Jertfele armatei române în Campania din Vest: Asediul Budapestei (1944 1945) jpeg

Jertfele armatei române în Campania din Vest: Asediul Budapestei (1944-1945)

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Alexandru Danilov

Asediul Budapestei, a fost una dintre cele mai s├óngeroase b─ât─âlii la care a participat armata rom├ón─â ├«n Campania din Vest. Corpul VII al Armatei 1 rom├óne, condus de generalul Nicolae ┼×ova a participat ├«n luptele din Budapesta, cu 3 divizii((Divizia 19 infanterie, Divizia 9 cavalerie, Divizia a 2 a infanterie). Tributul ├«n s├ónge pl─âtit de trupele rom├óne ├«n b─ât─âlia de la Budapesta a fost de 10708 de solda┼úi(mor┼úi, r─âni┼úi sau disp─âru┼úi), care ├«nsemna aproape 26% din efectivele sale.  Eroii armatei rom├óne c─âzu┼úi sau r─âni┼úi pe frontul de vest  au demonstrat ├«nc─â o dat─â dragostea fa┼ú─â de patrie prin onoarea ┼či devotamentul cu care ┼či-au ├«ndeplinit misiunile.Recuperarea Transilvaniei de Nord s-a datorat  sacrificiului lor suprem. Datoria noastr─â este s─â nu-i uit─âm niciodat─â.

Contextul particip─ârii armatei rom├óne la  Opera┼úiunea Budapesta

Ca rezultat al dezastrului armatei Wehrmachtului de pe Frontul de Est, Rom├ónia a fost nevoit─â s─â caute ├«ncheierea unui armisti┼úiu cu URSS, Marea Britanie ┼či SUA. Momentul crucial a fost actul de la 23 august 1944, atunci c├ónd regele Mihai decide s─â-l aresteze pe mare┼čalul Ion Antonescu ┼či s─â se al─âture r─âzboiului ├«mpotriva Germaniei naziste. Ocupa┼úia sovietic─â nu a putut fi evitat─â prin aceast─â hot─âr├óre a regelui. A┼ča cum declara lordul primar al City of London, sir Arthur  Gavyn, decizia regelui Mihai a scurtat r─âzboiul cu cel pu┼úin  ┼čase luni.

├Än armisti┼úiul semnat la 12 septembrie, Rom├ónia era obligat─â s─â participe cu 38 de devizii la r─âzboiul ├«mpotriva Germaniei naziste. Dup─â ce la 25 octombrie  elibereaz─â ├«ntreaga parte de nord-vest a teritoriului na┼úional, armata rom├ón─â a mobilizat 567.000 de solda┼úi ├«n lupta din celelalte state, din care aproximativ 210.000 au participat la luptele din Ungaria.├Än cooperare cu trupele sovietice, armata rom├ón─â a desf─â┼čurat ac┼úiuni militare pe un teritoriu vast al p─âr┼úii de est a Ungariei, p├ón─â la cursul superior ┼či mijlociu al Tisei, particip├ónd la opera┼úiunea Debre┼úin(au fost angajate ├«n lupt─â 21 de devizii pe 3 focare:Debre┼úin, Nyiregyhaza ┼či cursul mijlociu al Tisei) ┼či Opera┼úiunea Budapesta. Pierderile armatei rom├óne ├«n luptele din Ungaria au atins 42000 de solda┼úi(mor┼úi. r─âni┼úi ┼či disp─âru┼úi)

La ofensiva pe direc┼úia capitalei Budapesta, a ac┼úionat Corpul 7 al Armatei 1-a(Divizia 19 infanterie ┼či Divizia 9 cavalerie), comandat de generalul Nicolae ┼×ova. Regimentul 114 artilerie antitanc sovietic a  sprijinit ├«naintarea trupelor rom├óne.

