Lag─ârele de prizonieri din RSS Moldoveneasc─â (I)  Soarta militarilor germani ┼či rom├óni captura┼úi de sovietici dup─â 23 august 1944 jpeg

Lag─ârele de prizonieri din RSS Moldoveneasc─â (I). Soarta militarilor germani ┼či rom├óni captura┼úi de sovietici dup─â 23 august 1944

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Mihai Ta┼čc─â

Dup─â terminarea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, peste 16.000 de solda┼úi ┼či ofi┼úeri ai armatelor ├«nvinse au muncit timp de c├ó┼úiva ani pentru refacerea Moldovei Socialiste.

Soarta prizonierilor germani ┼či ai alia┼úilor lor, care s-au aflat dup─â 23 august 1944 pe teritoriul RSSM, reprezint─â un subiect ce nu a fost ├«nc─â elucidat. Din arhivele p├ón─â mai ieri secrete reiese c─â solda┼úii germani, rom├óni, maghiari etc. au fost ├«nchi┼či ├«n trei lag─âre de prizonieri de pe teritoriul RSSM:unul la Chi┼čin─âu, altul la B─âl┼úi ┼či al treilea la Tighina. Acestea, la r├óndul lor, aveau subunit─â┼úi-┼čantiere de munc─â. Pentru tratarea prizonierilor, la B─âl┼úi a fost ├«nfiin┼úat un spital special. La scurt timp de la desfiin┼úarea lag─ârelor ┼či a spitalului, ├«n 1948, cimitirele unde au fost ├«nmorm├ónta┼úi prizonierii au fost distruse.

Dup─â reu┼čita militar─â de la Stalingrad, dar mai ales dup─â ce frontul a trecut de r├óul Prut ┼či Germania a fost ├«nfr├ónt─â, Armata Ro┼čie a capturat un num─âr mare de solda┼úi ┼či ofi┼úeri germani ┼či alia┼úi ai acestora. Astfel, pe l├óng─â lag─ârele de prizonieri deja existente, ├«n Uniunea Sovietic─â au fost ├«nfiin┼úate, de urgen┼ú─â, altele. Potrivit unor date, ├«n URSS au existat cel pu┼úin 216 lag─âre de r─âzboi, cu peste 2.464 de subunit─â┼úi / ┼čantiere de munc─â, ├«n care au fost ┼úinu┼úi peste 5 milioane de prizonieri. Informa┼úia se refer─â doar la lag─ârele subordonate NKVD, f─âr─â a le lua ├«n calcul pe cele ale fronturilor Armatei Ro┼čii.

PRIZONIERII DE R─éZBOI, PROPRIETATEA NKVD

Chiar dac─â regimul din lag─ârele de prizonieri era identic cu cel din pu┼čc─ârie, ele nu erau penitenciare, ├«ntruc├ót cei afla┼úi acolo nu executau o pedeaps─â, nu fuseser─â condamna┼úi de vreo instan┼ú─â. Captura┼úi ├«n urma unor opera┼úiuni militare, prizonierii au devenit proprietatea NKVD, iar militarii i-au folosit la munci, de obicei cele mai grele, evident cu o remunerare simbolic─â. Paradoxal, dar utilizarea prizonierilor pentru restabilirea economiei sovietice a fost stabilit─â printr-o Hot─âr├óre a Sovietului Comisarilor Poporului al URSS, din 1 iulie 1941, c├ónd Armata Ro┼čie era ├«n retragere total─â.

├Än acea perioad─â, ├«n popor se vorbea c─â dac─â ├«n vecin─âtate ├«ncepea o construc┼úie mare, se deschidea un ┼čantier sau era necesar─â repara┼úia unui edificiu important, fie remontarea unei linii sau a unui nod de cale ferat─â, distruse ├«n timpul r─âzboiului, ├«n apropiere neap─ârat trebuia s─â apar─â un lag─âr de prizonieri. Totodat─â, prizonierii au fost masiv folosi┼úi la reconstruc┼úia ora┼čelor. Au existat ├«ns─â ┼či lag─âre de prizonieri pentru munci agricole.

Pentru a da aparenţa respectării Convenţiei de la Geneva din 1929 privind statutul prizonierilor (pe care nu a semnat-o), Uniunea Sovietică a deschis spitale pentru prizonieri. Însă, în calitate de proprietar, NKVD nu cheltuia aproape nimic pentru tratamentul prizonierilor bolnavi. Concepţia NKVD referitoare la prizonierul bolnav era următoarea-să moară, vor fi mai puţine cheltuieli.

