Neutralitatea, nazismul, aurul ┼či b─âncile jpeg

Neutralitatea, nazismul, aurul ┼či b─âncile

├Än cartea sa foarte bine documentat─â, Sp─âlarea aurului, ap─ârut─â ├«n 2019 ╚Öi confirmat─â de nenum─ârate alte surse, profesorul elve╚Ťian de drept penal Mark Pieth se dovede╚Öte nemilos cu str─âmo╚Öii s─âi de dat─â mai recent─â. De fapt, el se al─âtur─â tuturor celor care au demonstrat c─â, ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, beneficiind de statutul neutralit─â╚Ťii, Elve╚Ťia a cump─ârat uria╚Öe cantit─â╚Ťi de aur at├ót de la Alia╚Ťi, c├ót ╚Öi de la puterile Axei. Odat─â cump─ârat, aurul era schimbat cu franci elve╚Ťieni, singura valut─â convertibil─â a acelor vremuri al─âturi de dolarul american.

Potrivit sursei indicate, 90% din aurul furat de nazi╚Öti din rezervele de aur ale majorit─â╚Ťii ╚Ť─ârilor ocupate ╚Öi de la persoane particulare, inclusiv de la cele aflate ├«n lag─ârele de concentrare, a ajuns ├«n seifurile B─âncii Na╚Ťionale elve╚Ťiene, restul de 10 procente intr├ónd ├«n posesia b─âncilor comerciale helvete. Valoarea total─â estimat─â a tranzac╚Ťiilor a fost de 1,7 miliarde CHF, ├«n timp ce, dup─â ├«ncheierea conflagra╚Ťiei, prin Acordul de la Washington din 1946, statul helvet a consim╚Ťit s─â pl─âteasc─â Alia╚Ťilor daune-repara╚Ťii, ├«n aur, valor├ónd doar 250 de milioane CHF.

ÔÇ×Neutralitatea a oferit pretextul evit─ârii considera╚Ťiilor moraleÔÇŁ

Au ╚Ötiut elve╚Ťienii cu cine au de-a face? Dac─â e s─â-i d─âm crezare lui Stuart Eizenstat, fost avocat, diplomat ╚Öi secretar adjunct al Trezoreriei SUA: ÔÇ×Elve╚Ťienii au fost principalii bancheri ╚Öi brokeri financiari ai nazi╚Ötilor, manevr├ónd colosale cantit─â╚Ťi de aur ╚Öi de valut─â convertibil─â. Neutralitatea s-a izbit de moralitate. Mult prea des, neutralitatea a oferit pretextul evit─ârii considera╚Ťiilor moraleÔÇŁ.

Neutralitatea ├«nsemn├ónd, desigur, s─â faci afaceri cu oricine. C─âci dac─â e╚Öti broker financiar al nazi╚Ötilor (ad─âpostind inclusiv drepturile de autor ale faimosului volum Mein Kampf al lui Hitler) ÔÇô faimosul tren al ╚Öefului SS, Heinrich Himmler, ├«nc─ârcat cu aur ├«n valoare de sute de milioane de dolari, obiecte de art─â ╚Öi bijuterii, este o singur─â mostr─â ÔÇô, de ce s─â nu ÔÇ×accep╚ŤiÔÇŁ ┼či generoasele depuneri ale evreilor din mai multe ╚Ť─âri, care, parc─â anticip├ónd ceea ce li se va ├«nt├ómpla, au decis s─â-╚Öi pun─â la ad─âpost parte a averilor ├«n Elve╚Ťia cu pu╚Ťin timp ├«naintea ├«nceperii r─âzboiului?

Dimpotriv─â, pentru a ├«ncuraja depunerile, o lege special─â, The Swiss Banking Act, elaborat─â ├«n 1934, a ├«n─âsprit prevederile referitoare la secretul bancar, orice dezv─âluire a identit─â╚Ťii deponen╚Ťilor sau a tranzac╚Ťiilor fiind considerat─â infrac╚Ťiune ╚Öi sanc╚Ťionat─â cu ├«nchisoarea p├ón─â la 5 ani ╚Öi amend─â, legea fiind ├«nc─âlcat─â, ├«n cei 87 de ani care au trecut de atunci, de doar patru func╚Ťionari bancari.

Fie-ne permis─â deschiderea unei paranteze: secretul bancar ÔÇô care dintotdeauna a f─âcut Elve╚Ťia faimoas─â ÔÇô a fost instituit pentru prima oar─â ├«n ╚Üara Cantoanelor de Marele Consiliu al ora╚Öului Geneva, ├«n 1713, fiind menit s─â protejeze averile regalit─â╚Ťii ╚Öi aristocra╚Ťiei franceze.