├Äncercuirea   Budapestei

Clipboard02 17 jpg jpeg
http://racasillas.files.wordpress.com/2012/05/budapest-09.jpg

├Än ceea ce prive┼čte Ungaria, teritoriul s─âu a fost ocupat de trupele Wehrmachtului pentru a preveni semnarea unui armisti┼úiu cu Puterile Aliate, a┼ča cum s-a ├«nt├«mplat ├«n celelalte state aliate ale Germaniei. Prin ordinul lui Hitler din 12 martie 1944 a fost lansat─â ├«n scop preventiv, Opera┼úiunea Margarethe, care a urm─ârit ocuparea tuturor punctelor strategice din Ungaria. O opera┼úiune asem─ân─âtoare a fost pl─ânuit─â ┼či ├«n cazul Rom├óniei, dar nu s-a mai materializat. Deasemenea ├«n octombrie 1944, Opera┼úiunea Panzerfaust, comandat─â de Hitler, ├«nl─âtur─â regimul lui Horthy(care a avut c├óteva tentative de a negocia un armisti┼úiu cu sovieticii) ┼či ├«l ├«nlocuie┼čte cu gurvernul de extrem─â dreapt─â al lui Ferenc Szalasi din partidul Crucilor cu s─âge┼úi.

Trupele de elit─â a  Waffen SS a reprezentat coloana vertebral─â a ap─âr─ârii Budapestei. Corpul IX SS   responsabil de organizarea inelului de ap─ârare ora┼čului a avut sub comand─â divizia a 8 a de cavalerie ÔÇťFlorian GeyerÔÇŁ  ┼či divizia a 22 a de cavalerie ÔÇťMaria  TheresaÔÇŁ. Generalul  Karl Pfeffer-Wildenbruch a fost  comandantul acestor trupe pe ├«ntreaga perioad─â a asediului. Armata ungar─â a participat la ap─ârarea capitalei sale cu efective ale Armatei a 3 a.

├Än a┼čteptarea ofensivei armatei sovietice ┼či rom├óne asupra Budapestei, ├Änaltul Comandament al Armatei Germane(OKH), i-a ordonat generalului Friessner s─â construiasc─â, ├«ncep├ónd cu 21 septembrie 1944, 3 linii de ap─ârare:linia  Margit(├«ntre Budapesta ┼či lacul Balaton, ├«n sud-vest;linia Karola (├«ntre Cserhat, Matra ┼či dealurile  Zemplen, ├«n nord);linia Attila(├«n estul Budapestei)

Pentru Stalin, ocuparea c├ót mai rapid─â a Budapestei, era un important obiectiv strategic ├«n ├«naintarea rapid─â a Armatei Ro┼čii spre Berlin . ├Äns─ârcinat cu desf─â┼čurarea opera┼úiunii Budapesta a fost mare┼čalul Radion Malinovski, comandantul Frontului al II lea Ucrainean, sub comanda c─âruia s-a aflat ┼či Corpul 7 al armatei 1-a rom├óne condus de generalul Nicolae ┼×ova. Frontul 2  Ucrainean cuprindea Armata a 7 a Gard─â, Armata a 27 a, Armata a 40 a, Armata a 53 a,   Armata a 6 a  Tancuri Gard─â, un grup mecanizat de cavalerie, armata a 5 a aerian─â.Au participat deasemenea ┼či elemente ale Frontului 3 Ucrainean, comandat de generalul  Tolbukin.

├Äntre 11 ┼či 14 octombrie, Corpul 7 armat─â a creat peste Tisa un cap de pod ├«n zona localit─â┼úii Mindszet cu o l─â┼úime de 30 km  ┼či o lungime de 7-8 km, care ulterior este abandonat datorit─â unei contraofensive germano-ungare. Corpul 7 armat─â este repozi┼úionat apoi de Frontul 2 Ucrainean ┼či folosit pentru  respingerea contraofensivei.├Äntre 26 ┼či 29 octombrie, un alt cap de pod peste Tisa la, Alpar, este ap─ârat cu succes de Divizia a 19 a rom├ón─â care a respins atacurile diviziei a-3 a ┼či a 8 a  precum ┼či a diviziei 1  blindat─â ungar─â.

