Misterul osemintelor lui Nicolae B─âlcescu: Trupul marelui revolu╚Ťionar, aruncat ├«ntr o groap─â comun─â jpeg

Misterul osemintelor lui Nicolae B─âlcescu: Trupul marelui revolu╚Ťionar, aruncat ├«ntr-o groap─â comun─â

Nicolae B─âlcescu, istoric, scriitor ╚Öi lider al Revolu╚Ťiei din 1848, a murit departe de ╚Ťara din care ╚Öi-a f─âcut un ideal, s─ârac ╚Öi bolnav, iar osemintele sale s-au pierdut ├«ntr-o groap─â comun─â din Palermo. Demersurile f─âcute de autorit─â╚Ťile rom├óne de-a lungul timpului pentru a g─âsi ╚Öi repatria osemintele lui B─âlcescu nu au avut succes.

Nicolae B─âlcescu a c─âp─âtat boala de pl─âm├óni pe vremea c├ónd a fost ├«nchis ├«n m─ân─âstirea M─ârgineni, dup─â ce participase la mi╚Öcarea complotist─â condus─â de boierul Dimitrie Filipescu prin care s-a dorit ├«mpropriet─ârirea cl─âca╚Öilor. ├Ämpreun─â cu Christian Tell, Ion Ghica ╚Öi C.A. Rosetti a ├«nfiin╚Ťat societatea secret─â ÔÇŁ Fr─â╚ŤiaÔÇŁ al c─ârei ideal era unitatea na╚Ťional─â.  

A plecat s─â-╚Öi des─âv├ór╚Öeasc─â studiile la Paris unde a participat la revolu╚Ťia din 1848. S-a ├«ntors ├«n ╚Ťar─â ╚Öi a luat parte la Revolu╚Ťia Rom├ón─â din acela╚Öi an. ├Än perioada guvernului provizoriu de dup─â Revolu╚Ťie a fost pentru dou─â zile ministru ╚Öi secretar al Guvernului. ├Än─âbu╚Öirea revoltei l-a f─âcut s─â fug─â ├«n Ardeal. Au urma ani de pribegie ├«n care i s-a interzis s─â mai intre ├«n ╚Ťar─â. A reu╚Öit s─â pun─â pentru ultima dat─â piciorul pe p─âm├ónt rom├ónesc ├«n 1852.  

Trec├ónd Dun─ârea, la Turnu M─âgurele s-a ├«nt├ólnit cu mama lui bolnav─â. Nu i s-a dat voie s─â r─âm├ón─â ├«n Rom├ónia ╚Öi a luat calea pribegiei ajung├ónd la Constantinopol ╚Öi mai apoi ├«n Italia. Boala sa a avansat galopant ╚Öi de la Napoli, ora╚Öul ├«n care ajunsese ini╚Ťial, ├«ncep├ónd cu 17 octombrie 1852, s-a mutat la Palermo, unde clima ├«i era mai prielnic─â. Aici ╚Öi-a petrecut Nicolae B─âlcescu ultimele zile din via╚Ť─â, singur, s─ârac ╚Öi bolnav, ├«ntr-o camer─â a hotelului Trinacria. 

ÔÇ×M─â voi lecui ╚Öi voi fi din nou pe picioareÔÇŁ 

├Än ultimele zile de via╚Ť─â petrecute, ├«n anul 1852, ├«n camera de hotel din Palermo , B─âlcescu a scris la lucrarea ÔÇ×Rom├ónii supt Mihai Voievod ViteazulÔÇŁ, sper├ónd s─â apuce s─â o termine. A trimis scrisori prietenilor din ╚Ťar─â, chem├óndu-i la el. A corespondat ╚Öi cu Luxi╚Ťa Florescu, iubita din ╚Ťar─â , mama fiului s─âu nelegitim, Bonifaciu Florescu. Coresponden╚Ťa dintre cei doi a fost publicat─â de Nicolae Iorga.

ÔÇ×Am aflat c─â e╚Öti ├«n Sicilia la Palermo ca s─â petreci iarna ╚Öi nu ╚Ötiu ├«ns─â de mai ai vreun prieten care s─â poat─â veni la tine. Cu siguran╚Ť─â acest fapt te chinuie╚Öte amarnic. Cu c├ót─â mul╚Ťumire a╚Ö primi suferin╚Ťele tale, s─â te v─âd sc─âpat din ele. Eu, Bonifaciu ╚Öi to╚Ťi ai mei suntem s─ân─âto╚Öi, to╚Ťi ├«╚Ťi trimit complimente. Bonifaciu ├«╚Ťi s─ârut─â m├óna ╚Öi eu prietenul meu te s─ârut de mii de ori ╚Öi te rog acuma ca ├«ntotdeauna s─â m─â crezi a ta bun─â prieten─âÔÇŁ, ├«i scria Luxi╚Ťa lui Nicolae B─âlcescu, ├«n ultimele sale zile de via╚Ť─â. 

