Istoria CIA: Perioada Eisenhower jpeg

Istoria CIA: Perioada Eisenhower

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Michael Nicholas Blaga

Generalul Dwight Eisenhower a preluat de la Harry Truman pre╚Öeden╚Ťia S.U.A la 20 ianuarie 1953, dar nici nu se instalase bine la Casa Alb─â ╚Öi a fost confruntat cu prima criz─â major─â pe plan interna╚Ťional: decesul nea╚Öteptat al lui I. V. Stalin. CIA d─âdea din col╚Ť ├«n col╚Ť la avalan╚Öa de ├«ntreb─âri ale mini╚Ötrilor privind inten╚Ťiile Moscovei r─âmase f─âr─â st─âp├ón ╚Öi admitea public: ÔÇ×nu avem nici o informa╚Ťie credibil─â privind g├óndurile celor de la KremlinÔÇŁ.

CIA și succesiunea lui Stalin

Cel mai furios dintre to╚Ťi era noul pre╚Öedinte recent instalat la Casa Alb─â care spumega acuz├ónd pe cei din jur: ÔÇť├Änc─â din 1946, to╚Ťi a╚Öa-zi╚Öii no╚Ötri exper╚Ťi l─âtrau alarmant despre ce ne a╚Öteapt─â c├ónd moare Stalin ╚Öi ce ar trebui s─â facem ca na╚Ťiune atunci c├ónd se va ├«nt├ómpla asta. Ei bine, a murit! Dar po╚Ťi s─â r─âscole╚Öti toate dosarele guvernului nostru, de la un cap─ât la altul c─âut├ónd vreun plan ├«ntocmit. Nu avem nici un plan. Nu suntem siguri nici m─âcar care-i diferen╚Ťa adus─â de moartea lui.ÔÇŁ

Moartea lui Stalin amplificase temerile mini╚Ötrilor privind inten╚Ťiile sovieticilor. Problema pus─â ├«n sarcina CIA era de a afla dac─â succesorii lui Stalin ÔÇô oricine ar fi ei ÔÇô ar lansa un r─âzboi preventiv contra Americii. Evenimentele ╚Öi m─ârturiile ulterioare vor ar─âta c─â Stalin n-a avut niciodat─â un plan-cadru de dominare a lumii, nici mijloacele necesare ├«ndeplinirii unui asemenea plan. Autorul c─âr╚Ťii scrie c─â ÔÇťomul care va prelua finalmente controlul puterii dup─â moartea lui Stalin, Nikita Hru╚Öciov, ├«╚Öi amintea c─â Stalin se cutremura la g├óndul unui conflict global cu America. El se temea de r─âzboi. Stalin n-a f─âcut niciodat─â nimic de natur─â s─â provoace un r─âzboi cu Statele Unite. El ├«╚Öi cuno╚Ötea limitele ╚Öi punctele slabeÔÇŁ.

├Än octombrie 1953, la 6 s─âptam├óni de la detonarea primei bombe termonucleare de c─âtre URSS, Eisenhower a luat ├«n considera╚Ťie lansarea unui atac nuclear total asupra Moscovei cu toate bombele atomice aflate ├«n arsenalul SUA. Stenogramele scoase de la secret ar─âta ca ├«n ╚Öedin╚Ťele Consiliului Securit─â╚Ťii Na╚Ťionale, Eisenhower a ÔÇ×ridicat aceast─â chestiune teribil─â deoarece nu mai avea rost s─â tremur─âm la g├óndul capabilit─â╚Ťii inamiculuiÔÇŁ mai ales ├«n condi╚Ťiile ├«n care SUA nu putea afla dac─â Moscova avea o singur─â bomb─â nuclear─â sau o mie.

