Moda edwardian─â: pericolul acelor de p─âl─ârie  jpeg

Moda edwardian─â: pericolul acelor de p─âl─ârie

­čôü Istoria Modei
Autor: Alina Iancu

De multe ori, pentru a ├«n╚Ťelege anumite aspecte din trecutul ├«ndep─ârtat, istoricii fie privesc c─âtre fenomene analoage din alte spa╚Ťii ╚Öi epoci istorice, fie exploateaz─â ramura etnografic─â. Chiar dac─â este dificil s─â afl─âm ├«n ce m─âsur─â erau folosite accesoriile antice ca arme, accept├ónd totu╚Öi faptul c─â datorit─â formei ╚Öi dimensiunilor lor ele puteau ├«ndeplini acest rol, remarc─âm faptul c─â a existat ├«n istoria recent─â un fenomen asem─ân─âtor, reprezentat de o serie de ├«nt├ómpl─âri care au avut loc la ├«nceputul secolului XX. 

Aceast─â perioad─â a fost caracterizat─â de moda edwardian─â (care ╚Öi-a luat numele dup─â regele englez Edward al VII-lea), ├«n care femeile purtau p─âl─ârii mari, cu un design complex, fixate cu ace masive, lungi ╚Öi ascu╚Ťite, deosebit de periculoase pentru cine le-ar fi manevrat cu neaten╚Ťie. Mai mult, primele dou─â decenii ale secolului XX coincid cu dezvoltarea unei mi╚Öc─âri de c├ó╚Ötigare a independen╚Ťei femeilor, care ├«ncep s─â c─âl─âtoreasc─â singure pe str─âzi, expun├óndu-se uneori riscului de a fi abordate ╚Öi chiar atacate de c─âtre b─ârba╚Ťi cu inten╚Ťii ├«ndoielnice.  

ÔÇ×Ascult─â-m─â, Sadie...ÔÇŁ 

Presa vremii abund─â ├«n articole despre incidente ├«n care au fost implicate femei, respectiv acele lor de p─âl─ârii. De pild─â, pe 27 mai 1903, publica╚Ťia ÔÇ×The Evening WorldÔÇŁ din New York ├«mp─ârt─â╚Öea lumii o ╚Ötire despre Leoti Blaker, care a ├«njunghiat un b─ârbat necunoscut deoarece, aparent, acesta nu dorea s─â o lase ├«n pace, apropiindu-se prea mult de ea. ├Än aceea╚Öi perioad─â, Mademoiselle Gelas scria un manual de autoap─ârare pentru femei, ├«n care pleda pentru eficacitatea utiliz─ârii acelor de p─âl─ârie ╚Öi a umbrelei ca arme. Fenomenul a luat amploare, ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót, la finalul epocii edwardiene, majoritatea statelor americane introduseser─â legi care doreau limitarea lungimii acelor, comparate de b─ârba╚Ťii vremii cu adev─ârate s─âbii. De exemplu, ├«n statul Arkansas a intrat ├«n vigoare o lege care propunea limitarea lungimii acelor de p─âl─ârie la maximum 23 de centimetri, ÔÇ×la fel ca toate armele mortaleÔÇŁ.  

hatpin jpg jpeg

╚śi ├«n Australia au fost introduse amenzi pentru pedepsirea femeilor care purtau ace periculoase, fapt care a determinat ca numai ├«n anul 1912 zeci de femei s─â fie condamnate la ├«nchisoare pentru c─â nu pl─âtiser─â amenzile primite. Pe 30 septembrie 1900, viitorul pre╚Öedinte al Statelor Unite ale Americii Theodore Roosevelt remarca faptul c─â ÔÇ×No man, however courageous he may be, likes to face a resolute woman with a hatpin in her handÔÇŁ [Niciun b─ârbat, oric├ót de curajos ar fi, nu vrea s─â ├«nfrunte o femeie hot─âr├ót─â, cu un ac de p─âl─ârie ├«n m├ón─â]. 

Fenomenul nu a trecut neobservat ├«n art─â. O veche balad─â englez─â, consemnat─â de c─âtre Elsa Lanchester, pleda pentru importan╚Ťa acelor de p─âl─ârie ca obiecte utile pentru autoap─ârarea tinerelor femei: 

ÔÇ×Now listen to me, Sadie,/ ThereÔÇÖs one thing that you never must forget./ Never go walking out without your hat pin./ The law wonÔÇÖt let you carry more than that./ For if you go walking out without your hat pin,/ You may lose your head as well as lose your hatÔÇŁ [Ascult─â-m─â, Sadie,/ S─â ┼úii minte un lucru./ Nu ie┼či niciodat─â f─âr─â acul t─âu de p─âl─ârie/ Legea n-o s─â te lase s─â ai mai mult de-at├ót./ Pentru c─â dac─â ie┼či f─âr─â acul de p─âl─ârie,/ S-ar putea s─â-┼úi pierzi ┼či capul, nu numai p─âl─âria]. 

Abia dup─â declinul modei edwardiene, ├«n preajma primei conflagra╚Ťii mondiale, acele masive ╚Öi lungi de p─âl─ârie au disp─ârut, ele nemaig─âsindu-╚Öi locul ├«n noile tendin╚Ťe vestimentare ale epocii. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Acele ┼či bro┼čele, din Grecia antic─â p├ón─â ├«n secolul XX. Accesorii sofisticate sau arme de temut?" ap─ârut ├«n num─ârul 226 al revistei Historia, disponibil ├«n perioada 13 noiembrie - 14 decembrie 2020 la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii), dar ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum