Jan Pieterszoon Coen, povestea nemilosului guvernator al Indiilor de Est Olandeze care a fondat Batavia

Jan Pieterszoon Coen este un nume, care, la prima vedere nu spune prea multe atât în Istoria Universală, cât și în cea a Olandei, însă rolul pe care l-a avut în apariția și dezvoltarea Imperiului Olandez a fost unul major. Acesta a fost un comerciant și marinar (ajuns la gradul de ofițer naval), care prin determinarea și cruzimea arătată în cucerirea Insulelor Banda în 1623, ajunge Guvernator-General al Indiilor de Est Olandeze (deținând această funcție chiar de 2 ori, prima oară între 1618-1623 și a doua, între 1627-1629), punând astfel bazele expansiunii maritime olandeze în Asia de Sud-Est.

În calitate de al-4-lea Guvernator-General al Indiilor de Est Olandeze, Jan Pieterszoon Coen stabilește un lanț de forturi în Arhipelagul Indonezian, alungându-i pe portughezi din zonă și prevenind invadarea acesteia de către englezi.[1] În același timp, el este și cel care fondează orașul Batavia (Jakarta de astăzi, care va fi cartierul-general al Indiilor de Est Olandeze, de unde olandezii își vor controla activitățile comerciale din zonă).[2] Acesta se naște în 1587 și moare în 1629.

I.Începutul carierei de comerciant și primele două călătorii în Indiile de Est Olandeze

Un portret de epocă (din secolul al-XVII-lea) al lui Jan Pieterszoon Coen, realizat de pictorul Jan Waben (Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Jan_Pieterszoon_Coen)

Jan Pieterszoon Coen se naște la 8 ianuarie 1587, în orășelul Hoorn, în Țările de Jos de astăzi (pe atunci , , Cele 7 Provincii Unite”), într-o familie calvinistă strictă. În 1601, acesta călătorește la Roma, unde își va realiza pregătirea în domeniul comerțului de la o companie flamandă din oraș.[3] În 1607, Jan Coen pornește în prima sa călătorie spre Indonezia împreună cu flota lui Pieter Verhoeff în calitate de asistent comercial al Companiei Indiilor de Est Unite (cunoscută neoficial ca Compania Olandeză a Indiilor de Est sau VOC), ce primise de la Guvernul Olandez drepturi exclusive de navigare și comerț în zona de la Capul Bunei Speranțe către est și până în America de Sud.[4] În timpul acestei prime călătorii, Verhoeff și 50 dintre oamenii săi vor fi omorâți în timpul negocierilor cu șefii de trib din Insulele Banda. În preajma întoarcerii sale în Olanda, în 1610, el prezintă directorilor companiei un raport important asupra posibilităților comerciale din Asia de Sud-Est. Ca rezultat al acestui raport, el va fi trimis, din nou peste mări, în 1612, de data aceasta cu funcția de comerciant-șef.[5] În august 1613, după o călătorie în Insulele Mirodeniilor (sau Moluce cum mai erau cunoscute), el este numit șef al postului comercial al companiei (VOC) de la Bantam (un orășel din Insula Java), iar în noiembrie 1614, este numit Director General al activităților comerciale ale companiei (Compania Olandeză a Indiilor de Est) din Asia.

II.Cucerirea Jayakartei[6], a Insulelor Banda și fondarea Bataviei

(1618-1622)

În calitate de comerciant și calvinist, Jan Pieterszoon Coen era convins de necesitatea aplicării stricte a contractelor încheiate cu conducătorii asiatici locali. În același timp, el i-a ajutat adeseori pe prinții indonezieni împotriva rivalilor indigeni sau a altor puteri europene, oferindu-i-se monopoluri comerciale pentru companie, în schimb.[7] În acest fel, olandezii, cu prețul unor investiții militare și navale masive, reușesc să câștige, treptat, controlul comerțului înfloritor cu mirodenii din regiune. Între 1614 și 1618, Coen reușește să asigure monopolul comerțului cu cuișoare în Insulele Moluce, precum și al celui cu cuișoare, în Insulele Banda. Cu toate acestea, locuitorii Insulelor Banda coontinuau să vândă mirodenii englezilor și altor triburi indoneziene deoarece acestea le ofereau prețuri mai bune, în ciuda contractelor pe care le aveau cu olandezii (care îi obligau să le vândă mirodenii doar celor din VOC, la prețuri mici). În 1617, el este numit în cea mai înaltă funcție posibilă din companie și anume...cea de Guvernator-General al Indiilor de Est Olandeze.[8]

