unei sinagogi din Viena ├«n aprilie 1979. Am dat noua traducere serviciului german de contrainforma┼úii ┼či am ├«nceput s─â iau m─âsuri de precau┼úie. Am instalat sisteme de alarm─â pe automobilul pre┼čedintelui Gene Pell ┼či al lui Vlad Georgescu;am verificat am─ânun┼úit sistemele de alarm─â de la locuin┼úa lui Pell ┼či a lui Vlad Georgescu. Apoi am transmis informa┼úia biroului FBI din Washington ┼či m-am consultat cu persoana de leg─âtur─â de la Consulatul american din M├╝nchen cu privire la amenin┼ú─ârile la adresa lui Pell ┼či a postului de radio. Gruparea ÔÇ×Vulturii Revolu┼úiei IslamiceÔÇŁ nu era cunoscut─â la Washington.

ap 7203250225 jpg jpeg
Caricatur─â publicat─â ├«ntr-o gazet─â literar─â moscovit─â, la 25 martie 1972, ├«nf─â┼úi┼č├ónd modul ├«n care era perceput ├«n Rusia Radio Europa Liber─â, care emitea ├«n ┼ú─ârile blocului comunist: cei trei ┼čerpi care ies din aparat sunt monopolurile, Pentagonul, CIA-ul.

Caricatur─â publicat─â ├«ntr-o gazet─â literar─â moscovit─â, la 25 martie 1972, ├«nf─â┼úi┼č├ónd modul ├«n care era perceput ├«n Rusia Radio Europa Liber─â, care emitea ├«n ┼ú─ârile blocului comunist:cei trei ┼čerpi care ies din aparat sunt monopolurile, Pentagonul, CIA-ul.

Diversiune a Securităţii?

La ├«nceputul lui februarie l-am sunat pe Dennis Pluchinsky, principalul expert ├«n terorism al Departamentului de Stat al S.U.A. (avusesem anterior c├óteva discu┼úii cu el pe marginea acestui subiect). Dennis fusese deja informat despre existen┼úa scrisorii, dar con┼úinutul l-a auzit pentru prima oar─â citit de mine. Reac┼úiile sale au fost:ÔÇ×Nu avem date despre existen┼úa acestei grup─âriÔÇŁ;ÔÇ×Moartea diplomatului german de la Paris a fost declarat─â sinucidereÔÇŁ;ÔÇ×Din informa┼úiile noastre, nicio grupare ┬źislamic─â┬╗ nu are vreun motiv s─â amenin┼úe Radio Europa Liber─â/Libertatea sau personalul postuluiÔÇŁ. I-am relatat despre amenin┼ú─ârile Organiza┼úiei pentru Eliberarea Palestinei la adresa editorului c─âr┼úii lui Pacepa ┼či la adresa postului nostru de radio ├«n leg─âtur─â cu difuzarea materialului. A fost de acord c─â totul ar putea fi o diversiune a Securit─â┼úii pentru ca, ├«n eventualitatea unui atentat asupra lui Pell sau a postului, aten┼úia s─â fie ab─âtut─â de la serviciile secrete din Rom├ónia. Cu alte cuvinte, pericolul plana ├«nc─â asupra noastr─â. Dennis mi-a promis c─â vom p─âstra leg─âtura prin intermediul Consulatului sau direct, ├«n momentul ├«n care ar fi aflat ceva nou.