Pe 16 ╚Öi 17 iunie 1953, cca 370 000 de cet─â╚Ťeni ai RDG au ie╚Öit ├«n strad─â. Mii de studen╚Ťi ╚Öi muncitori s-au r─âsculat ├«mpotriva oprim─ârii, incendiind cl─âdiri ale Partidului Comunist sovietic ╚Öi ale comuni╚Ötilor locali din Germania r─âs─âritean─â, vandaliz├ónd automobile ale mili╚Ťiei ╚Öi ├«ncerc├ónd s─â opreasc─â tancurile sovietice. R─âscoala a dep─â╚Öit estim─ârile ini╚Ťiale ale CIA care nu putea face nimic pentru a-i salva pe rebeli.

De╚Öi Frank Wisner c├ónt─ârise riscurile ├«narm─ârii berlinezilor din Berlinul de Est drept acceptabile, a dat ├«napoi ├«n ultimul moment. Armatele sale de eliberare s-au dovedit a fi f─âr─â valoare. R─âscoala a fost zdrobit─â de tancurile comuniste. O s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu, Eisenhower a ordonat CIA s─â formeze ╚Öi s─â echipeze organiza╚Ťii clandestine capabile de a lansa raiduri paramilitare ├«n RDG ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri comuniste din blocul sovietic.

Dwight Eisenhower si John Foster Dulles jpg jpeg

Dwight Eisenhower și John Foster Dulles

Ordinul includea ca CIA s─â ├«ncurajeze eliminarea liderilor principali din ╚Ť─ârile comuniste. Nemul╚Ťumit de incompeten╚Ťa CIA ├«n Germania r─âs─âritean─â ╚Öi ├«n Berlinul de Est, Eisenhower a ├«nceput s─â ac╚Ťioneze pentru redirec╚Ťionarea CIA spre inamici din Asia, Orientul Mijlociu, Africa ╚Öi America Latin─â. Sub conducerea sa, CIA a ├«ntreprins 170 de noi ac╚Ťiuni secrete de importan╚Ť─â major─â ├«n 48 de ╚Ť─âri ale lumii. Deseori, Eisenhower a luat deciziile de ac╚Ťiuni clandestine ├«n cadrul conversa╚Ťiilor sale private cu fra╚Ťii Dulles (John Foster Dulles, ministrul de Externe ╚Öi Allen Dulles, directorul general al CIA).

Procedura tipic─â era urm─âtoarea: Allen sugera lui Foster propunerea unei opera╚Ťiuni clandestine, iar Foster o discuta cu pre╚Öedintele Eisenhower la un pahar de whisky la Casa Alb─â. Foster se ├«ntorcea la fratele s─âu Allen cu aprobarea verbal─â a lui Eisenhower pentru opera╚Ťiunea sugerat─â de Allen ╚Öi cu o amenin╚Ťare: ÔÇ×DONÔÇÖT GET CAUGHTÔÇŁ (nu te l─âsa prins ├«n flagrant). Ani la r├ónd, ace╚Öti fra╚Ťi au dirijat ├«mpreun─â cursul opera╚Ťiunilor clandestine ale SUA ├«n conversa╚Ťii private la biroul organiza╚Ťiilor lor, la telefon sau duminica pe marginea piscinei, ├«mpreun─â cu sora lor Eleanor ÔÇô func╚Ťionar─â ╚Öi ea la Ministerul de Externe ├«n subordinea fratelui ei, Foster.

├Än capul lui John Foster Dulles se formase convingerea ferm─â ca el trebuie s─â fac─â orice pentru r─âsturnarea oric─ârui guvern care nu era un aliat declarat al Americii. Fratele s─âu Allen era cu totul de acord ╚Öi ├«mpreun─â cu consim╚Ť─âm├óntul verbal al lui Eisenhower au demarat ac╚Ťiunile de a reface harta lumii pe baza acestui concept. Spre deosebire de ceilal╚Ťi directori care l-au precedat la CIA, Allen Dulles considera c─â exist─â o metoda mai eficace dec├ót t─âcerea ├«n ceea ce prive╚Öte interesul imediat al CIA ╚Öi anume, o publicitate demn─â. ├Än acest scop el a ├«nceput o ac╚Ťiune constant─â de recrutare a celor angaja╚Ťi ├«n presa ca Henry Luce ╚Öi editorii revistelor Time, Life, Fortune precum ╚Öi ReaderÔÇÖs Digest ÔÇô cea mai v├óndut─â revist─â ├«n SUA cu cca 40 de milioane de exemplare lunar.