Ast─âzi, singurele ÔÇ×bre╚ÖeÔÇŁ sunt acordul FATCA, din 2013, cu SUA, conform c─âruia b─âncile helvete sunt datoare s─â informeze Fiscul american despre orice cont off-shore nedeclarat, ╚Öi, la presiunea SUA ╚Öi a UE cu privire la evaziunea fiscal─â ╚Öi la sp─âlarea banilor, acordurile de schimb automat de informa╚Ťii cu 81 de ╚Ť─âri, ├«ncheiate ├«n 2017, av├ónd drept scop furnizarea reciproc─â a detaliilor privitoare la conturile cet─â╚Ťenilor ╚Ť─ârilor ├«n cauz─â, provenien╚Ťa banilor, dar nu ╚Öi a tranzac╚Ťiilor efectuate.

Conturi r─âmase f─âr─â titulari

Revenind la nazi╚Öti, ├«n 1938, la sugestia ╚Öefului poli╚Ťiei na╚Ťionale, Heinrich Rothmund, autorit─â╚Ťile elve╚Ťiene au ├«ncheiat o ├«n╚Ťelegere cu Hitler, conform c─âreia, la grani┼úa germano-elve┼úian─â, pa╚Öapoartele evreilor germani urmau s─â fie ╚Ötampilate cu litera J (Jude = evreu), tocmai pentru a fi depista╚Ťi de poli╚Ťi╚Ötii de frontier─â helve╚Ťi ╚Öi, implicit, pentru a u╚Öura misiunea de interzicere a accesului ├«n Elve╚Ťia a acestor refugia╚Ťi evrei.

Fapt care, dac─â nu gre╚Öim, vorbe╚Öte de la sine despre moralitate, fie ╚Öi ├«n condi╚Ťiile ├«n care Elve╚Ťia era ├«nconjurat─â de Ax─â, adic─â Germania, Italia ╚Öi Austria cucerit─â de nem╚Ťi. Scopul fiind clar ╚Öi deja enun╚Ťat, acela de a-i identifica lesne pe refugia╚Ťii israeli╚Ťi ╚Öi de a le refuza intrarea ├«n Elve╚Ťia, nu ╚Ťinea cont de faptul c─â mul╚Ťi dintre oropsi╚Ťi fuseser─â depun─âtori de bani ╚Öi valori ├«n b─âncile din ╚Üara Cantoanelor ╚Öi nici de pericolul care se profila, confirmat ulterior, c─â ace╚Ötia urmau s─â devin─â victime ale lag─ârelor de concentrare.

Ceea ce a ├«nsemnat c─â zeci de mii de conturi au r─âmas f─âr─â titulari ÔÇô ┼či de-abia declara╚Ťia din 1995 a pre╚Öedintelui federal de atunci, Kaspar Villiger, de admitere a culpei Elve╚Ťiei fa╚Ť─â de evrei, a deblocat oarecum h─â╚Ťi╚Öul birocratic bancar, care refuza ├«napoierea averilor depozitate urma╚Öilor celor care fuseser─â m─âcel─âri╚Ťi de nazi╚Öti.

Aur ┼či apartheid

Ce s─â mai spunem de regimul de apartheid din Africa de Sud?

Dup─â colapsul London Gold Pool (demersul a opt b─ânci centrale din SUA ╚Öi a ╚Öapte ╚Ť─âri vest-europene, incluz├ónd Elve╚Ťia, de a reuni rezervele lor de aur), trei b─ânci helvete (UBS, Credit Suisse ÔÇô cele care, azi, ├«nsumeaz─â aproximativ 50% din toate depunerile de pe teritoriul helvet ÔÇô ╚Öi SBV, adic─â Swiss Bank Corporation) au sesizat oportunitatea de a crea un exclusivist Z├╝rich Gold Pool, conving├ónd Africa de Sud s─â-╚Öi desf─â╚Öoare ├«ntregul comer╚Ť cu aur ╚Öi diamante prin Elve╚Ťia, ╚Ťar─â care deja livra regimului de la Pretoria ├«nsemnate cantit─â╚Ťi de arme.

Una peste alta, cam 80% din aurul importat de elve╚Ťieni din Africa de Sud ├«n anii 1980 avea s─â fie retopit ╚Öi inscrip╚Ťionat cu ╚Ötampila certificatoare de calitate elve╚Ťian─â ├«n fabrici special create de cele trei b─ânci comerciale. Win-win situation, nu-i a╚Öa?, c─âci ╚Öi afacerile astfel derulate au dus la supravie╚Ťuirea regimului de apartheid p├ón─â ├«n 1994. F

aptul c─â din anii 1970 Z├╝rich a devenit liderul mondial al comer╚Ťului cu aur (70% din tranzac╚Ťiile la nivel mondial fiind realizate acolo) nu trebuie s─â aib─â darul de a ridica ├«ntreb─âri suplimentare despre imensa bog─â╚Ťie a b─âncilor helvete. 

FOTO: GETTY IMAGES

Acest articol face parte din grupajul ÔÇ×Elve╚Ťia. Dincolo de Wilhelm TellÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 234 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com. 

coperta Historia 234 jpg jpeg