DIRECTIV─é DE LA MOSCOVA

Lag─ârele de prizonieri din Moldova au f─âcut parte din a┼ča-numita Regiune de Sud a sistemului de lag─âre de prizonieri din URSS, ce cuprindea teritoriile RSS Ucrainene ┼či RSS Moldovene┼čti. ├Än aceast─â zon─â au fost create 36 de lag─âre (33 ├«n Ucraina ┼či trei ├«n Moldova), cu circa 515 subunit─â┼úi/┼čantiere.

Sub aspect juridic, ├«nfiin┼úarea lag─ârelor de prizonieri pe teritoriul Moldovei a fost aprobat─â de c─âtre Consiliul Comisarilor Poporului al RSSM, printr-o hot─âr├óre din 7 octombrie 1944. Acestea urmau s─â fie amplasate ├«n Chi┼čin─âu (capacitatea de 5.000 de persoane), Tiraspol (6.000) ┼či Orhei (4.000).

216-Cel puţin atâtea lagăre de prizonieri au existat în URSS, în ele fiind deţinuţi peste cinci milioane de militari.

Hot─âr├órea obliga factorii de decizie din ora┼čele respective s─â identifice loca┼úia, iar pentru a-i ajuta din punct de vedere organizatoric, la Tiraspol ┼či la Orhei au fost delega┼úi reprezentan┼úi ai Ministerului Gospod─âriilor Comunale ┼či ai celui de Interne. Hot─âr├órea obliga autorit─â┼úile locale s─â elaboreze un plan de folosire a prizonierilor la munci pentru reconstruc┼úia obiectelor industriale, a celor de locuit ┼či de menire social-cultural─â.

FOTO Prizonierii germani ┼či rom├óni captura┼úi de Armata Ro┼čie, m├óna┼úi pe una din str─âzile ora┼čului B─âl┼úi. 31 martie 1944/ Arhiva Na┼úional─â a Republicii Moldova

1 239 jpg jpeg

├Än conformitate cu ordinele NRVD al URSS-nr. 00135 din 24 octombrie, nr. 001398 din 16 noiembrie 1944 ┼či nr. 00489 din 14 mai 1945, ├«n RSSM au fost organizate trei lag─âre de prizonieri, dup─â cum urmeaz─â:lag─ârul cu nr. 103 la B─âl┼úi (cu capacitatea de 4.000 de persoane), lag─ârul nr. 104 la Tighina (cu capacitatea de 5.000 de prizonieri) ┼či lag─ârul nr. 198 la Chi┼čin─âu (cu capacitatea de 10.000 de persoane). La B─âl┼úi a fost deschis spitalul militar special nr. 3376, pentru prizonieri, av├ónd 300 de paturi. Dup─â cum observ─âm, militarii nu au ┼úinut cont de deciziile autorit─â┼úilor civile, ├«nfiin┼ú├ónd lag─âre la B─âl┼úi ┼či Tighina.

14.500 DE PRIZONIERI ÎNTR-O LUNĂ

Statele de personal ale NKVD pentru deservirea lag─ârelor constituiau la acea vreme 402 persoane. Pentru a asigura alimenta┼úia prizonierilor, lag─ârului nr. 198 i-au fost repartizate terenurile colhozului din satul Cebanovca, raionul Cantemir, iar lag─ârelor nr. 103 ┼či 104 le-au fost puse la dispozi┼úie circa 40 de hectare de culturi agricole din apropierea ora┼čelor B─âl┼úi ┼či Tighina.

La 10 august 1945, c─âpitanul Ia┼úenko, ┼čeful punctului de filtrare a prizonierilor din Ia┼či, i-a adresat comisarului NKVD al RSSM, general-maiorul Markeev, un raport ├«n care se arat─â c─â ├«ntre 2 iulie ┼či 5 august 1945 la Ia┼či au sosit 43 de garnituri de tren cu 80.951 de prizonieri. ├Än raport se preciza c─â 34 de garnituri cu 66.451 de persoane au fost expediate ├«n lag─ârele de prizonieri ale NKVD din RSS Ucrainean─â ┼či din Federa┼úia Rus─â, iar nou─â trenuri cu 14.500 de prizonieri au fost trimise ├«n RSSM.

