Misterioşii oameni preistorici din peşterile Siberiei
O ramură enigmatică din genealogia umană care cuprindea indivizi care s-au amestecat odinioară cu omul anatomic modern dispunea, conform unor studii recente, de mai multă variaţie genetică decât neanderthalienii. Este vorba de grupul cunoscut sub numele de denisovani, care trăiau în ceea ce este astăzi Siberia de sud.
În 2008, cercetătorii au descoperit un dinte şi o falange în peştera Denisova din munţii Altai, de unde şi denumirea ramurii. Analiza de ADN a degetului aprţinând scheletului unei fete tinere sugera o origine comună cu neanderthalienii, cu toate acestea diferenţele genetice dintre cele două specii erau similare cu cele dintre neanderthalieni şi omul contemporan.
O înţelegere mai bună a ramificaţiilor speciilor dispărute poate lămuri aspecte importante ale evoluţiei umane, după cum reiese şi din acest exemplu. Analiza genomului denisovan a arătat că denisovanii au contribuit cu aproape 5 procente la AND-ul populaţiilor din Oceania şi cu aproape 0, 2 procente la cel al populaţiilor native nord-americane şi asiatice continentale. Aceste aporturi genetice nu numai că semnalează interacţiunile dintre grupuri (denisovanii încă nu au fost clasificaţi drept o specie separată), dar pot explica originile anumitor trăsături ale oamenilor de astazi.
În Tibet, adaptabilitatea la altitudini atât de mari unde concentraţia de oxigen este destul de scăzută se pare că ar proveni tocmai de la aceşti oameni preistorici, susţin cercetătorii de la Institutul de Antropologie evoluţionistă din Leipzig. Analiza a doi molari din peştera Denisova şi compararea acestora cu dinţii de la neanderthalieni şi homo sapiens relevă faptul că dinţii denisovanilor erau diferiţi de cei ai celorlalte grupuri prin absenţa ridicăturilor de pe coroana molarilor, ceea ce întăreşte ideea unei specii distincte.
Analiza molarilor, coroborată cu analiza ulterioară a falangei sugerează că toate cele trei probe aparţineau unor indivizi din aceeaşi specie, dar AND-ul fiecărei probe era diferit de celelalte, aşadar era vorba şi de trei indivizi diferiti. Pentru prima dată se poate observa variaţia genetică în cadrul denisovanilor. S-a mai descoperit şi că în vreme ce denisovanii nu erau chiar atât de diverşi genetic precum oamenii anatomic moderni, variaţia era totuşi mai mare decât cea a neanderthalienilor. Asta indică prezenţa unei populaţii numeroase pe o perioadă îndelungată.
În plus, analiza genetică a relevat că AND-ul unuia dintre molari prezenta mai puţine mutaţii decât restul probelor, ceea ce înseamnă că era cu aproape 60.000 mai vechi decât ele, o diferenţă semnificativă care ar duce la concluzia că denisovanii au ocupat într-adevăr mult timp zona munţilor Altai. Cam acestea ar fi cele mai recente informaţii despre misterioşii hominizi, iar investigaţia desigur că va continua.
sursa:Live Science
