image

Marea Criză Economică și tancurile sovietice

Societatea contemporan─â este tot supus─â unui stres al timpului ╚Öi, chiar dac─â exist─â foarte multe mijloace de informare ├«n mas─â, studiul se face ├«n fug─â ╚Öi numai imagini fragmentare sunt preluate de pe ecranele str─âlucitoare. H├órtia c─âr╚Ťilor sau a ziarelor nu prea mai este interesant─â ╚Öi documentarea serioas─â este privit─â ca o pierdere de vreme ├«ntr-o er─â ├«n care conteaz─â banul pentru a ob╚Ťine o urm─â de prestigiu social.

Este absolut normal ca o tez─â spus─â c├óndva de un profesor sau z─ârit─â undeva pe telefonul mobil s─â apar─â drept adev─âr ╚Ötiin╚Ťific absolut ╚Öi de aici s─â apar─â tot felul de legende populare ce se rostogolesc precum bulg─ârele de z─âpad─â.

Cartea r─âm├óne o surs─â perfect─â de informare, dar trebuie s─â se formeze ├«nainte o cultur─â ╚Ötiin╚Ťific─â pentru a ├«n╚Ťelege ceea ce spun autorii ╚Öi pentru a elimina posibilele dezinform─âri ╚Öi manipul─âri. Multe volume nu mai trezesc interes pentru c─â au fost publicate ├«n trecut ╚Öi sunt dep─â╚Öite de evolu╚Ťiile istorice.

Aceasta este o interpretare mai mult dec├ót simplu╚Ť─â. Orice material imprimat poate s─â scoat─â la lumin─â adev─ârul, dar trebuie analizat cu aten╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â pentru c─â mul╚Ťi autori au jucat rolul de propagandi╚Öti ├«n slujba unor centre de putere. Omul este mai mult atras de minciun─â dec├ót de adev─âr.

Mare╚Öalul G.K. Jukov a fost un militar temut ├«n epoca stalinist─â ╚Öi apoi a devenit un simbol al for╚Ťelor comuniste. Cum fiecare stat trebuie s─â aib─â simboluri, cel care a comandat din voia lui Stalin Armata Ro╚Öie a fost ajutat s─â scrie o carte intitulat─â Amintiri ╚Öi reflec╚Ťii din care s─â ├«nve╚Ťe noile genera╚Ťii de sacrifica╚Ťi pentru revolu╚Ťia mondial─â. Numeroase edi╚Ťii ╚Öi tiraje consistente au dus la apari╚Ťia unui volum emblematic pentru g├óndirea totalitar─â, comunist─â.

Primul regiment sovietic de tancuri a ap─ârut ├«n anul 1929

Cititorul poate s─â afle ├«n trecere c─â ├«n anul 1929 a ap─ârut primul regiment de tancuri ├«n for╚Ťele sovietice ╚Öi acesta a fost doar un experiment. A dat roade ╚Öi unitatea a crescut ├«n 1930 la nivel de brigad─â. Se putea ╚Öi mai bine ╚Öi ├«n 1932 a ap─ârut corpul de tancuri ce avea peste 500 de tancuri ╚Öi 200 de automobile blindate. Iosif Stalin a fost ├«nc├óntat de ceea ce f─âceau militarii cu noile juc─ârii ale distrugerii ╚Öi p├ón─â la ├«nceputul anului 1936 au ap─ârut patru corpuri mecanizate, 6 brig─âzi independente, 6 regimente mecanizate independente, 15 regimente mecanizate ├«n diviziile de cavalerie ╚Öi peste 80 de batalioane ├«n cele de infanterie. Unit─â╚Ťile tradi╚Ťionale ce utilizau caii au suferit o transformare radical─â prin cre╚Öterea puterii de foc, animalele fiind folosite pentru a permite mobilitatea ├«n terenurile ce nu permiteau manevrarea ma╚Öinilor ce aveau ╚Öenile ├«nguste.

Informa╚Ťiile privind tancurile nu prea sunt interesante pentru cititorul de ast─âzi, dar datele publicate ├«n treac─ât de fostul mare╚Öal sovietic aduc trei concluzii ╚Öocante. Industria comunist─â n-a fost ridicat─â pentru fericirea maselor, ci a fost conceput─â pentru a livra armament ├«n cantit─â╚Ťi f─âr─â precedent ├«n istorie ╚Öi un blindat este greu de modelat ├«n o╚Ťel de calitate deosebit─â.

Ma╚Öinile de lupt─â pe ╚Öenile aveau o utilitate deosebit─â ├«n ofensiv─â pe spa╚Ťii vaste ╚Öi nu erau concepute s─â fie folosite ├«n defensiv─â. Nu po╚Ťi utiliza aurul pentru a face seceri ╚Öi ciocane. Statul sovietic se preg─âtea pentru un r─âzboi pe scar─â larg─â, obiectivul indicat de c─âtre Iosif Stalin fiind cucerirea ├«ntregii planete. Un blindat ╚Öenilat putea s─â str─âbat─â peste 20 de kilometri ├«ntr-o or─â ╚Öi era bun pentru ├«ncercuirea unor unit─â╚Ťi inamice de infanterie.

