Istoria CIA (II): OSS ÔÇô un Gestapo american? jpeg

Istoria CIA (II): OSS ÔÇô un Gestapo american?

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Michael Nicholas Blaga

Vicepre╚Öedintele Harry Truman a devenit pre╚Öedintele S.U.A. la 12 aprilie 1945 ca urmare a decesului lui Franklin Delano Roosevelt (FDR). Printre noile sale r─âspunderi ca pre╚Öedinte ╚Öi comandant suprem, se afla ╚Öi controlul unei organiza╚Ťii care-i displ─âcea: Oficiul Serviciilor Strategice (OSS). Sub acest nume func╚Ťiona spionajul american, creat de FDR ├«n anii r─âzboiului pentru necesit─â╚Ťile frontului. 

Continu─âm din num─ârul trecut, recenzia c─âr╚Ťii lui Tim Weiner, Mo╚Ötenire de scrum - Istoria C.I.A., publicat─â de editura Random House din New York. 

La comanda OSS, se afla un coleg de ╚Öcoala al lui FDR, generalul-maior William J. Donovan (foto sus), un soldat viteaz distins cu medalii ├«nalte pentru eroism ├«n tran╚Öeele primului r─âzboi mondial. Donovan s-a dovedit a fi ├«ns─â un slab conduc─âtor de oameni; foarte pu╚Ťini generali ╚Öi amirali aveau ├«ncredere ├«n el, ├«n principal din cauza oamenilor pe care-i angajase ├«n OSS, o adun─âtur─â de diletan╚Ťi, care depindeau de spionajul britanic. P├ón─â ╚Öi FDR avea constant dubii ├«n privin╚Ťa lui Donovan.

La ├«nceputul anului 1945, FDR a ordonat militarilor de la Casa Alba s─â efectueze o anchet─â secret─â privind opera╚Ťiunile OSS pe durata r─âzboiului. Fragmente din aceast─â anchet─â au transpirat ├«n ziarul New York Times care a avertizat publicul c─â Donovan vrea s─â ├«nfiin╚Ťeze dup─â r─âzboi un Gestapo american.* (*Un detaliu din aceast─â anchet─â, dezv─âluie cÔÇŁ ÔÇ×generalul Donovan a pierdut o serviet─â cu documente secrete la o petrecere din capitala Rom├óniei, geanta care a fost predat─â la Gestapo de o dansatoare din Bucure╚ÖtiÔÇŁ).

Truman desfiin╚Ťeaz─â OSS, transformat ├«n SSU

La cinci luni de la instalarea sa la Casa Alb─â, Truman (foto) emite ordinul preziden╚Ťial de desfiin╚Ťare a OSS ╚Öi concedierea ├«n decurs de zece zile a celor aproape 13.000 de persoane aflate pe statele de salarii ale OSS. ├Än locul OSS-ului, Truman dorea un buletin zilnic de informa╚Ťii destinat numai lui, care s─â-l ╚Ťin─â la curent cu tot ce se ├«nt├ómpla ├«n lumea larg─â. El a insistat permanent, c─â niciodat─â n-a vrut ca ÔÇ×...C.I.A. s─â ac╚Ťioneze ca o organiza╚Ťie de spionaj. N-a existat niciodat─â aceast─â inten╚Ťie atunci c├ónd C.I.A. a fost ├«nfiin╚ŤatÔÇŁ.

Harry Truman jpg jpeg

Aceast─â viziune a pre╚Öedintelui Truman a fost subminat─â din start. Dup─â o s─âpt─âm├ón─â de la data ordinului de desfiin╚Ťare a OSS, func╚Ťionari civili de la Pentagon ╚Öi amici de-ai lui Donovan au demarat ac╚Ťiuni de contramandare a ordinului preziden╚Ťial.

Ace╚Ötia au trimis de la Pentagon telegrame cifrate spionilor americani din Berlinul ocupat de alia╚Ťi c─â vor ac╚Ťiona sub alt nume: Strategic Services Unit (SSU) dar cu un personal numeric drastic redus ╚Öi av├ónd ca ╚Ťint─â spionarea ac╚Ťiunilor Armatei Ro╚Öii aflate ├«n Germania. Teama ca un nou r─âzboi putea izbucni, a divizat ├«n dou─â tabere pe viitorii conduc─âtori ai spionajului american.

├Äntr-o tab─âr─â se aflau cei care militau pentru culegerea de informa╚Ťii secrete prin utilizarea spionajului. ├Än cealalt─â tab─âr─â se grupaser─â cei care erau ├«n favoarea ac╚Ťiunilor de r─âzboi clandestin ÔÇô adic─â ducerea pe mai departe a r─âzboiului prin opera╚Ťiuni secrete. Spionajul caut─â cunoa╚Öterea lumii, tab─âra lui Richard Helms.