Pentru coordonarea activit─â┼úii lag─ârelor de prizonieri, la 22 decembrie 1944, ├«n cadrul NKVD al RSSM a fost instituit─â o direc┼úie special─â. Comandant al Direc┼úiei lag─ârelor de prizonieri a fost numit locotenent-colonelul Mihail Orlov. Sediul direc┼úiei a fost stabilit ├«n Chi┼čin─âu, pe strada Munce┼čti num─ârul 6, ocup├ónd opt cl─âdiri:nr. 1-Cartierul direc┼úiei, nr. 2-atelier de lemn─ârie, nr. 3-farmacie, nr. 4-cizm─ârie, nr. 5-atelier, nr. 6-garaj, nr. 7-baie, nr. 8-nu este specific─â destina┼úia.

Spitalul din B─âl┼úi a fost deschis ├«n cl─âdirea unei ┼čcoli din ora┼č. La 8 iunie 1945, printr-un ordin al NKVD al URSS, a fost m─ârit─â capacitatea lag─ârelor din RSSM:nr. 103 din B─âl┼úi ┼či nr. 104 din Tighina-c├óte 7.000 de prizonieri, iar nr. 198 din Chi┼čin─âu ÔÇô 10.000 de persoane. 

┼×ANTIERELE LAG─éRELOR DIN RSSM

Lag─ârul de prizonieri din Chi┼čin─âu, fiind la hotarul URSS, a fost folosit ├«n mai multe cazuri ├«n calitate de punct de acumulare ┼či de transfer. Astfel, ├«ntre 1 aprilie ┼či 31 iunie 1945, aici au fost adu┼či 13.437 de fo┼čti militari, dintre care 738 au fost expedia┼úi ├«n ┼úara de origine, 342 au murit, 24 au fugit, iar 372 au fost transfera┼úi ├«n alte lag─âre.

Num─ârul celor de┼úinu┼úi s-a schimbat pe parcurs. De exemplu, la 1 iulie 1945, ├«n lag─ârul nr. 103 din B─âl┼úi erau de┼úinu┼úi 4.201 prizonieri, ├«n lag─ârul nr. 104 din Tighina ÔÇô 4.151 ┼či ├«n lag─ârul din Chi┼čin─âu ÔÇô 6.849 de prizonieri. ├Än total erau 15.201 prizonieri. La 1 august 1945, ├«n cele trei lag─âre erau ├«nchi┼či deja 16.051 de prizonieri, dintre care 8.323 de nem┼úi ┼či austrieci, 4.873 de maghiari, 691 de rom├óni ┼či 2.164 de persoane de alte na┼úionalit─â┼úi.

├Än func┼úie de num─ârul obiectelor ce trebuiau reconstruite sau a ┼čantierelor nou-├«nfiin┼úate, cele trei lag─âre de prizonieri au avut mai multe subunit─â┼úi/┼čantiere de munc─â. Astfel, la 14 august 1945, Guvernul RSSM ┼či Biroul Comitetului Central al Partidului Comunist (bol┼čevic) din Moldova au repartizat prizonierii pe ┼čantiere, ministere ┼či institu┼úii. Ace┼čtia au fost obliga┼úi, ├«n termeni foarte restr├ón┼či, s─â organizeze lag─âre.

ÔÇ×Captura┼úi ├«n urma unor opera┼úiuni militare, prizonierii au devenit proprietatea NKVD, care ├«i folosea ca pe sclavi la diferite munci.ÔÇŁMihai Ta┼čc─â, istoric

Lag─ârul nr. 198 din Chi┼čin─âu.Comisariatului construc┼úiilor civile i-au fost pu┼či la dispozi┼úie 2.700 de prizonieri, dintre care 2.200 au fost disloca┼úi ├«n imobilul de pe str. Livezilor nr. 21-ast─âzi Alexei Mateevici (cu obliga┼úia ca 500 s─â fie expedia┼úi ├«n fiecare zi Comisariatului agriculturii), iar 500 au fost caza┼úi ├«n lag─ârul de pe str. Kiev nr. 78 (ast─âzi 31 august 1989). C├óte 500 de prizonieri au primit Comisariatul treburilor comunale ┼či Direc┼úia materiale de construc┼úii. Sediul acestui sub-lag─âr s-a aflat pe str. Haralampie nr. 115 (azi Alexandru cel Bun).