În 1621, el conduce Cucerirea Insulelor Banda, folosind mercenari japonezi.[9] După ce a întâmpinat o oarecare rezistență îndârjită, în mare parte, din partea tunurilor pe care localnicii le obținuseră de la englezi, ei capturează insula Lonthor prin forță. 2800 de localnici sunt uciși pe loc în cadrul acestei campanii de cucerire, fapt care îi aduce lui Coen porecla de “The Butcher of Banda” (Măcelarul din Banda), aceștia fiind înlocuiți de sclavii (obligați să presteze muncă forțată) de pe alte insule, pentru a face loc plantatorilor olandezi.[10] Din cei 15.000 de locuitori (câți avea insula) se crede că doar 1500 au reușit să supraviețuiască. În același timp, 800 de oameni de pe insulă sunt deportați în Batavia.[11]

Din cauza disputelor de la sediul central din Bantam pe care acesta începuse să le aibă cu nativii indonezieni, chinezii și englezii, VOC-ul (Compania Olandeză a Indiilor de Est) își dorea un sediu central mai bun. Astfel, Jan Pieterszoon Coen decide să direcționeze o parte mai mare din comerțul companiei către Jakarta, acolo unde el deja stabilise o factorie, în 1610. Cu toate acestea, neavând încredere în conducătorul local, el decide în 1618, să transforme depozitele olandeze într-un fort. În timp ce era plecat într-o expediție, englezii reușesc să captureze orașul. Cu toate acestea, Coen reușește să recucerească Jakarta în 1619, un incendiu distrugând cea mai mare parte a orașului în timpul procesului. În același timp, el reconstruiește orașul și fortul, astfel fondând un nou oraș olandez pe ruinele predecesorului său, pe care el îl proclamă capitala Indiilor de Est Olandeze. În 1621, orașul a fost redenumit Batavia. Coen ar fi preferat să se numească Nieuw Hoorn, după orașul său natal, dar n-a fost să fie cum și-a dorit el.

III.Întoarcerea în Olanda (1622-1627)

În 1622, Coen vizitează din nou Europa. Pe 1 februarie 1623, acesta îi oferă postul său (de guvernator) lui Pieter de Carpentier și se întoarce în Olanda, unde are parte de o primire triumfală, de erou, în largul coastei Texelului.[12] Apoi, acesta devine directorul camerei de comerț a VOC din Hoorn și lucrează la stabilirea unor noi politici. În timpul absenței sale din Indiile de Est Olandeze, dificultățile cu englezii vor fi exacerbate de Masacrul olandez de la Amboyna (Insula Ambon de astăzi), în timpul căruia au fost omorâți 21 de englezi.[13] Pe 3 octombrie 1624, el este numit din nou în funcția de Guvernator-General al Indiilor de Est Olandeze, dar plecarea sa a fost oprită de englezi. În 1625, acesta se căsătorește cu Eva Ment, iar în 1627, pleacă pe ascuns în Indiile Orientale Olandeze cu soția sa, copilul lor nou-născut, fratele și sora ei, reluându-și funcția de guvernator pe 30 septembrie 1627.[14] După sosirea sa, englezii abandonează Batavia și își stabilesc cartierul-general la Bantam.

Ultimii ani ai vieții și moartea lui Jan Pieterszoon Coen

(1627-1629)

De 2 ori în timpul mandatului de guvernator al lui Coen, Sultanul Agung al Mataramului asediază Batavia, în 1628 și apoi, în 1629, dar de ambele dăți, acesta eșuează.[15] Forțele militare ale lui Agung erau slab înarmate și nu aveau provizii suficient de hrană, ca atare, n-au fost niciodată capabile să cucerească orașul.

În cele din urmă, Jan Pieterszoon Coen va muri brusc pe 21 septembrie 1629, în timpul celui de al doilea asediu asupra orașului, cel mai probabil, din cauza izbucnirii unei epidemii de holeră în Batavia, în timpul asediului. În Imogiri (o regiune a Indoneziei de astăzi) există o legendă persistentă conform căruia rămășițele sale au fost furate din mormântul său din Jakarta și puse sub treptele care duc spre mormântul Sultanului Agung.[16] În ceea ce privește moștenirea sa istorică, el a fost considerat pentru mult timp un erou în Țările De jos, însă, din secolul al-XIX-lea, ea a devenit una controversată din cauza violenței pe care a folosit-o pentrui a-și atinge scopurile, în special în timpul ultimei etape a Cuceririi olandeze a Insulelor Banda, care este considerată, pe scară largă, drept un genocid.

Bibliografie

I.Surse web

1. https://www.britannica.com/biography/Jan-Pieterszoon-Coen

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Jan_Pieterszoon_Coen

[1] https://www.britannica.com/biography/Jan-Pieterszoon-Coen

[2] Ibidem

[3] Ibidem

[4] Ibidem

[5] Ibidem

[6] Vechea denumire a orașului Jakarta

[7] https://en.wikipedia.org/wiki/Jan_Pieterszoon_Coen

[8] Ibidem