Allen Dulles ridica telefonul ╚Öi corecta con╚Ťinutul unui articol care urma s─â fie tip─ârit ├«n pres─â sau s─â ob╚Ťin─â rechemarea acas─â a unui jurnalist acreditat ├«n str─âin─âtate care-l irita dintr-un motiv sau altul. De-a lungul anilor, Allen Dulles a construit pentru uzul CIA o ma╚Öin─â de propagand─â care includea peste 50 de organiza╚Ťii de pres─â, 12 edituri ╚Öi sprijinul personal al unor magna╚Ťi ca Axel Springer ÔÇô cel mai mare proprietar de ziare din Germania.

Presa aservit─â reflect─â docil dorin╚Ťa lui Allen Dulles de a fi prezentat publicului ca un subtil maestru aflat ├«n fruntea unei agen╚Ťii de spionaj profesionist. Arhivele CIA dezv─âluie o cu totul alt─â realitate. Stenogramele ╚Öedin╚Ťelor zilnice ale lui Allen Dulles ╚Öi ale adjunc╚Ťilor s─âi descriu CIA ca o organiza╚Ťie care alterna de la crize interna╚Ťionale la calamit─â╚Ťi interne- alcoolismul rampant, fraude financiare, demisii ├«n mas─â.

De pild─â, ce ar trebui f─âcut cu ofi╚Ťerul CIA care a ucis un coleg britanic ╚Öi-l a╚Ötepta o condamnare de omor, a justi╚Ťiei? De ce s-a sinucis ╚Öeful agenturii CIA din Elve╚Ťia? Ce se poate face contra lipsei de oameni talenta╚Ťi ├«n departamentul de opera╚Ťii clandestine al CIA? Analize interne f─âcute de inspectorul general Lyman Kirkpatrick ├«l avertizau pe Dulles ca militarii califica╚Ťi, angaja╚Ťi de CIA ├«n timpul r─âzboiului din Coreea, demisioneaz─â cu sutele ╚Öi pleac─â cu o atitudine ostil─â fa╚Ť─â de CIA.

Cei r─âma╚Öi erau to╚Ťi ni╚Öte mediocrit─â╚Ťi ÔÇô concluzioneaz─â ancheta intern─â f─âcut─â de inspectorul general. Dulles a ├«ncuiat ├«n seiful s─âu aceste anchete interne ╚Öi nimic nu s-a schimbat. 43 de ani mai t├órziu, ├«n anul 1996, o anchet─â a parlamentului SUA constata c─â: ÔÇ×CIA continu─â s─â fie confruntat─â cu o criz─â major─â de personal care n-a fost abordat─â p├ón─â acum ├«ntr-un mod coerent. ÔÇ×Ast─âzi, CIA tot nu are ├«nc─â destui oameni califica╚Ťi pentru ocuparea posturilor sale multiple din str─âin─âtate.

Cel mai mare din istoria CIA

├Än aprilie 1951 parlamentul iranian voteaz─â na╚Ťionalizarea produc╚Ťiei de petrol a ╚Ť─ârii aflat─â p├ón─â atunci sub control britanic. Prim-ministru este numit un parlamentar ├«n v├órst─â de 69 de ani, pe nume Mohammad Mossadeq. La englezi, prim-ministru era Winston Churchill, ├«n v├órsta de 76 de ani. Ambii erau ni╚Öte batr├óni ├«nc─âp─â╚Ť├óna╚Ťi care rezolvau treburile ╚Ť─ârii ├«mbr─âca╚Ťi ├«n pijama. Anglia preg─âtea invazia Iranului unde 70 000 de solda╚Ťi britanici aveau misiunea ocup─ârii militare a c├ómpurilor petrolifere ╚Öi confiscarea rafin─âriei de la Abadan ÔÇô cea mai mare rafin─ârie a lumii la ora aceea. Mossadeq cere ajutorul ONU ╚Öi al Casei Albe.