La 30 octombrie 1944 ├«ncepe ofensiva principal─â ├«n direc┼úia Budapestei, la care  a participat ┼či Corpul 7 armat─â, ├«nt─ârit de prezen┼úa diviziei a 2 a infanterie. S-a trecut capul de pod situat la nord-vest de localitatea Alpar. Pe 7 noiembrie, trupele sovietice ┼či cele rom├óne intr─â ├«n suburbiile de est ale Budapestei, la 20 de kilometri de ora┼čul vechi.

Pe 30 noiembrie 1944, diviziile rom├óne ale Corpului 7 armat─â, aflat ├«n subordinea Armatei a 7 a Gard─â sovietic─â, lanseaz─â un atac de pe aliniamentul  Ujkekske-Alpar, pe un front de 13 km, rup├ónd ap─ârarea germano-ungar─â care bloca drumurile de acces c─âtre capital─â. Corpul 7 armat─â ajunge ├«n fa┼úa centurii de ap─ârare exterioar─â a Budapestei, ├«n zona ├«mp─âdurit─â cuprins─â ├«ntre  Valko ┼či Isaszeg. A treia linie de ap─ârare este str─âpuns─â de diviziile rom├óne p├ón─â pe 13 decembrie 1944.

Armat─â sovietic─â ├«┼či reia atacurile pe 19 decembrie, dup─â ce a avut o pauz─â ├«n opera┼úiuni. Inelul de ├«ncercuire a capitalei ungare este complet la 26 decembrie, atunci c├ónd trupele sovietice ├«ntrerup drumul care f─âcea  leg─âtura dintre Budapesta ┼či Viena.

Ofensivele  germane ┼či riposta trupelor sovietice ┼či rom├óne

Clipboard03 9 jpg jpeg

├Än momentul ├«nchiderii inelului de ├«ncercuire a Budapestei, ├«n ora┼č se aflau aproximativ 33000 de solda┼úi germani, 37000 de solda┼úi unguri ┼či 800.000 de civili care au refuzat s─â plece din ora┼č .

La 27 decembrie este lansat─â ofensiva pentru str─âpungerea celei de a doua linii de ap─ârare a ora┼čului. Trupele asediate germano-ungare refuz─â s─â accepte capitularea ┼či ucid dou─â grupuri de emisari sovietici veni┼úi la negocieri pe 28 decembrie , chiar dac─â ace┼čtia erau ne├«narma┼úi ┼či aveau steagul alb. Efortul diviziei a 2 a din Corpul 7 armat─â s-a concentrat pe flancul drept al ofensivei, ├«n direc┼úia Kistarcsa-Cinkota-Matyasfold. ├Än luptele cu trupele germano-ungare, Corpul 7 armat─â rom├ón a capturat localit─â┼úile Kerepes, Nagytarcsa, Kistarcsa, R├ókosliget ┼či R├ókoscsaba. Pe 31 decembrie, Corpul 7 armata a ajuns ┼či ├«n fa┼úa ultimei linii de ap─ârare a Budapestei. Luptele au continuat ├«n Pesta, unde Corpul 7 rom├ón a fost flancat la dreapta de Corpul 30 de armat─â sovietic ┼či la st├ónga de Corpul 18 de armat─â sovietic.  Trupele germano-ungare s-au retras  ├«n Buda, pentru a profita de caracterul s─âu deluros.

├Än ├«ncercarea de a sparge ├«ncercuirea trupelor sovietice ┼či rom├óne, garnizoana germano-ungar─â a declan┼čat Opera┼úiunea Konrad ├«ncep├ónd cu 1 ianuarie 1945. Opera┼úiunea a fost lansat─â de Corpul IV SS Panzer ┼či a avut 3 faze.  ├Än Opera┼úiunea Konrad I(lansat─â pe 1 ianuarie), trupele sovietice au oprit contraofensiva german─â ├«n localitatea Bicske, la 20km de Budapesta. Armata german─â a fost nevoit─â s─â se retrag─â pe 12 ianuarie. ├Än cadrul Opera┼úiunii Konrad II(7ianuarie), Corpul IV SS Panzer a atacat din localitatea Esztergom ├«n direc┼úia Aeroportului din Budapesta. Atacul german, care ├«ncerca stabilirea unei c─âi aeriene de aprovizionare a ora┼čului, a fost stopat ├«n apropierea aeroportului. Pe 17 ianuarie, Opera┼úiunea Konrad III a Corpurilor  IV SS Panzer ┼či  a III a Panzer a e┼čuat ├«n ├«ncercarea de a ├«ncercui 10 divizii sovietice.