Pre┼čedintele Pell, care se afla la Washington, a solicitat opinia poli┼úiei din M├╝nchen ├«n leg─âtur─â cu oportunitatea desf─â┼čur─ârii conferin┼úei posturilor de radio Vocea Americii ┼či Europa Liber─â/Libertatea, care urma s─â aib─â loc ├«n zilele de 12 ┼či 13 februarie la hotelul Hilton din M├╝nchen. Pentru orice eventualitate, am dat instruc┼úiuni dispeceratului nostru s─â cerceteze atent orice scrisoare adresat─â lui Pell sau biroului pre┼čedintelui, iar orice scrisoare f─âr─â expeditor s─â-mi fie adus─â mie. C├ót prive┼čte conferin┼úa, poli┼úia german─â insista ca locul de desf─â┼čurare s─â fie mutat de la hotelul Hilton ├«ntr-un loc mai sigur, cum ar fi cl─âdirea radioului. Pre┼čedintele Pell urma s─â primeasc─â protec┼úie din partea unei escorte a poli┼úiei. Am alertat sta┼úiile noastre din Spania ┼či Portugalia prin urm─âtorul mesaj:

ÔÇ×De┼úinem informa┼úii care necesit─â ca personalul vostru de paz─â s─â fie ├«n stare de alert─â maxim─â pe parcursul acestui sf├ór┼čit de s─âpt─âm├ón─â, iar poli┼úia ┼či alte autorit─â┼úi s─â fie informate ├«n leg─âtur─â cu aceast─â situa┼úie. V─â voi contacta luni diminea┼úa, 8 februarie, pentru a v─â da mai multe detalii despre starea de alert─â sau, eventual, despre contramandarea acesteia. Recomandarea mea este s─â men┼úine┼úi alerta de vineri, orele 18, p├ón─â luni diminea┼úa, la orele 6. V─â mul┼úumesc penru sprijin ┼či cooperareÔÇŁ.

Luni, 8 februarie, m-am dus la consulatul S.U.A. pentru a citi informarea legat─â de ÔÇ×Vulturii Revolu┼úiei PalestinieneÔÇŁ, nu ai ÔÇ×Revolu┼úiei IslamiceÔÇŁ. Cu excep┼úia titulaturii schimbate, raportul Departamentului de Stat nu con┼úinea nimic nou. Pe cale de consecin┼ú─â, am transmis urm─âtorul mesaj sta┼úiilor noastre din Spania ┼či Portugalia:

ÔÇ×Nu de┼úinem suficiente informa┼úii care s─â justifice men┼úinerea st─ârii de alarm─â. Ve┼úi fi anun┼úa┼úi ├«n cel mai scurt timp posibil ├«n cazul ├«n care intervin modific─âri. Deocamdat─â, v─â rog s─â v─â relua┼úi activitatea normal─â. V─â rog s─â raporta┼úi orice scrisoare sau apel telefonic neobi┼čnuit, ├«n general orice activitate care vi se pare suspect─â. V─â mul┼úumesc ├«nc─â o dat─â pentru cooperareÔÇŁ.

Gene Parta, ┼čeful sec┼úiei din Paris a serviciului nostru de sondaje ┼či analiz─â a audien┼úei, a ├«nm├ónat autorit─â┼úilor franceze o copie a scrisorii de amenin┼úare primite la M├╝nchen, cu rug─âmintea de a face o verificare ├«n baza lor de date ┼či de a ne semnala eventuale leg─âturi cu moartea diplomatului german. Dup─â c├óteva zile l-am sunat pe Herr Hartmann de la poli┼úia din M├╝nchen. Nu avea nimic nou s─â-mi spun─â, dar considera ├«n continuare c─â amenin┼úarea este real─â ┼či c─â trebuie luat─â ├«n serios. ├Än fa┼úa casei pre┼čedintelui Pell au fost posta┼úi doi poli┼úi┼čti ├«narma┼úi. Tot acolo sta┼úiona o ma┼čin─â a unei firme private de paz─â. Conferin┼úa comun─â Vocea Americii-Europa Liber─â s-a desf─â┼čurat f─âr─â incidente, de┼či m─âsurile de protec┼úie din partea poli┼úiei germane s-au rezumat la o ma┼čin─â de poli┼úie care f─âcea rondul prin zon─â. Dar procuratura german─â a deschis dou─â anchete:una privind amenin┼ú─ârile la adresa lui Pell, cealalt─â privind amenin┼ú─ârile la adresa personalului ├«n general. La ├«nceputul lui martie am fost informat c─â ┼či FBI ini┼úiase o anchet─â ├«n Statele Unite.