Comisariatul industriei locale a primit 500 de prizonieri, urm├ónd s─â-i cazeze pe str. Irinopolskaia nr. 14, iar ┼čefului Pazei de Stat i-au fost repartiza┼úi 800 de prizonieri, care urmau a fi caza┼úi ├«n or─â┼čelul militar nr. 17. Prizonierii distribui┼úi Pazei de Stat au fost repartiza┼úi astfel:250 la restabilirea sta┼úiei electrice, 200 la construc┼úia unei linii electrice cu tensiune ├«nalt─â, 250 pentru munci la obiectele Comisariatului ap─âr─ârii, iar 100 au fost da┼úi Comisariatului transporturilor auto.

750 de prizonieri au fost amplasa┼úi ├«n cl─âdirea fostei ┼×coli eparhiale (repartiza┼úi comisariatelor industriei u┼čoare ┼či industriei alimentare), iar 500 au fost pu┼či la dispozi┼úia Comitetului Executiv Dub─âsari. Calea Ferat─â a Moldovei a beneficiat de 1.750 de prizonieri, iar Combinatul de ┼čampanie ÔÇô de 1.000. C├óte 500 de prizonieri au primit Direc┼úia gr─âniceri ┼či Comisariatul de interne.

Lag─ârul nr. 103 din B─âl┼úila acea dat─â avea patru ┼čantiere de munc─â ┼či doar 1.600 de prizonieri. Trei dintre aceste sub-lag─âre au fost organizate pe l├óng─â Comisariatul construc┼úiilor civile (cu 600 de prizonieri), Calea Ferat─â din localitate (cu 500 de prizonieri) ┼či Direc┼úiei construc┼úiei podurilor (cu 500 de persoane). Lag─ârului nr. 104 din Tighina i s-a repartizat pentru sta┼úionare Cetatea Tighina. Cei 4.000 de prizonieri au fost distribui┼úi astfel:1.100 de prizonieri a primit Comisariatul construc┼úiilor civile, iar cel al Construc┼úiilor industriale ÔÇô 1.000. C├óte 500 de prizonieri i-au revenit Direc┼úiei c─âilor ferate din localitate ┼či Direc┼úiei materialelor de construc┼úii. Ultimii 900 de prizonieri au fost distribui┼úi astfel:Comitetul Executiv Tiraspol-400, Direc┼úia construc┼úii locale-200, Comisariatul agriculturii ÔÇô 200, iar 100 de persoane au fost folosite la construc┼úia aerodromului din localitate.

BORDEIE PENTRU NOU-VENIŢI

Refacerea economiei socialiste necesita noi bra┼úe de munc─â. P├ón─â la 10 septembrie 1945, urmau s─â fie organizate ├«nc─â cinci sub-lag─âre, dup─â cum urmeaz─â:la Chi┼čin─âu-pentru Comisariatul construc┼úiilor civile, Comisariatul alimenta┼úiei locale ┼či Comisariatul industriei u┼čoare, primele dou─â av├ónd capacitatea de 500 de prizonieri fiecare, iar cel de-al treilea-de 600;plus dou─â la B─âl┼úi ┼či Tighina a c├óte 500 de prizonieri.

Pentru a m─âri num─ârul prizonierilor care ar lucra la reconstruc┼úia ora┼čului Chi┼čin─âu, p├ón─â la 1 noiembrie 1945, ├«n zona Hipodromului, pe str. Orheiului, urmau s─â fie construite bordeie pentru al┼úi 3.000 de prizonieri.

Potrivit unor date statistice, la 1 octombrie 1945, ├«n cele trei lag─âre ┼či ├«n spitalul din B─âl┼úi se aflau 13.346 de prizonieri.

La 15 februarie 1946, lag─ârul de prizonieri nr. 198 din Chi┼čin─âu avea 11 subunit─â┼úi/┼čantiere de munc─â:sub-lag─ârele nr. 1, 2, 3, 6, 7, 8 erau dislocate ├«n Chi┼čin─âu, iar celelalte cinci erau amplasate ├«n diferite localit─â┼úi ale RSSM (c├óte unul la sta┼úiile de cale ferat─â Basarabeasca, Ungheni ┼či B─âl┼úi, unul la Tiraspol ┼či dou─â ├«n localit─â┼úi rurale). La spitalul din B─âl┼úi, la data respectiv─â erau interna┼úi 272 de bolnavi.