├Än acest interval, Corpul 7 al Armatei 1-a, ├«nfr├óng├ónd rezisten┼úa opus─â de divizia a 13 a blindat─â ┼či a diviziei a 10 a infanterie a inamicilor.  Cele 3 divizii ale Corpului 7 armat─â cuceresc suburbiile Mathzasfold. Divizia a 19 a infanterie captureaz─â R├ókoshegy, iar Divizia 9 cavalerie, Kobania.  ├Äntr-un r─âzboi urban, trupele rom├óne au luptat cl─âdire cu cl─âdire ┼či strad─â cu strad─â, ├«naint├ónd ├«n lungul Bulevardului Rakoczy.

├Än partea estic─â a Budapestei, Corpul 7 armat─â rom├ón a cucerit p├ón─â pe 10 ianuarie  urm─âtoarele obiective:Po┼čta Central─â(Divizia a 2 a Infanterie), Fabricile de la nord de Hipodrom(Divizia a 19 a Infanterie) . Pe 12 ianuarie, ÔÇťGruparea de manevr─âÔÇŁ comandat─â de generalul Ilie Antonescu, ├«nfiin┼úat─â pentru a exploata avantajele terenului, a ad─âugat pe lista obiectivelor cucerite, caz─ârmile Frantz Joseph, cimitirul Kerepes, Hipodromul Mic . ├Än luptele din Pesta, pe 15 ianuarie 1945, Corpul 7 al Armatei 1-a a ajuns la mai pu┼úin de 2km de Dun─âre.

După 78 de zile de lupte grele în cadrul Operaţiunii Buapesta, Corpul 7 al Armatei 1-a a fost îndepărtat din luptă de către Comandamentul sovietic, refuzândui-se în acest fel dreptul de a se bucura de victoria finală în asediul Budapestei. Pierderile Corpului 7 au ajuns să fie de 10708 de soldaţi(morţi, răniţi sau dispăruţi), care însemna 26% din efectivele sale.

Corpul 7 armat─â comandat de generalul Nicolae ┼×ova  a fost redirec┼úionat c─âtre frontul din Slovacia .Generalul Nicolae ┼×ova a protestat ├«mpotriva acestei decizii la Comandamentul sovietic, declar├ónd urm─âtoarele:

ÔÇťOfi┼úerii si trupa din subordinele Corpului 7 armata, care au luptat ┼či s├óngerat al─âturi de trupele aliate de la trecerea Tisei ┼či p├ón─â ├«n mijlocul Budapestei, sunt deprima┼úi de faptul ca o dat─â cu iminenta c─âdere a Budapestei, sunt trimi┼či ├«n alt sector. Ei interpreteaz─â acest fapt ca o ├«ndep─ârtare nemeritat─â a lor de la onoarea de a lupta p├ón─â la lichidarea complet─â a opera┼úiunilor din Budapesta, consider├ónd c─â au fost utiliza┼úi de alia┼úi numai ├«n momentele grele ale luptei c├ónd ei au dat ajutorul lor neprecupe┼úit marcat prin ┼čirul de morminte ale camarazilor lor c─âzu┼úi ├«n aceste lupte ┼či sunt ├«ndep─ârta┼úi necamaradere┼čte atunci c├ónd momentul victoriei, al recompensei ┼či al onoarei se apropieÔÇŁ.