De la Paris, Gene Parta mi-a transmis urm─âtoarele:

ÔÇ×M-am ├«nt├ólnit cu persoana de contact din poli┼úia parizian─â. ├Än esen┼ú─â:nu are cuno┼čtin┼ú─â despre vreo organiza┼úie numit─â ┬źVulturii Revolu┼úiei Islamice┬╗. ┬źVulturii Revolu┼úiei Palestiniene┬╗ sunt cu totul altceva. Liderul acestora din urm─â a fost asasinat la Paris ├«n 1978 ├«n circumstan┼úe r─âmase neelucidate. Se pare c─â ├«n ultima vreme activitatea acestui grup este foarte redus─â, ├«n parte datorit─â reu┼čitei serviciilor franceze de penetrare a mai multor organiza┼úii palestiniene ┼či iraniene (cel pu┼úin a┼ča sus┼úine).

La Paris nu am g─âsit indicii privind colaborarea dintre rom├óni ┼či palestinieni. Nici rom├ónii, nici palestinienii nu au manifestat vreun interes ├«n ultima vreme fa┼ú─â de studioul de aici al Europei Libere. Rom├ónii nu s-au mai manifestat ├«n Fran┼úa ├«n ultimul timpÔÇŁ . 

3437 jpg jpeg
├Än 1988, gruparea ÔÇ×├Än slujba Mare┼čaluluiÔÇŁ trimite Regelui Mihai o scrisoare de amenin┼úare

├Än 1988, gruparea ÔÇ×├Än slujba Mare┼čaluluiÔÇŁ trimite Regelui Mihai o scrisoare de amenin┼úare

Procuratura din Bavaria a clasat, la sf├ór┼čitul lui aprilie, dosarul referitor la amenin┼ú─ârile la adresa lui Gene Pell ┼či a postului de radio Europa Liber─â/Libertatea. Iar de la Paris am primit, la ├«nceputul lui mai, urm─âtorul mesaj:

ÔÇ×Scrisoarea de amenin┼úare a fost digitalizat─â ┼či comparat─â cu toate celelalte scrisori ├«n arab─â pe care le de┼úin francezii. Nu s-a g─âsit niciun indiciu. Totodat─â, au fost verificate toate informa┼úiile referitoare la cercurile de studen┼úi iranieni de pe teritoriul Fran┼úei, dar f─âr─â rezultat. Chestiunea a ajuns p├ón─â la ministrul de interne, deci verificarea a fost avizat─â de la cel mai ├«nalt nivel ┼či s-a f─âcut temeinic. Concluzia este c─â avem de-a face probabil cu o grupare obscur─â din Germania, care a luat Europa Liber─â ├«n vizor. Nu am g─âsit nici o leg─âtur─â cu Fran┼úaÔÇŁ.

ÔÇ×M─â numesc Harry, s─â ┼úii minte astaÔÇŁ

O lun─â mai t├órziu, am avut o ├«nt├ólnire ├«n biroul lui Gene Pell cu un ata┼čat al ambasadei, ┼či am trecut ├«n revist─â toate informa┼úiile pe care le aveam la acea dat─â. I-am dat o copie a scrisorii de amenin┼úare ├«mpreun─â cu c├«teva pasaje relevante din cartea lui Pacepa. ├Äntre timp, starea s─ân─ât─â┼úii lui Vlad Georgescu se deteriorase. Dup─â ce s-a pl├óns o vreme de ame┼úeli ciudate, de pierderi bru┼čte de echilibru, Vlad s-a dus la doctor. A trecut prin m├óna mai multor speciali┼čti, dar diagnosticul era clar:tumoare malign─â la creier. Urma s─â plece ├«n Statele Unite pentru opera┼úie. ├Änainte de aceasta, la sf├ór┼čitul lui iulie, el s-a ├«nt├ólnit la M├╝nchen cu doi agen┼úi americani, unul din partea Departamentului de Stat de la Washington, ┼či unul din partea consulatului american din M├╝nchen.

