O cale ferat─â disp─ârut─â sau cum s a n─âscut sta┼úiunea Bu┼čteni jpeg

O cale ferat─â disp─ârut─â sau cum s-a n─âscut sta┼úiunea Bu┼čteni

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Andrei Berinde, Emil Boboescu

Povestea sta┼úiunii Bu┼čteni este, de fapt, povestea fra┼úilor Carol ┼či Samuel Schiel ┼či a unei industrii care a d─âinuit vreme de peste un secol;na┼čterea ┼či activitatea Fabricii de H├órtie ÔÇ×C&S Schiel, Succesorii-Bu┼čteniÔÇŁ au deschis, de fapt, calea apari┼úiei ora┼čului montan din zilele noastre.

La ├«nceputul anului 1882, sesiz├ónd imensul poten┼úial economic al ÔÇ×aurului verdeÔÇŁ, doi tineri investitori, Carol ┼či Samuel Schiel, fiii unui pastor luteran stabilit la R├ó┼čnov, au demarat construc┼úia unui veritabil centru forestier, al c─ârui nucleu a r─âmas cunoscut sub numele de ÔÇ×Fabrica de H├órtie C&S Schiel, Succesorii-Bu┼čteniÔÇŁ. C├óteva luni mai t├órziu, ├«n ziua de 1 octombrie 1882, a ├«nceput produc┼úia de celuloz─â ┼či de h├órtie, comenzile din ce ├«n ce mai mari, care au sosit aproape instantaneu, ┼či necesitatea asigur─ârii unui flux constant de materie prim─â determin├óndu-i pe cei doi investitori s─â arendeze importante parcele din p─âdurile care se ├«ntindeau pe pantele mun┼úilor din zon─â.

O premier─â:locomotiva electric─â st├órne┼čte admira┼úie

Dup─â numai zece ani, amploarea deosebit─â pe care a c─âp─âtat-o activitatea fabricii a impulsionat dezvoltarea industrial─â a zonei, ├«ntre anii 1891-1893 fiind deschis ÔÇ×Fer─âstr─âul de la RetivoiuÔÇŁ, numele popular sub care a r─âmas cunoscut─â fabrica de cherestea ┼či chibrituri de la Azuga. Pentru a u┼čura transportul lemnului, ├«n anul 1894 a luat fiin┼ú─â prima cale ferat─â forestier─â de pe Valea Prahovei. Linia cu ecartament ├«ngust (700 mm.) avea o lungime de 6, 2 kilometri ┼či urca p├ón─â ├«n pachetele de exploatare situate la poalele Muntelui Retivoiul, vagonetele ├«nc─ârcate cu bu┼čteni fiind ini┼úial remorcate de locomotive cu abur importate din Germania ┼či Austria.

2 CFF Azuga   Funicular Retivoiu   1911 jpg jpeg

CFF Azuga-Funicular Retivoiu-1911

Pentru a elimina aproape complet amenin┼úarea incendiilor, fra┼úii Schiel au decis schimbarea modului de trac┼úiune al trenurilor. Astfel, ├«n anul 1899, localnicii Bu┼čteniului au asistat uimi┼úi la sosirea unui vehicul nemai├«nt├ólnit ├«n Rom├ónia acelor ani:prima locomotiv─â electric─â, comandat─â la uzinele germane Orenstein &Koppel-Berlin. Un adev─ârat magnet pentru fotografii ├«nceputului de secol XX, locomotiva era alimentat─â de curentul electric ce circula printr-un fir de cupru sus┼úinut pe o serie de console metalice montate pe st├ólpi de lemn.

M─ârire ┼či dec─âdere

Transformat ├«ntr-o puternic─â societate pe ac┼úiuni, ├«n anul 1904, centrul industrial a continuat s─â se dezvolte, fiind arendate tot mai multe parcele de p─âdure. ├Än acela┼či an, ├«n locul vechii ÔÇ×mori de lemnÔÇŁ din Valea Jepilor a fost construit─â o fabric─â de celuloz─â, iar ├«ntre anii 1907-1909 a fost deschis un nou sistem feroviar forestier ÔÇô ale c─ârui linii, cu o lungime total─â de 16, 8 kilometri, urcau pe v─âile Ialomi┼úei ┼či Brateiului ÔÇô ┼či un funicular ce se ├«ntindea pe o lungime de 13 kilometri, deasupra versantului abrupt al Mun┼úilor Bucegi, pe traseul Bu┼čteni-Bolboci-Bratei. Treptat, sistemul de trac┼úiune electric─â a fost extins, ├«n anii 1907 ┼či 1913 fiind aduse ├«nc─â dou─â locomotive de acest tip, produse la uzinele AEG.

La sf├ór┼čitul anului 1928, odat─â cu epuizarea fondului forestier, mica linie ferat─â ce urca pe Valea Azugii a fost demontat─â. ├Än anul 1948, ├«ntregul complex industrial a fost na┼úionalizat, fabrica ├«mpreun─â cu ├«ntregul s─âu sistem de transport devenind proprietatea statului rom├ón.