Statul sovietic a sesizat poten╚Ťialul ma╚Öinilor de lupt─â ╚Öi au fost concepute tancuri rapide pentru cavalerie ╚Öi autoblindate pentru a profita de drumurile bune ale vecinilor. Tipurile BT-2 ╚Öi BT-5 erau adev─ârate revolu╚Ťii ├«n construc╚Ťia de tancuri rapide. A treia concluzie este ╚Öi mai interesant─â ╚Öi combate decenii de propagand─â comunist─â: tancurile au ├«nceput s─â fie construite ├«n mas─â ├«nainte de venirea la putere a nazi╚Ötilor ├«n 30 ianuarie 1933.

N-au avut vreo leg─âtur─â cu ideile lui Adolf Hitler, dictatorul german fiind sperietoarea necesar─â pentru a construi alte ╚Öi alte mase de tancuri din ce ├«n ce mai grele. Spionajul sovietic era foarte bine dezvoltat ├«n spa╚Ťiul german ╚Öi se cuno╚Ötea starea jalnic─â a armatei ce fusese redus─â prin tratatul de pace din iunie 1919 la numai 100.000 de oameni ╚Öi care avea o dotare ├«n armament greu mai mult dec├ót precar─â.

Primul model de tanc a fost Panzer I ╚Öi avea numai mitraliere la bord pentru c─â era o ma╚Öin─â de antrenament. Nici seria Panzer II n-a fost mai interesant─â pentru lupt─â din moment ce dispunea de un tun de calibrul 20 mm, bun cel mult pentru confrunt─ârile aeriene. ├Än plus, Uniunea Sovietic─â nu avea frontier─â comun─â cu Germania ╚Öi astfel era exclus un atac al for╚Ťelor Berlinului.

Mareșalul Jukov (foto: P. Bernstein / RIA Novosti Commons)
Mareșalul Jukov (foto: P. Bernstein / RIA Novosti Commons)

Dac─â trecem de la concluziile militare, ajungem ╚Öi la o problem─â economic─â. Un tanc este conceput din o╚Ťel de cea mai bun─â calitate ╚Öi are nevoie de alte metale pentru diferitele piese de la bord. Aluminiul, cuprul ╚Öi plumbul nu se g─âsesc peste tot ├«n natur─â ╚Öi sunt greu de ob╚Ťinut industrial. Manganul ╚Öi nichelul sunt alte dou─â metale ce trebuie consumate ├«n cantit─â╚Ťi mari pentru ob╚Ťinerea de aliaje superioare calitativ.

Mare╚Öalul Jukov informeaz─â ├«n trecere c─â ├«n anul 1929 a fost ├«nfiin╚Ťat primul regiment de tancuri ╚Öi apoi au urmat brig─âzi ╚Öi corpuri mecanizate ├«ntregi. Blindatele nu au valoare prea mare ├«n lupte dac─â nu ac╚Ťioneaz─â ├«mpreun─â cu alte categorii de arme ╚Öi avionul este absolut necesar pentru nimicirea centrelor inamice de rezisten╚Ť─â. Artileria trebuie s─â sparg─â frontul inamic prin bombardamente masive.

Lungi coloane de camioane sunt necesare pentru un transport rapid al trupelor ╚Öi al muni╚Ťiilor. Armata Ro╚Öie era ceva ce nu se mai v─âzuse ├«n ├«ntreaga lume ├«n timp de pace, dar nu acest aspect este esen╚Ťial. Se spune ├«n c─âr╚Ťile de istorie c─â atunci a ├«nceput Marea Criz─â Economic─â ╚Öi c─â ├«ntreaga omenire suferea ├«n urma pr─âbu╚Öirii bursei americane. Nu cumva politicile de ├«narmare sovietice au avut un impact deosebit asupra nivelului de trai din vastul lag─âr comunist? Sporirea consumului numai pentru armat─â a dus la sc─âderea cererii de bunuri pentru popula╚Ťie ╚Öi lag─ârul comunist n-a mai participat la un comer╚Ť mondial normal.

Marea Criz─â Economic─â a fost un fenomen planetar declan╚Öat de c─âtre politicienii obseda╚Ťi de putere ╚Öi de arme. N-a fost un viciu de func╚Ťionare a sistemului capitalist de produc╚Ťie. Iosif Vissarionovici Stalin putea s─â cumpere din str─âin─âtate alimente, haine ╚Öi bunuri de larg consum pentru popula╚Ťie, dar a preferat s─â importe armament ╚Öi tehnic─â industrial─â necesar─â pentru noile fabrici ale industriei de r─âzboi. Poporul rus, denumire generic─â pentru to╚Ťi locuitorii vastului imperiu, a tr─âit sub domina╚Ťia co╚Ömarului reprezentat de fabricile militare dezvoltate de fanteziile conduc─âtorilor afla╚Ťi vremelnic la putere.

Foto sus: Tancuri sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (RIA Novosti Commons)

Bibliografie minimal─â

  • Jukov, G. K, Amintiri ╚Öi reflec╚Ťii, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1970.
  • Oleg, Sarin, Lev Dvoretsky, R─âzboi contra speciei umane, Antet, Bucureti, 1997.
Mai multe pentru tine...