Murano, sticla care a colorat istoria jpeg

Murano, sticla care a colorat istoria

Un cuptor, peste 1500 de grade Celsius, o formul─â secret─â de nisip, sod─â ╚Öi alte componente, ╚Öi o suflare magic─â. ╚śi art─â c├ót cuprinde. Acestea sunt ingredientele unuia dintre cele mai vechi me╚Öte╚Öuguri europene: sticla de Murano.

Am putea s─â ├«i spunem ╚Öi sticl─â vene╚Ťian─â, c─âci Murano e doar una dintre multele insuli╚Ťe din laguna marii Vene╚Ťii, iar istoriile celor dou─â spun, de fapt, aceea╚Öi poveste. Localitatea Murano se afl─â la nici doi kilometri nord de Serenissima ╚Öi, la fel ca marele ora╚Ö la umbra c─âruia a crescut, este alc─âtuit─â de fapt de mai multe insuli╚Ťe conectate prin poduri.  

2 jpg jpeg

Fondat de romani ca port la Adriatica, Murano s-a dezvoltat drept centru pesc─âresc ╚Öi exportator important de sare. Una dintre cele mai timpurii atest─âri documentare ale localit─â╚Ťii dateaz─â din 840, c├ónd Pactum Lotharii, un acord ├«ntre Vene╚Ťia ╚Öi Imperiul Carolingian, atest─â ├«nceputul independen╚Ťei ora╚Öului fa╚Ť─â de Imperiul Bizantin. La ├«nceput, ora╚Öul era condus de c─âtre un oficial numit de c─âtre Dogele Vene╚Ťiei, apoi administra╚Ťia din Murano a devenit o oglind─â a celei vene╚Ťiene, av├ónd un Mare Consiliu ╚Öi un Doge. Nu era ├«ns─â independent, fiind strict controlat de ora╚Öul-stat Vene╚Ťia, care-╚Öi ap─âra astfel interesele comerciale. Murano era sursa unuia dintre cele mai c─âutate obiecte de export din Europa: sticla.

Mii de ani de istorie

Istoria sticlei este o poveste lung─â. Pe scurt, men╚Ťion─âm doar c─â ea ├«ncepe acum aproximativ 3600 de ani ├«n Mesopotamia sau Egipt. De╚Öi anumite culturi foloseau ├«nc─â din Epoca de Piatr─â obsidianul, o roc─â vulcanic─â similiar─â sticlei, putem vorbi de un me╚Öte╚Öug al sticl─âriei abia dup─â descoperirea metodelor artificiale de ob╚Ťinere a acestui material (arderea unui amestec de nisip ╚Öi sod─â, ├«mbun─ât─â╚Ťit ulterior cu alte componente precum var, cupru, fier etc.). Dac─â vede╚Ťi ├«n muzee artefacte antice din sticl─â, o s─â observa╚Ťi c─â sticla era foarte opac─â. Tehnologia timpurie nu permitea ob╚Ťinerea unei sticle transparente, pentru care era nevoie de cuptoare foarte puternice, care s─â ard─â la cel pu╚Ťin 1500 de grade Celsius. Aici au intervenit romanii ╚Öi extraordinarele lor inova╚Ťii. Ob╚Ťinerea unei materii prime de mai bun─â calitate a permis ╚Öi modelarea ei printr-o nou─â tehnic─â, suflarea, care a dat un nou av├ónt me╚Öte╚Öugului.