La 1 noiembrie 1966, funicularul ┼či calea ferat─â forestier─â au fost abandonate, iar linia de leg─âtur─â ├«ntre fabrica de celuloz─â ┼či cea de h├órtie a mai fost men┼úinut─â ├«n activitate ├«nc─â 15 ani, disp─âr├ónd la r├óndul s─âu din peisajul feroviar al Bu┼čteniului ├«n anul 1981.

Ultimele semne, ┼či ele pe cale de dispari┼úie

Mul┼úi dintre cei care au traversat mica localitate montan─â au observat, ├«n apropierea intersec┼úiei cu strada ce urc─â spre punctul de plecare al telecabinei, o linie ferat─â pe care deseori se putea vedea circul├ónd un tren ce p─ârea a fi de juc─ârie. Era locul de ├«nt├ólnire al pasiona┼úilor feroviari care se delectau privind ┼či imortaliz├ónd pe pelicul─â imaginea micilor vagoane ┼či mai ales pe cea a locomotivelor electrice ce le remorcau.

Ast─âzi, doar amintirile v├órstnicilor, fotografiile ├«ng─âlbenite de trecerea nemiloas─â a timpului ori c├óte-o veche cl─âdire mai stau m─ârturie a unor timpuri de mult apuse ┼či a unei industrii c─âreia Bu┼čteniul actual ├«i datoreaz─â, ├«n mare parte, existen┼úa sa ca localitate.

6 IMG 0004 jpg jpeg

De la fereastra trenului mai po┼úi privi pe geamul vagonului, pe partea dreapt─â a c─âii ferate, halele ruinate pe-ale c─âror por┼úi n-a mai ie┼čit demult nicio foaie de h├órtie, iar celui care alege s─â c─âl─âtoreasc─â cu vreunul dintre automobilele ce ├«mp├ónzesc str─âzile ├«nguste ale ora┼čului i se va ├«nf─â┼úi┼ča imaginea locului gol, unde odinioar─â se ├«n─âl┼úau impun─âtoarele cl─âdiri cu aspect de veche fabric─â. ┼×inele care traversau ┼čoseaua na┼úional─â ┼či pasarela metalic─â care se arcuia deasupra ei au fost demontate, iar vagoanele pe care era transportat c├óndva lemnul s-au transformat demult ├«n fier vechi. Asalta┼úi mereu de ploile repezi ale verilor ori de z─âpad─â, numai pilonii metalici care sus┼úineau c├óndva cablurile vechiului funicular ┼či cantonul abandonat, de pe-a c─ârui teras─â din lemn era adeseori controlat─â func┼úionarea acestei instala┼úii, mai amintesc c─â prin aceste locuri trecea odat─â drumul ne├«ntrerupt al ÔÇ×aurului verdeÔÇŁ.

Ce s-a întâmplat cu locomotivele electrice ale fabricii?

Cea mai veche dintre cele trei locomotive electrice, de┼či modificat─â aproape complet dup─â ├«nchiderea funicularului ┼či a liniei ferate ├«nguste, a fost adus─â la Bucure┼čti ├«n vara anului 1990, cu inten┼úia de-a fi restaurat─â ┼či expus─â ├«n colec┼úia Muzeului CFR. Din p─âcate, odat─â ajuns─â aici, locomotivei i s-au pierdut urmele, situa┼úia sa actual─â st├ónd la baza unei vii controverse ale c─ârei ipoteze nu sunt ├«ns─â sus┼úinute de nicio surs─â documentar─â cert─â. O situa┼úie mai fericit─â au avut-o cele dou─â locomotive fabricate ├«n anii 1907 ┼či 1913. ├Än timp ce prima dintre ele a fost v├óndut─â unui investitor particular, cea de-a doua a fost salvat─â ┼či expus─â, ├«mpreun─â cu unul dintre micile vagoane ale trenului forestier, pe peronul vechii g─âri de munte Bu┼čteni, gra┼úie eforturilor aproape supraomene┼čti ale unor iubitori ai tehnicii feroviare, care au ├«ncercat s─â-i redea, fie ┼či m─âcar par┼úial, imaginea de alt─âdat─â.

Liniile forestiere din Valea Ialomiţei:

  • Lacul Scropoasa-Valea BlaneiÔÇŽÔÇŽÔÇŽ.      8 km
  • Ramifica┼úia Valea BolbociÔÇŽÔÇŽÔÇŽÔÇŽÔÇŽ..   2 km
  • Ramifica┼úia Cheile T─âtaruluiÔÇŽÔÇŽÔÇŽÔÇŽ..   1 km

Liniile forestiere din Valea Brateiu:

  • Cantonul Brateiu-Valea Brateiu ÔÇŽÔÇŽ.      4, 8 km
  • Ramifica┼úia Valea MitarcaÔÇŽÔÇŽÔÇŽÔÇŽÔÇŽ..   1 km