Pre╚Öedintelui Truman i se spune ├«ntre 4 ochi c─â atacul britanic contra Iranului ar putea dezl─ân╚Ťui al III-lea r─âzboi mondial (aluzie la URSS vecina de la nord care mai invadase Iranul ├«n 1941 ╚Öi care a╚Ötepta un pretext pentru a reveni cu trupe ├«n Iran). Ca urmare, Truman ├«i spune lui Churchill c─â SUA nu va sprijini niciodat─â o asemenea aventur─â contra Iranului. Pentru dep─â╚Öirea acestui impas, Churchill recurge la organizarea unei lovituri de stat clandestine viz├ónd r─âsturnarea de la putere a guvernului Mossadeq. Descoperind complotul englez, Mossadeq nu ezit─â s─â expulzeze tot personalul ambasadei britanice din Iran inclusiv spionii englezi acredita╚Ťi sub pa╚Öaport diplomatic. Cu c├óteva luni ├«nainte, sosise la Washington spionul englez Monty Woodhouse pentru a discuta cu ╚Öeful CIA cum s─â-l r─âstoarne pe Mossadeq.

Politica SUA declarat─â public era de sprijinire a lui Mossadeq. Dar CIA s-a angajat s─â-l r─âstoarne f─âr─â acordul prealabil al Casei Albe, unde Truman se afl─â pe ultima sut─â de metri ca pre╚Öedinte. Englezii propun la CIA drept comandant al loviturii de stat pe americanul Kim Roosevelt ÔÇô o ruda ├«ndep─ârtat─â a lui Franklin Roosevelt ÔÇô care lucra pentru CIA, de 2 ani, ├«n Iran, sub acoperire diplomatic─â. Milioanele de dolari puse de CIA la b─âtaie pentru acest proiect reprezentau averi imense ├«n Iran, una din cele mai s─ârace ╚Ť─âri ale lumii pe vremea aceea. Eisenhower prefera s─â-i dea lui Mossadeq un ├«mprumut de 100 de milioane de dolari pentru stabilizarea guvernului iranian, dec├ót s─â-l r─âstoarne de la putere cum insistau englezii.

P├ón─â la urm─â, Eisenhower va da pe 11 iulie 1953 aprobarea declan╚Ö─ârii complotului pe care Kim Roosevelt o a╚Ötepta cu ├«nfrigurare la Teheran ╚śahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi fugise la Roma ca s─â scape de presiunile lui Kim Roosevelt, iar restul militarilor se ╚Ťineau departe de aceste manevre. Filmul desf─â╚Öur─ârii loviturii de stat este plin de surprize nepl─âcute pentru CIA, ├«ntruc├ót Mossadeq nu st─âtea cu m├óinile ├«ncruci╚Öate. El a dizolvat parlamentul Iranului, singura instan╚Ť─â abilitat─â s─â-l demit─â pe Mossadeq, practic anul├ónd ac╚Ťiunile ilegale ale parlamentarilor cump─âra╚Ťi de CIA.

Milioanele de dolari trimise de CIA la Teheran vor fi utilizate pentru plata huliganilor sco╚Öi ├«n strad─â pentru a provoca haos ╚Öi anarhie. Lor li se vor al─âtura mii de al╚Ťi demonstran╚Ťi cu suficiente nemul╚Ťumiri pentru a participa la devastarea magazinelor din Teheran. Ei vor lua cu asalt cladirea guvernului unde vor captura pe unii mini╚Ötri afla╚Ťi acolo ╚Öi vor incendia redac╚Ťiile a patru ziare. ├Än mul╚Ťimea care ├«nconjurase cl─âdirea guvernului se aflau ╚Öi clerici; unul din ei era t├ón─ârul ayatolah Rulloah Khomeini, viitorul lider al Iranului. O sut─â de mor╚Ťi vor fi ridica╚Ťi de pe str─âzile Teheranului.