Pe 3 septembrie, importantul cotidian londonez ÔÇ×TimesÔÇŁ a publicat un articol despre cazurile de cancer semnalate printre redactorii serviciului rom├ónesc al Europei Libere. Autorul articolului, Anatole Lieven, amintea decesele produse ├«n urma cancerului ┼či se ├«ntreba dac─â nu cumva era vorba de victime iradiate ale a┼ča-numitului ÔÇ×Plan RaduÔÇŁ.

La începutul lunii noiembrie, Emil Hurezeanu a primit prin telefon următoarea ameninţare:

ÔÇ×Salut, sunt un prieten de-al lui Harry. Dac─â nu te potole┼čti, vei fi ucis. Domnule Emil, nu vom ezita s─â aplic─âm solu┼úia final─â. E┼čti urm─âtorul pe ┬źlista neagr─â┬╗, dup─â Vlad. Dac─â nu m─â crezi, uit─â-te pe geam... de ce taci?ÔÇŁ

Hurezeanu a ├«nchis telefonul f─âr─â s─â se uite pe geam. Simpla men┼úionare a numelui ÔÇ×HarryÔÇŁ demonstra, spunea el, c─â ├«n spatele amenin┼ú─ârii se afla Securitatea. ├Änainte de a p─âr─âsi Rom├ónia, un ofi┼úer de Securitate i-a spus:ÔÇ×M─â numesc Harry, s─â ┼úii minte astaÔÇŁ. Numele lui ÔÇ×HarryÔÇŁ fusese pomenit ┼či la precedenta amenin┼úare telefonic─â primit─â de Hurezeanu.

423432 jpg jpeg
Iunie 1986: Regele Mihai ┼či Regina Ana ├«n vizit─â la Cimitirul Militar de la Gauchmatt (Fran┼úa), unde sunt ├«nhuma┼úi militari rom├óni c─âzu┼úi ├«n Primul R─âzboi Mondial

Iunie 1986:Regele Mihai ┼či Regina Ana ├«n vizit─â la Cimitirul Militar de la Gauchmatt (Fran┼úa), unde sunt ├«nhuma┼úi militari rom├óni c─âzu┼úi ├«n Primul R─âzboi Mondial

Fiii lui Avram Iancu

La 15 noiembrie se ├«mplinea un an de la demonstra┼úia muncitorilor de la Bra┼čov, ┼či liderii organiza┼úilor rom├óne┼čti din diaspora pl─ânuiau o manifesta┼úie ┼či un mar┼č aniversar ├«n diverse capitale europene. Mai mul┼úi dintre ei au primit scrisori de amenin┼úare cu antetul ÔÇ×Fiii lui Avram Iancu ÔÇô Organiza┼úie Patriotic─â Radical─â a Exilului Rom├ónescÔÇŁ. Motto-ul lor era:ÔÇ×Numai sabia mai poate hot─âr├«ÔÇŁ. Informat despre scrisorile de amenin┼úare, pe data de 11 noiembrie 1988, Emil Hurezeanu a realizat o emisiune av├ónd ca subiect gruparea ÔÇ×Avram IancuÔÇŁ. I-a acuzat c─â nu sunt altceva dec├ót o diversiune a Securit─â┼úii. La o s─âpt─âm├ón─â dup─â difuzarea meterialului, Hurezeanu primea aceste r├ónduri expediate din Austria (conform cu originalul):

ÔÇ×Domnule Hurezeanu,

Ai gre┼čit. 