ÔÇ×Prietenul t─âu pe care l-ai iubit ca un frate nu e cu puterile vl─âguite... el a pus la rezon suferin╚Ťele... M─â voi lecui ╚Öi voi fi din nou pe picioare, c├óteva zile numai cu cer senin ╚Öi soare ╚Öi am s─â pot crede c─â am sc─âpat ╚Öi de data aceasta cu obrazul curat", ├«i scria B─âlcescu prietenului s─âu, I. Ghica. 

De la mănăstirea Capucinilor, într-o groapă comună

├Än luna noiembrie starea revolu╚Ťionarului s-a ├«nr─âut─â╚Ťit. Sf├ór╚Öitul l-a g─âsit singur, ├«n camera  hotelului Trinacria. Sim╚Ťind c─â moare, B─âlcescu ╚Öi-a f─âcut testamentul ╚Öi a chemat un preot ortodox de la biserica greac─â pentru a fi ├«mp─ârt─â╚Öit. Potrivit testamentului semnat de scriitor, averea lui B─âlcescu se rezuma la 30 de franci, ├«mbr─âc─âminte, c─âr╚Ťi ╚Öi manuscrise. Conform certificatului de deces, inima marelui revolu╚Ťionar rom├ón a ├«ncetat s─â bat─â ├«n noaptea pe 29 noiembrie 1852.    

Trupul ne├«nsufle╚Ťit a fost dus a doua zi la m─ân─âstirea Capucinilor unde ╚Öi-a g─âsit revolu╚Ťionarul rom├ón primul morm├ónt. Osemintele lui B─âlcescu au fost scoase c├ó╚Ťiva ani mai t├órziu ╚Öi depuse ├«ntr-o groapa comun─â, ├«mpreun─â cu alte c├óteva sute de mor╚Ťi. De-a lungul timpului, au existat mai multe ├«ncerc─âri de g─âsire ╚Öi repatriere a r─âm─â╚Öi╚Ťelor p─âm├ónte╚Öti ale lui B─âlcescu. 

├Än c─âutarea morm├óntului lui B─âlcescu 

Alexandru Ioan Cuza a trimis la Palermo un emisar pentru depistarea r─âm─â╚Öi╚Ťelor revolu╚Ťionarului. Tentativa a fost f─âr─â succes pentru c─â nu s-a putut da de urma morm├óntului.  

Comuni╚Öti, care l-au considerat pe B─âlcescu un precursor al ideologiei comuniste, dat─â fiind aplecarea sa c─âtre politica de st├óng─â, au demarat ├«n 1977 o campanie de g─âsire a r─âm─â╚Öi╚Ťelor acestuia. ├Än 1977, o delega╚Ťie rom├ón─â a plecat la Palermo pentru a descoperi locul ├«n care se presupunea ca ar fi fost ├«nmorm├óntat B─âlcescu. Toat─â aventura de g─âsire a osemintelor a plecat de la m─ârturia unui marinar rom├ón care a descoperit certificatul de deces.

Certificatul de deces a ajuns ├«n ╚Ťar─â gra╚Ťie unui ofi╚Ťer de marin─â rom├ón  

╚śerban Gheorghiu, ofi╚Ťer de marin─â din Constan╚Ťa, are meritul g─âsirii documentului care atest─â moartea revolu╚Ťionarului. Acesta a descoperit certificatul de deces al lui Nicolae B─âlcescu, la Palermo. Ofi╚Ťerul de marin─â din Constan╚Ťa a scris ╚Öi o carte despre experien╚Ťa sa, intitulat─â ÔÇ×De la Ipote╚Öti la PalermoÔÇť ╚Öi publicat─â ├«n anul 1995. El ├«nsu╚Öi a c─âutat ├«n catacombele Capuccinilor morm├óntul lui B─âlcescu, apoi s-a dus la cimitirul Ratoli, unde se afla piatra funerar─â a lui Nicolae B─âlcescu, ÔÇ×pe care o s─ârutau to╚Ťi rom├ónii ├«n drumul lor pe aici, precum mahomedanii piatra sf├ónt─â Kaaba, c├ónd vin ├«n pelerinaj la MeccaÔÇť. 

Intendentul cimitirului i-a ar─âtat cenotaful patriotului rom├ón: 

ÔÇ×├Än partea de jos, sub numele NICOLAE B─éLCESCU sunt scrise urm─âtoarele cuvinte ├«n limba lui Dante: ┬ź├Än groapa comun─â nr. 15 zace Nicolae B─âlcescu, istoric ╚Öi patriot rom├ón mort ├«n exil la Palermo la 29 noiembrie 1852┬╗ÔÇť. 