Alte 200 de iranieni vor muri la asaltul casei lui Mossadeq, puternic ap─ârat─â de armata ╚Ť─ârii. Mossadeq va evada din ├«ncercuire, dar se va preda a doua zi g─ârzilor ╚śahului Pahlavi. Va fi ├«ncarcerat pentru urm─âtorii 3, ani dup─â care va fi ╚Ťinut ├«n arest la domiciliu p├ón─â la sf├ór╚Öitul vie╚Ťii. T├ón─ârul ╚Öah Pahlavi Ariamehr va deveni centrul politicii americane ├«n lumea musulman─â pentru un sfert de secol. Cel care va vorbi cu ╚Öahul ├«n numele SUA, ├«n to╚Ťi ace╚Öti 25 de ani, nu va fi ambasadorul american la Teheran ci ╚Öeful agenturii CIA din Iran.

Urm─âtoarea lovitur─â de stat organizat─â ╚Öi executat─â de CIA pentru r─âsturnarea unui guvern legitim, a fost ├«mpotriva lui Jacobo Arbenz ╚Öeful guvernului Guatemalei. Acest complot armat ╚Öi ├«ncheiat cu multe victime omene╚Öti ├«n Guatemala reprezenta ├«nceputul politicii de minciun─â fa╚Ť─â de pre╚Öedintele SUA, atunci c├ónd ├«n joc era soarta lor. Tim Weiner spune textual, dup─â consultarea arhivei CIA, c─â Allen Dulles ╚Öi colegii lui ÔÇ×erau preg─âti╚Ťi s─â-l mint─â pe pre╚Öedintele Eisenhower pentru a proteja imaginea CIA. Iar minciunile lor au avut consecin╚Ťe de lung─â durat─âÔÇŁ.

Infiltrarea CIA cu agen╚Ťi dubli

Tim Weiner aduce la lumina tiparului multe secrete p─âzite cu str─â╚Önicie de c─âtre to╚Ťi directorii care s-au succedat de-a lungul anilor la conducerea CIA. Un exemplu de secret arz─âtor este dezv─âluirea faptului c─â CIA a fost masiv infiltrat─â cu agen╚Ťi dubli, adic─â indivizi care de╚Öi afla╚Ťi pe statele de salarii ale CIA erau de fapt agen╚Ťi comuni╚Öti a c─âror misiune era de a planta informa╚Ťii false. Directorul Allen Dulles ╚Ötia c─â CIA nu poate face fa╚Ť─â nici unei simple interpel─âri a parlamentului SUA pe acest subiect.

De aceea c├ónd senatorul Joseph McCarthy l-a avertizat pe Dulles ├«ntre 4 ochi c─â ÔÇ×CIA nu este nici sacrosant─â, nici imun─â de anchetare din partea CongresuluiÔÇŁ, Allen Dulles ╚Öi-a dat seama imediat c─â-i vorba despre supravie╚Ťuirea lui. Fratele sau John Foster Dulles l─âsase procurorii lui McCarthy s─â intre pe u╚Öile ministerului s─âu de externe. Ei au devastat Departamentul de Stat pentru zece ani cu anchetele lor. Pentru prevenirea unui dezastru similar la CIA, Allen Dulles dispune imediat organizarea unei echipe de agen╚Ťi CIA a c─âror misiune unic─â era s─â penetreze clandestin biroul senatorului McCarthy prin infiltrarea unui spion sau plantarea de microfoane ÔÇô preferabil ambele metode.

Dulles copia astfel metodologia directorului FBI Edgar Hoover: culesul de informa╚Ťii compromi╚Ť─âtoare ╚Öi apoi r─âsp├óndirea lor p├ón─â la compromiterea politicianului vizat. James McCargar este agentul CIA demascat de Tim Weiner c─â a acceptat ╚Öi executat acest ordin neverosimil: spionaj calificat ├«n cl─âdirea parlamentului federal al SUA av├ónd ca ╚Ťint─â un membru ales de public al Senatului ╚Öi pre╚Öedintele unei comisii parlamentare. McCargar reu╚Öe╚Öte s─â afle numele unui informator de-al lui McCarthy din interiorul CIA, dup─â care ├«i va planta acestuia rapoarte false care vor ajunge la McCarthy. Afl├ónd de reu╚Öita misiunii incredin╚Ťate de CIA lui McCargar, directorul Dulles i-a spus doar at├ót: ÔÇťAi salvat Republica!ÔÇŁ.