┼ói-am fi fost foarte recunosc─âtori daca ne-ai fi f─âcut publicitate ├«n mod onest, reproduc├ónd complet numele organiza┼úiei noastre. Specula┼úiile pe care le faci ├«n leg─âtur─â cu adev─ârata noastr─â identitate sunt fire┼čti ┼či nu ne sup─âr─â. ├Än fond, important este c─â exist─âm. Dar ne m├óhne┼čte tare trunchierea numelui nostru, comis─â cu inten┼úia transparent─â de a denatura caracterul ac┼úiunii noastre. ┬źFIII LUI AVRAM?┬╗ S-ar zice c─â suntem vreun ordin pornit s─â organizeze o cruciad─â ├«npotriva (sic) necre┼čtinilor. 

Nu, domnule Hurezeanu, noi ne numim FIII LUI AVRAM IANCU ┼či, probabil, te-ai temut s─â roste┼čti numele ├«ntreg pentru ca nu cumva ├«n sufletul vreunui Rom├ón s─â se aprind─â flac─âra m├óndriei na┼úionale. Da, am pornit o cruciad─â, dar aceasta se ├«ndreapt─â ├«npotriva (sic) urma┼čilor hoardelor lui Attila, care ne-au pustiit ┼či care vor ┼či acum s─â ne ├«nrobeasc─â, a acelora c─ârora te-ai v├óndut. 

Vrei ca flamura pe care prietenul dumitale, Szocs Geza, o poartă în mâini (fotografiat), să fluture deasupra Clujului?

Nu v─â convine, ┼úie ┼či prietenilor t─âi Unguri, eviden┼úierea caracterului patriotic, rom├ónesc, al pozi┼úiei noastre, ├«ntruchipat ├«n personalitatea Cr─âi┼čorului mun┼úilor? Numele lui Avram Iancu este un nume sf├ónt, iar dumneata, ascunz├óndu-l ca pe ceva ru┼činos, ai jignit ├«ntreaga semin┼úie rom├óneasc─â. 

Va veni ┼či timpul dumitale. Te-am pus ┼či noi pe list─â.

FIII LUI AVRAM IANCUÔÇŁ 

├Än aceea┼či s─âpt─âm├ón─â, al┼úi patru disiden┼úi rom├óni afla┼úi ├«n exil au primit scrisori de amenin┼úare de la FIII LUI AVRAM IANCU. Hurezeanu nu s-a l─âsat intimidat ┼či, c├óteva zile mai t├órziu, a comentat pe post astfel: 

ÔÇ×Acum, c├óteva cuvinte despre Fiii lui Avram Iancu, organiza┼úie radical─â a exilului rom├ónesc, care mi-au repro┼čat, ├«n scris ┼či personal, c─â le-a┼č fi modificat numele ├«n Fiii lui Avram. Mai scriau c─â ┬źSpecula┼úiile pe care le faci ├«n leg─âtur─â cu adev─ârata noastr─â identitate sunt fire┼čti ┼či nu ne sup─âr─â. ├Än fond, important este c─â exist─âm┬╗. Afirmasem, ca de altfel ├«ntreaga pres─â vest-german─â, c─â Fiii lui Avram Iancu par s─â fie nu urma┼čii marelui patriot, c├ót cozile de topor ale Securit─â┼úii. Ca urmare, Fiii m─â amenin┼ú─â c─â m-au pus pe lista socotelilor finale. Mi-au mai trimis dou─â fotografii luate ├«n timpul unei demonstra┼úii la Budapesta ┼či ├«n care poetul Geza Sz├Âcs poart─â un drapel unguresc. Probabil c─â fotografiile au fost f─âcute de la ferestrele ambasadei Rom├óniei. Fiii ne confirm─â astfel c─â au leg─âturi nu cu Avram Iancu, ci mai cur├ónd cu Tudor Postelnicu, actualul ministru de interne ┼či fostul ┼čef al Securit─â┼úii mul┼úi ani la r├ónd. Faptul c─â acum trimit amenin┼ú─âri pe adresa postului de radio Europa Liber─â adaug─â un element agravant campaniei de intimidare din ultimul timp. Dar nu trebuie s─â-┼či fac─â iluzii:amenin┼ú─ârii cu sabia i se va r─âspunde mereu cu puterea cuv├óntuluiÔÇŁ.

ap 7105181197 jpg jpeg
Redacţia Radio Europa Liberă în mai 1971

Redacţia Radio Europa Liberă în mai 1971

Asasinare prin iradiere sau cu substanţe chimice?