1 jpg jpeg

Pe repede-├«nainte la Vene╚Ťia medieval─â. Industria sticlei, cu toate secretele ei ÔÇô unele mo╚Ötenite de la romani, altele ├«mprumutate de la mae╚Ötrii orientali ÔÇô, era ├«n floare ├«n Lagun─â, fiind ├«ntr-un continuu proces de dezvoltare ├«nc─â din secolul al VIII-lea, c├ónd sunt atestate cele mai vechi ateliere. Me╚Öte╚Öugul a crescut odat─â cu Vene╚Ťia, mai ales dup─â ├«nceputul Cruciadelor, c├ónd expedi╚Ťiile ├«n Orient au ├«mbog─â╚Ťit arsenalul de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi tehnici ale artizanilor europeni, ├«n toate domeniile. Deja ├«n secolul al XIII-lea, ├«n Vene╚Ťia existau numeroase ateliere de sticl─ârie, iar produsele care ie╚Öeau de acolo erau extrem de importante pentru comer╚Ťul vene╚Ťian.

Murano, cu╚Öca din sticl─â 

Aici intervine punctul de cotitur─â ├«n istoria sticlei vene╚Ťiene, care ├«╚Öi schimb─â numele ╚Öi devine sticl─â de Murano. ├Än a doua jum─âtate a secolului al XIII-lea ia na╚Ötere o breasl─â a sticlarilor, care stabile╚Öte regulile me╚Öte╚Öugului, menite s─â apere secretele artizanilor, dar ╚Öi s─â asigure profitabilitatea industriei. Spre exemplu, una dintre reguli interzicea importul de sticl─â fabricat─â ├«n afara ora╚Öului, dar ╚Öi angajarea unor me╚Öteri str─âini. Secretele se p─âstrau ├«n familie!

Apoi, un edict din noiembrie 1291 hot─âr─â╚Öte mutarea tuturor atelierelor de sticl─ârie ├«n insula ├«nvecinat─â, Murano. Oficial, mutarea avea ca scop siguran╚Ťa ora╚Öului. Cuptoarele foarte puternice folosite de sticlari reprezentau un risc enorm pentru ora╚Öul medieval ├«n care predominau construc╚Ťiile din lemn. Incendiile erau frecvente ╚Öi aduceau pagube mari ╚Öi recurente. Prin urmare, Marele Consiliu al Vene╚Ťiei ├«i oblig─â pe me╚Öte╚Öugari s─â se mute ├«n vecin─âtate, pe insula Murano.

4 jpg jpeg

Neoficial, este posibil ca aceast─â decizie s─â fi avut ╚Öi un motiv secundar. Concentr├ónd industria ├«ntr-un spa╚Ťiu mai restr├óns, ea devenea mai u╚Öor de controlat ÔÇô iar secretele me╚Öte╚Öugului care aducea mul╚Ťi bani Vene╚Ťiei puteau fi ap─ârate mult mai bine.

 Murano n-a devenit ├«ns─â o ├«nchisoare pentru sticlari. Ace╚Ötia au f─âcut un compromis: acceptau mutarea ╚Öi obliga╚Ťiile impuse pentru protejarea me╚Öte╚Öugului, primind la schimb beneficii sociale care f─âceau din ei una dintre cele mai avantajate caste din ora╚Ö. Spre exemplu, sticlarii se bucurau de un statut social special, aveau dreptul de a purta sabie ╚Öi beneficiau de imunitate ├«n fa╚Ťa legii. Mai mult, fiicele lor aveau dreptul s─â se c─âs─âtoreasc─â ├«n familiile nobiliare. ├Äns─â ╚Öi restric╚Ťiile erau pe m─âsur─â. Me┼čterii nu aveau voie s─â p─âr─âseasc─â ora╚Öul f─âr─â o autoriza╚Ťie special─â. Cei care plecau riscau s─â fie da╚Ťi afar─â din breasl─â ╚Öi s─â nu mai aib─â voie s─â lucreze ├«n domeniu. Apoi, dezv─âluirea secretelor din industrie era o crim─â ce putea fi pedepsit─â cu moartea.

Acest text este un fragment din articolul Sticla care a colorat lumea, publicat ├«n num─ârul 205 al Revistei Historia, disponibil la toate chio╚Öcurile de pres─â ├«n perioada 15 februarie ÔÇô 14 martie 2019 ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Citește și în format digital

Cump─âr─â Acum