De╚Öi Congresul SUA a hot─âr├ót constituirea unei comisii permanente de supraveghere ╚Öi control a CIA, aceast─â comisie nu va putea fi votat─â ├«n func╚Ťiune pentru urm─âtorii 20 de ani! Aceste dezv─âluiri documentate riguros de Tim Weiner cu nume ╚Öi date exacte au scandalizat America. Ziarul Christian Science Monitor a concluzionat astfel: ÔÇ×Asta este de departe cea mai de speriat carte a anuluiÔÇŁ. La sf├ór╚Öitul lunii mai 1954, pre╚Öedintele Eisenhower a primit ╚Öi examinat o scrisoare incendiar─â de la un colonel de avia╚Ťie pe nume James Kellis. Era primul denun╚Ť venit la Casa Alb─â din interiorul CIA, autorul scrisorii fiind unul dintre p─ârin╚Ťii fondatori ai CIA.

Era un veteran de pe vremea OSS ╚Öi al celui de-al II-lea r─âzboi mondial, luptase ├«n Grecia ╚Öi ulterior ├«n China unde a activat ca prim rezident al spionajului american (SSU) cu sediul la Shanghai. ├Än timpul r─âzboiului din Coreea, Kellis era ╚Öeful opera╚Ťiunilor paramilitare ale CIA din ├«ntreaga lume. Directorul CIA de atunci era generalul Walter Bedell Smith care l-a trimis pe Kellis ├«n Asia ╚Öi Europa pentru anchetarea problemelor CIA. Nu i-a pl─âcut ce a v─âzut ╚Öi la c├óteva luni dup─â venirea lui Allen Dulles la conducerea CIA, Kellis a demisionat, total dezgustat. Scrisoarea lui Kellis este extraordinar─â pentru c─â-l avertizeaz─â pe pre╚Öedintele SUA asupra unor aspecte concrete de la CIA, ascunse cu grij─â de ochii lui Eisenhower.

De exemplu: CIA a livrat inten╚Ťionat sau din cras─â incompeten╚Ť─â suma de un milion de dolari unui serviciu de spionaj comunist din Polonia (operatiunea WIN); CIA a organizat ├«n orb o re╚Ťea de spionaj pentru comuni╚Ötii din Coreea ╚Öi a min╚Ťit apoi Congresul SUA asupra opera╚Ťiunilor CIA din Coreea ╚Öi din China, de team─â c─â vor fi ancheta╚Ťi. Dar CIA n-a sc─âpat de anchet─â parlamentului care l-a trimis pe Kellis ├«n Extremul Orient ├«n 1952.

Ajuns acolo, Kellis a descoperit c─â CIA fusese manipulat─â ╚Öi ├«n╚Öelat─â de inamic; Allen Dulles planta articole laudative la adresa sa ├«n presa american─â care-l descria fals pe Dulles drept ÔÇťun misionar cre╚Ötin ╚Öi amabil, expertul cel mai mare al SUA ├«n domeniul informa╚ŤiilorÔÇŁ. Kellis este citat de Tim Weiner c─â i-ar fi scris lui Eisenhower ├«n acea scrisoare c─â ÔÇť...pentru unii dintre noi, care i-am v─âzut cealalt─â fa╚Ť─â a lui Allen Dulles, nu vedem prea multe tr─âs─âturi cre╚Ötine. Eu personal ├«l consider un administrator guvernamental ambi╚Ťios ╚Öi complet incompetentÔÇŁ. ├Än finalul scrisorii, Kellis spune pre╚Öedintelui c─â ...ÔÇŁac╚Ťiuni drastice sunt necesare pentru cur─â╚Ťirea CIAÔÇŁ.