Vlad Georgescu murea la M├╝nchen pe 13 noiembrie 1988. A doua zi, Gene Pell, pre┼čedintele Radio Europa Liber─â/Libertatea, adresa colectivului urm─âtorul comunicat:

ÔÇ×Cu profund regret trebuie s─â v─â aduc la cuno┼čtin┼ú─â decesul directorului Serviciului rom├ónesc al Radio Europa Liber─â, Vlad Georgescu. El a ├«ncetat din via┼ú─â asear─â, la v├órsta de 51 de ani, ├«n spitalul Bogenhausen din M¤őnchen, dup─â o lupt─â grea ├«mpotriva cancerului. Vlad Georgescu a fost un intelectual de excep┼úie, un administrator pre┼úuit, un om bun ┼či ├«ndr─âgit. A avut mult de suferit ├«n urma persecu┼úiilor, abuzurilor ┼či deten┼úiei din cauza credin┼úei sale nestr─âmutate ├«n libertate ┼či drepturile omului. I s-a permis s─â p─âr─âseasc─â Rom├ónia ├«n 1979, urmare a protestelor insistente ┼či a interven┼úiilor f─âcute de guvernul Statelor Unite ┼či de comunitatea academic─â din Occident. Vlad Georgescu nu a ├«ncetat nicio clip─â s─â lupte pentru principiile sale, pentru ┼úara ┼či poporul s─âu care pierde acum un patriot adev─ârat. La r├óndul s─âu, Radio Europa Liber─â a pierdut un slujitor devotat al cauzei libert─â┼úii. Cea mai mare suferin┼ú─â o resimt so┼úia sa Mary Luiza ┼či fiul s─âu Tudor Vlad, care au pierdut un so┼ú ┼či un tat─â iubitor. ┼×tiu c─â, al─âturi de mine, ├«mp─ârt─â┼či┼úi cu to┼úii durerea familiei ┼či triste┼úea pierderii unui bun prieten ┼či colegÔÇŁ.

C├óteva zile mai t├órziu am avut o discu┼úie cu un ata┼čat al ambasadei americane de la Bonn pe tema mor┼úii lui Vlad, a amenin┼ú─ârilor la adresa rom├ónilor ┼či alte subiecte asem─ân─âtoare. Apoi, un agent special al FBI s-a prezentat la biroul din Washington al Radio Europa Liber─â/Libertatea, interes├óndu-se de ├«mprejur─ârile ├«mboln─âvirii ┼či mor┼úii lui Vlad Georgescu. ├Änainte de a veni la M├╝nchen, Vlad ┼úinuse ni┼čte cursuri la academia FBI. Agentul s-a interesat ├«n special de amenin┼ú─ârile pe care Vlad le primise ├«naintea difuz─ârii c─âr┼úii lui Pacepa. A cerut detalii despre stilul de via┼ú─â al lui Vlad, despre amplasamentul biroului s─âu, despre ma┼čina sa. ├Än leg─âtur─â cu diagnosticul lui Vlad, agentul a afirmat c─â ├«l va discuta cu patologii FBI. 

├Än decembrie, revista ÔÇ×US News and World ReportÔÇŁ a publicat un articol despre moartea lui Vlad Georgescu. Oficial mi s-a comunicat c─â Departamentul de Justi┼úie nu a autorizat ├«nc─â niciun fel de anchet─â ├«n sensul specula┼úiilor de ÔÇ×asasinare prin iradiereÔÇŁ. Ca atare, orice afirma┼úii privind o asemenea investiga┼úie ar fi premature. La M├╝nchen, poli┼úia judiciar─â (LKA) a considerat c─â nu exist─â motive pentru o anchet─â asupra ├«mprejur─ârilor mor┼úii lui Vlad Georgescu.