├Än toamna anului 1974, ofi╚Ťerul rom├ón a g─âsit certificatul de deces al lui Nicolae B─âlcescu ╚Öi autoriza╚Ťia de ├«nmorm├óntare, eliberat─â de Oficiul St─ârii Civile al ora╚Öului Palermo. A cobor├ót ├«n catacombe ╚Öi a ajuns ├«n fa╚Ťa a cinci mumii ale deceda╚Ťilor ├«n noiembrie 1852 ÔÇô ianuarie 1853. 

ÔÇ×Padre ├«ndreapt─â ar─ât─âtorul c─âtre mumia din mijloc ╚Öi afirm─â ┬źQuesto e l oro Balcesco!┬╗ Cadavrul era ├«mbr─âcat simplu, avea m├óini sub╚Ťiri, iar chipul era foarte asem─ân─âtor cu cel al statuii lui B─âlcescu din parcul Garibaldi. Pe cap purta un potcav de postal, de felul celor purtate ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, la epoca respectiv─âÔÇť, a povestit ofi╚Ťerul de marin─â.    

Presupusa mumie a lui B─âlcescu a fost analizat─â de dr. Cantemir Ri╚Öcu╚Ťia ├«n 1977, c├ónd o delega╚Ťie rom├ón─â a fost trimis─â la Palermo pentru a verifica veridicitatea celor descoperite de ofi╚Ťerul de marin─â. Cantemir Ri╚Öcu╚Ťia a constatat c─â v├órsta mumiei nu dep─â╚Öea 20 de ani ╚Öi, astfel, a exclus imediat ipoteza c─â mumia apar╚Ťine lui B─âlcescu. S-au analizat toate scheletele din galerie, ├«ns─â niciunul nu a corespuns semnalmentelor revolu╚Ťionarului rom├ón. ├Äntr-un final, campania a e╚Öuat dup─â ce s-a aflat c─â trupul lui B─âlcescu ajunsese ├«ntr-o groap─â comun─â.  

ÔÇ×Ofi╚Ťerul de marin─â ╚śerban Gheorghiu are meritul de pune din nou ├«n discu╚Ťie chestiunea locului unde s-ar afla r─âm─â╚Öi╚Ťele lui B─âlcescu: revenind la Cimitirul Capuccinilor, a impulsionat reluarea ├«n for╚Ť─â a cercet─ârilor, el fiind primul rom├ón care a xerografiat ╚Öi reprodus adnota╚Ťiunea din registrul deceda╚Ťilor, aduc├ónd ├«n ╚Ťar─â certificatul de deces al lui Nicolae B─âlcescuÔÇť, nota academicianul Dan Berindei despre demersul marinarului rom├ón. 

Tentative e╚Öuate 

Tentative de recuperare a osemintelor lui B─âlcescu au existat ╚Öi dup─â 1989. Guvernul rom├ón a trimis o alt─â delega╚Ťie la Palermo pentru g─âsirea morm├óntului lui B─âlcescu. S-a dorit repatrierea trupului ne├«nsufle╚Ťit ╚Öi ├«ngroparea ├«n comuna Nicolae B─âlcescu din jude╚Ťul V├ólcea. 

Locul de veci ├«n care odihne╚Öte B─âlcescu a r─âmas ├«ns─â necunoscut. Dup─â ultimele informa╚Ťii ale autorit─â╚Ťilor, groapa comun─â ├«n care ar zace osemintele lui B─âlcescu se afl─â sub o strad─â din Palermo, ╚Öi din acest motiv s─âp─âturile ar fi imposibile. 

Bust ├«n pia╚Ťa din Palermo 

Un bust al lui Nicolae B─âlcescu a fost instalat ├«n 1961 ├«n Piazza Marina din Palermo, la comanda Academiei Republicii Populare Rom├óne. ÔÇ×Grande istorico e patriota romenoÔÇŁ este inscrip╚Ťia care aminte╚Öte de ceea ce a reprezentat B─âlcescu pentru Rom├ónia. 

Foto: Wikimedia Commons

Bust Balcescu jpg jpeg

Lucrarea sa de suflet, ÔÇ×Rom├ónii supt Mihai-Voievod ViteazulÔÇŁ la care a scris p├ón─â ├«n ultimele clipe ale vie╚Ťii a fost publicat─â postum ├«n perioada 1861-1863 ├«n ÔÇ×Revista rom├ón─âÔÇŁ condus─â de Alexandru Odobescu. Tot Odobescu s-a ocupat de editarea ├«n volum a lucr─ârii considerate cea mai important─â scriere a lui Nicolae B─âlcescu.

Sursa: adevarul.ro