├Än 1954, Eisenhower ordona constituirea celei de-a II-a comisii secrete a c─ârei misiune era prevenirea unui atac nuclear din partea URSS. El era obsedat de pericolul unui nou Pearl Harbour ╚Öi insista asupra necesit─â╚Ťii de a se g─âsi o metod─â de ascultare clandestin─â a celor de la Kremlin. Solu╚Ťia salvatoare a fost furnizat─â de britanici care reu╚Öiser─â s─â-i asculte pe sovietici la Viena unde cablurile de telecomunica╚Ťii ale Armatei Ro╚Öii fuseser─â interceptate de englezi. Se propunea americanilor efectuarea ├«n comun a unei ac╚Ťiuni identice ├«n Berlinul de Est. ├Än februarie 2007 a fost scoas─â de la secret ├«ntreaga istorie a tunelului s─âpat de americani ├«n Berlinul de Est ╚Öi ascultarea clandestin─â a telecomunica╚Ťiilor sovietice ├«ncep├ónd din luna mai 1955.

├Äntreaga opera╚Ťiune a fost divulgat─â sovieticilor de c─âtre George Blake (foto) spionul englez recrutat ├«n serviciul Moscovei de pe vremea r─âzboiului din Coreea, unde Blake c─âzuse prizonier la nord-coreeni. Sovieticii ├«l pre╚Ťuiau a╚Öa de mult pe George Blake ├«nc├ót au l─âsat opera╚Ťiunea tunelului din Berlinul de Est s─â func╚Ťioneze 11 luni p├ón─â la demascarea ei public─â ├«n aprilie 1956. P├ón─â ├«n ziua de azi r─âm├óne nerezolvat─â urm─âtoarea enigm─â: au livrat sovieticii informa╚Ťii false, cunosc├ónd de la bun ├«nceput existen╚Ťa tunelului?

George Blake jpg jpeg

Casa Alb─â ╚Öi Pentagonul presupuneau c─â inten╚Ťiile Kremlinului erau identice cu ale SUA: distrugerea inamicului ├«n prima zi a celui de-al III-lea r─âzboi mondial. De aceea misiunea lor era s─â localizeze capacit─â╚Ťile militare sovietice ╚Öi s─â le distrug─â primii. Pentru atingerea acestui obiectiv militar, comandamentul strategic aerian al SUA a preg─âtit ├«n secret un plan militar de prim─â lovitur─â aerian─â cu utilizarea a 3000 de bombe atomice pentru distrugerea fiec─ârui ora╚Ö ╚Öi a fiec─ârui obiectiv militar de la Var╚Öovia la Beijing.

Toate aceste preg─âtiri militare se bazau pe estimarea eronat─â a CIA c─â Moscova dispunea de 500 de rachete nucleare ├«ndreptate spre SUA la acea ora. Acum se ╚Ötie cifra exact─â: URSS avea patru asemenea rachete! ├Än noiembrie 1954, CIA ob╚Ťine aprobarea lui Eisenhower de a proiecta ╚Öi construi ├«n secret avionul spion U-2 ├«n cala c─âruia s─â fie instalat─â aparatur─â sofisticat─â de fotografiere ╚Öi telemetrie de ├«nalt─â rezolu╚Ťie. Eisenhower a dat aprobarea cu urm─âtoarea premoni╚Ťie sumbr─â: ÔÇ×├Äntr-o bun─â zi, una din ma╚Öinile astea va fi capturat─â ╚Öi atunci vom avea o adev─ârat─â furtun─âÔÇŁ.