R─âspunsul la protestul generalului ┼×ova, a fost destituirea sa la 7 februarie 1945 ┼či trecerea sa ├«n rezerv─â la 24 martie 1945, dup─â 38 de ani de carier─â ┼či dup─â ce a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III a cu spade. A fost arestat de guvernul comunist ├«n ianuarie 1946 ┼či condamnat la 10 ani de ├«nchisoare, o pedeaps─â care a executat-o ├«n ├«nchisoarea Aiud, una dintre cele mai teribile temni┼úe din sistemul de lag─âre comunist.Dup─â ce i se confisc─â averea, ├«n 1948 i se mai suspend─â ┼či dreptul la pensie, un drept pe care ├«l recap─ât─â abia ├«n 1964(├«n condi┼úiile ├«n care a fost eliberat din ├«nchisoarea Aiud ├«n ianuarie 1956). Fiind ├«ntr-o stare de s─ân─âtate precar─â, generalul ┼×ova moare ├«n 1966. ├Än loc s─â fie r─âspl─âtit ca un erou, a fost batjocorit de autorit─â┼úile comuniste  aservite URSS-ului. 

Lupta pentru Buda ┼či capitularea ora┼čului

Hitler a fost de acord ca pe 17 ianuarie, să aibă loc retragerea trupelor germane din Pesta în Buda.Podurile de peste Dunăre au fost detonate pe 18 ianuarie.

Dup─â ce precedentele Opera┼úiuni Konrad e┼čuaser─â, germanii lanseaz─â o a doua ofensiva pe 20 ianuarie ├«n partea sudic─â a ora┼čului, ├«naint├ónd 20 de km ├«n liniile defensive sovietice cu posibilitatea de a le t─âia aprovizionarea.  Trupele germane nu au mai putut s─â-┼či men┼úin─â pozi┼úiile ┼či au fost nevoite s─â se retrag─â pe 28 ianuarie.

Dealul Gallert(pe care se afl─â Citadela), a fost ap─ârat de trupele germane de elit─â Waffen SS, care au reu┼čit s─â resping─â c├óteva asalturi sovietice. Lupte cr├óncene s-au dat pentru controlul insulei Margareta, aflat─â pe mijlocul Dun─ârii. Insula era de o importan┼ú─â strategic─â deoarece acolo se para┼čutau trupe.

Dealul Gallert este cucerit de sovietici pe 11 februarie, dup─â un puternic atac simultan din trei direc┼úii. De pe acest deal, artileria sovietic─â a ├«nceput s─â domine tot ora┼čul. Dup─â ce cuceresc gara de sud a ora┼čului, trupele sovietice avanseaz─â spre dealul Castelului, unde infanteria marin─â sovietic─â reu┼če┼čte s─â stabileasc─â un cap de pod pe 10 februarie.  Un prim val  de civili ┼či militari, profit├ónd de cea┼úa dens─â din ora┼č, au reu┼čit s─â scape ┼či s─â se ├«ndrepte spre dealurile de nord-vest cu direc┼úia Viena .Celelalte valuri de refugia┼úi nu au fost la fel de norocoase.

Ultimii apărători ai Budapestei s-au predat pe 13 februarie 1945, încheiând astfel o bătălie lungă de aproape 100 de zile.

Bibliografie

Dinu C. Giurescu, ÔÇ×Rom├ónia ├«n al doilea r─âzboi mondial:(1939-1945)ÔÇŁ,  , Editura ALL Educational, Bucure┼čti, 1999.

 Krisztian Ungvary, The Siege of Budapest:One Hundred Days in World War II, Ed. Yale University Press, New Haven, 2006.

Richard Landwehr, Budapest:The Stalingrad of the Waffen-SS, Ed. Merriam Press, Bennington, 2001.

Ion ┼×t. D─âsc─âlescu, Corpul 7 Armata╠ć i╠én operat╠Žia "Budapesta", Ed. Militar─â, Bucure┼čti, 1974.

http://www.worldwar2.ro/arme/?language=ro&article=92

http://www.crispedia.ro/Batalia_de_la_Budapesta__29_octombrie_1944_-_13_februarie_1945_

http://www.armyacademy.ro/e-learning/working/capitol_8.html