Pe 17 martie 1989, ata┼čatul politic al Consulatului american din M├╝nchen mi-a dat urm─âtoarea informa┼úie furnizat─â de un fost agent al Securit─â┼úii:

ÔÇ×├Än cursul anului 1988 a fost pus la punct un program activ, probabil chiar foarte activ, pentru eliminarea unor persoane din occident, ├«n special a celor care se exprimau deschis ├«mpotriva lui Ceau┼čescu, a regimului ┼či a familiei sale. Bucure┼čtiul devenise deosebit de sensibil la criticile adresate familiei Ceau┼čescu. Dintre criticii lui Ceau┼čescu se remarcau ├«n primul r├ónd redactorii de la Europa Liber─â. Ceau┼čescu era foarte nemul┼úumit de m─âsurile luate de Centrul de Informa┼úii Externe ├«n ultimii ┼čapte-opt ani. Vara trecut─â (1988), ┼čeful serviciului care se ocupa de Radio Europa Liber─â a fost ├«ndep─ârtat, iar noul ┼čef a lansat o opera┼úiune cu totul nou─â de infiltrare a sec┼úiei rom├óne a Europei Libere. Ordinul s─âu explicit era s─â fie elimina┼úi to┼úi cei care ├«l atacau zilnic pe Ceau┼čescu. Acesta devenise foarte sensibil la criticile formulate de Europa Liber─â, se considera ironizat, ┼či asta ├«l enerva cumplit. Emisiunile sunt foarte bine primite de popula┼úie, ┼či audien┼úa Europei Libere este foarte mare. 

Fostul agent al Securit─â┼úii nu a putut s─â se pronun┼úe ├«n chestiunea folosirii radioactivit─â┼úii pentru eliminarea anumitor persoane, dar, dup─â p─ârerea lui, ar fi fost mai probabil ca Securitatea s─â apeleze la mijloace chimice. Pentru a induce cancer prin materiale radioactive e nevoie de o expunere ├«ndelungat─â, ┼či contaminarea radioactiv─â este detectabil─â. Din aceast─â cauz─â, ar fi mult mai lesne s─â se foloseasc─â substan┼úe cancerigene chimice. Prima condi┼úie pentru o asemenea substan┼ú─â era s─â nu ucid─â pe loc, astfel ca autorit─â┼úile s─â nu intre ├«n alert─â, iar f─âpta┼čul s─â-┼či poat─â pierde urma. Este posibil ca CIE s─â fi avut ├«n vedere radiul, pentru c─â este u┼čor de procurat ┼či are un efect lent. Totu┼či, este u┼čor detectabil ┼či cu o persisten┼ú─â ├«ndelungat─â. De asemenea, persoana care ar fi trebuit s─â plaseze substan┼úa era ├«n pericol prin simpla ei manipulare. Fostul agent ┼či-a amintit de discu┼úii ├«n cadrul CIE privind o substan┼ú─â otr─âvitoare natural─â originar─â din America de Sud. Nu era vorba despre curara, deoarece are un efect prea rapid. CIE avea nevoie de ceva care s─â ucid─â sub aparen┼úe naturaleÔÇŁ .

11 vlad georgescu in studioul europei libere de la munchen jpg jpeg
Vlad Georgescu în studio (Radio Europa Liberă)

Vlad Georgescu în studio (Radio Europa Liberă)

Securitatea contra Radio Europa Liber─â

Autor:Richard H. Cummings

Editura Adev─ârul

Bucure┼čti, 2011

*Richard H. Cummings a fost director al Serviciului de Securitate al posturilor de radio Europa Liber─â ┼či Libertatea ├«n perioada 1980-1995.