├Än luna mai 1960, era planificat─â la Paris o conferin╚Ť─â la nivel ├«nalt cu participarea conduc─âtorilor SUA ╚Öi ai URSS, gazda fiind pre╚Öedintele Fran╚Ťei, generalul Charles De Gaulle. Scopul conferin╚Ťei era ├«ncetarea r─âzboiului rece ╚Öi destinderea rela╚Ťiilor dintre super puterile lumii. Primul- ministru sovietic Nikita Hru╚Öciov fusese recent oaspetele lui Eisenhower ├«n SUA ╚Öi purtaser─â tratative directe ├«n tab─âra de la Camp David. Eisenhower spera s─â fructifice, la Paris, cu Hru╚Öciov un acord de destindere ├«n spiritul de la Camp David ÔÇô cum definiser─â americanii atmosfera de ├«n╚Ťelegere dintre cei doi ╚Öefi de guverne.

Pentru a nu risca e╚Öecul conferin╚Ťei de la Paris, Eisenhower a interzis zborul avioanelor U-2 asupra URSS dup─â data de 25 aprilie 1960, el fiind singura autoritate abilitat─â s─â aprobe aceste zboruri secrete. Obi╚Önuit cu practica ocolirii lui Eisenhower, directorul adjunct de la CIA, Richard Bissell se duce la Pentagon ╚Öi ob╚Ťine de la ministrul ap─âr─ârii permisiunea de zbor asupra URSS al unui avion U-2 pentru data de 1 mai 1960 cu decolarea din Pakistan.

Premoni╚Ťia sumbr─â a lui Eisenhower, c─â ├«ntr-o bun─â zi va fi capturat avionul spion U-2, se va adeveri ├«n ziua de 1 mai 1960 c├ónd avionul pilotat de Gary Powers este dobor├ót de rachetele sovietice ├«n interiorul URSS. ├Än urm─âtoarele 7 zile, Casa Alb─â ╚Öi ministerul de externe au min╚Ťit public poporul american asupra acestui incident, ne╚Ötiind c─â pilotul era viu ╚Öi nev─ât─âmat ├«n m├óinile sovieticilor. La 7 mai 1960, se da publicit─â╚Ťii declara╚Ťia c─â: ÔÇ×nu a existat nici o autoriza╚Ťie privind acest zbor U-2ÔÇŁ, iar pe 9 mai 1960 Eisenhower ├«╚Öi exprim─â la Casa Alb─â dorin╚Ťa de a demisiona din func╚Ťie.

Procesul lui Gary Powers jpg jpeg

Procesul lui Gary Powers

Milioane de americani au ├«n╚Ťeles atunci c─â au fost min╚Ťi╚Ťi de pre╚Öedintele lor ├«n numele siguran╚Ťei na╚Ťionale. Doctrina nega╚Ťiei plauzibile era moart─â, iar conferin╚Ťa de la Paris a fost torpilat─â de acest incident ╚Öi n-a mai avut loc. R─âzboiul rece a continuat ├«nc─â un deceniu, iar Eisenhower, aflat la pensie, avea s─â declare c─â cel mai mare regret din anii s─âi la Casa Alb─â ÔÇ×a fost minciuna despre U-2. Nu mi-am dat seama ce pre╚Ť mare aveam s─â pl─âtim pentru minciuna aceea.ÔÇŁ

Istoricii americani sunt confrunta╚Ťi cu documente, acte ╚Öi m─ârturii care impun reevaluarea substan╚Ťial─â a pre╚Öedintelui Eisenhower ╚Öi a guvern─ârii sale ├«ntre anii 1953-1961. Este evident acum c─â Eisenhower a ╚Ötiut ceea ce americanii afl─â abia acum dup─â aproape 5 decenii de atunci. Tim Weiner transcrie cuvintele adresate de Eisenhower lui Allen Dulles la plecarea sa de la Casa Alb─â: ÔÇ×Structura organiza╚Ťiei noastre de informa╚Ťii este defectuoas─â, trebuie reorganizat─â ╚Öi noi ar fi trebuit s-o facem demult. Nimic nu s-a schimbat de la Pearl Harbour ├«ncoace. Am suferit o ├«nfr├óngere timp de 8 ani. Las succesorului meu o mo╚Ötenire de scrumÔÇŁ. Aceste ultime cuvinte sunt alese de autor drept titlu al c─âr╚Ťii sale.