Lag─ârele din B─âl┼úi ┼či Tighina au fost desfiin┼úate la 14 noiembrie 1945 ┼či ├«ncorporate ├«n lag─ârul nr. 198 ├«n calitate de sub-lag─âre/┼čantiere.

LICHIDAREA LAG─éRULUI DIN CHI┼×IN─éU

La 1 ianuarie 1947, ├«n lag─ârul de prizonieri nr. 198 se aflau 4.877 prizonieri, disloca┼úi ├«n opt sub-lag─âre:nr. 1, 2, 3, 5 ┼či 6, care se aflau la Chi┼čin─âu;nr. 4-la sta┼úia Basarabeasca;nr. 7-la Tiraspol ┼či nr. 8-├«n satul Balmaz, raionul Bulboaca.

Odat─â cu repatrierea masiv─â a prizonierilor ├«n ┼ú─ârile de origine s-a mic┼čorat ┼či num─ârul acestora. Astfel, la 1 ianuarie 1948, ├«n lag─ârul nr. 198 mai erau 1.746 de prizonieri, dintre care:1.413 nem┼úi;293 de maghiari;17 rom├óni;15 austrieci;6 moldoveni, un ucrainean ┼či un polonez. Mic┼čorarea num─ârului se datoreaz─â expedierii, la 1 octombrie 1947, a unui e┼čalon de 15.000 de prizonieri nem┼úi ├«n lag─ârul nr. 242 din ora┼čul Enakievo, regiunea Done┼úk, Ucraina. La aceea┼či dat─â ├«n spitalul de la B─âl┼úi erau interna┼úi 339 de prizonieri:219 nem┼úi, 95 de maghiari ┼či 25 de alte na┼úionalit─â┼úi.

FOTO Consiliul militar al armatei a V-a de ┼čoc inspecteaz─â prizonierii armatei a VI-a germane, captura┼úi de sovietici la Chi┼čin─âu ├«n urma opera┼úiunii militare Ia┼či-Chi┼čin─âu din 21-23 august 1944/ Arhiva Na┼úional─â a Republicii Moldova

4 337 jpg jpeg

├Äns─â la 30 aprilie 1948, prin directiva nr. 34894, Direc┼úia Principal─â a Lag─ârelor de Prizonieri a URSS dispune ├«nchiderea Direc┼úiei lag─ârului nr. 198. Ministrul de Interne Tutu┼čkin redacteaz─â o adres─â prin care solicit─â p─âstrarea administra┼úiei. Nu-i reu┼če┼čte deoarece la 7 aprilie vine ordinul nr. 0167, prin care direc┼úia este lichidat─â, competen┼úele acesteia preluate de lag─ârele de drept comun din sistemul GULAG.

La 22 iunie 1948, ├«n lag─ârul nr. 198 mai erau 1.072 de prizonieri, iar la spital-64 de bolnavi, ├«n special persoane debarcate din trenurile care transportau prizonieri peste Prut. La acel moment lag─ârul nr. 198 avea patru ┼čantiere:nr. 1 ├«n gestiunea Direc┼úiei gr─âniceri-cu 250 de prizonieri;nr. 2-cu 248 de prizonieri (care lucrau la reconstruc┼úia g─ârii din Chi┼čin─âu), nr. 4-cu 468 de prizonieri, afla┼úi ├«n subordinea Ministerului Industriei U┼čoare ┼či Direc┼úiei construc┼úii a MAI. Ace┼čtia din urm─â lucrau la construc┼úia fabricii de piele, la cea de-a doua cl─âdire a fabricii de tricotaje, la fabrica de ├«nc─âl┼ú─âminte, la clubul MAI ┼či la ridicarea unei case de locuit a MAI. Al┼úi 170 de prizonieri (din cel de-al patrulea sub-lag─âr) deserveau Direc┼úia lag─ârelor din str. Munce┼čti nr. 6.

La 1 octombrie 1948, ├«n lag─ârul de prizonieri din RSSM r─âm─âseser─â 878 de prizonieri:811 nem┼úi, 39 de rom├óni, 16 maghiari, 11 austrieci ┼či un moldovean.

Spitalul din Bălţi a fost lichidat, în urma unei directive a MAI a URSS (nr. M0770 din 20 decembrie 1948). La 1 ianuarie 1949, în spital se mai aflau 22 de prizonieri bolnavi.

Sursa:www.adevarul.ro