R─âzboiul clandestin ╚Öi opera╚Ťiunile secrete urm─âresc s─â schimbe lumea, tab─âra lui Frank Wisner. Acesta din urm─â este trimis la Bucure╚Öti ├«n septembrie 1944 ca ╚Öef al agenturii de spionaj american din Rom├ónia, cu ordinul de a-i spiona pe sovietici. A conspirat ├«mpreun─â cu t├ón─ârul rege Mihai al Rom├óniei pentru repatrierea pilo╚Ťilor alia╚Ťi dobor├ó╚Ťi de tunurile antiaeriene care ├«nconjurau Ploie╚Ötiul ÔÇô ora╚Öul cel mai puternic ap─ârat de nem╚Ťi dincolo de hotarele Germaniei.

├Än decembrie 1945 Helms ╚Öi Wisner se re├«ntorc la Washington din Europa devastat─â de r─âzboi f─âr─â a avea nici o idee despre viitorul lor. Frank Wisner se va reg─âsi ca avocat la firma de avocatur─â la care lucrase ├«nainte de r─âzboi. Allen Dulles, loc╚Ťiitorul lui Donovan (╚Öi fost ╚Öef al agenturii OSS din Elve╚Ťia), s-a retras ╚Öi el ├«n avocatur─â la firma din New York a fratelui sau John Foster Dulles. Pentru mul╚Ťi ani nu va mai exista o informare coerenta a guvernului american privind informa╚Ťiile din spionaj.

Formarea CIG și dosarele militarilor

Primele ├«ncerc─âri ale lui Truman de a r─âspunde nevoii de informa╚Ťii ale Casei Albe ╚Öi ale S.U.A. ├«n general, dateaz─â de la ├«nceputul anului 1946 c├ónd a constituit efemera organiza╚Ťie numita Central Intelligence Group (CIG). La comanda ei a numit pe contra-amiralul Sidney W. Souers, fostul director adjunct al informa╚Ťiilor marinei militare, un concet─â╚Ťean al lui Truman din statul s─âu natal Missouri.

Ca to╚Ťi directorii generali de informa╚Ťii care l-au succedat, Souers a primit mari responsabilit─â╚Ťi f─âr─â autoritatea echivalent─â acestor r─âspunderi. Departamentul de Stat ╚Öi ministerul for╚Ťelor armate refuzau s─â-i vorbeasc─â lui Souers ╚Öi oamenilor lui de la CIG (dou─â mii de ofi╚Ťeri de informa╚Ťii care controlau dosarele a cca 400.000 de persoane). Armata, marina militar─â ╚Öi FBI-ul ├«l tratau pe Souers ╚Öi pe oamenii lui cu cel mai profund dispre╚Ť. N-a mirat pe nimeni ca el n-a rezistat ├«n aceast─â func╚Ťie dec├ót o sut─â de zile. La 10 iunie 1946 generalul Hoyt Vandenberg devine al doilea director al informa╚Ťiilor centrale (CIG) f─âr─â a avea uneltele esen╚Ťiale: bani, putere ╚Öi oameni.

F─âr─â consim╚Ť─âm├óntul Congresului S.U.A., CIG nu putea cheltui bani ├«n mod legal iar f─âr─â bani ├«nsemna s─â fi f─âr─â putere. ├Än num─ârul anterior am relatat despre prima ac╚Ťiune clandestin─â a S.U.A., organizat─â de Vandenberg ├«n Rom├ónia cu scopul t─âierii liniilor de aprovizionare ale Armatei Ro╚Öii ├«n Europa ocupat─â de sovietici. E╚Öecul acelei ac╚Ťiuni clandestine a dus la desfiin╚Ťarea Partidului Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi ├«ntemni╚Ťarea elitei politice a Rom├óniei. ├Än anul 1947, Frank Wisner ob╚Ťine un post la Departamentul de Stat de unde va ac╚Ťiona asupra zonelor ocupate ale Berlinului, Vienei, Triest-ului ╚Öi ale capitalei Japoniei.

Tot ├«n anul 1947, George Kennan fost consilier al ambasadei SUA din Moscova este promovat director ├«n ministerul de externe, la o nou─â direc╚Ťie creat─â sub numele Planificarea Politicii externe. Ideile acestui diplomat obscur vor contribui la constituirea a trei mari for╚Ťe de influen╚Ťare a lumii: Doctrina Truman (care reprezenta un avertisment dat Moscovei s─â ├«nceteze subminarea unor ╚Ť─âri str─âine); Planul Marshall (un bastion al influen╚Ťei americane ├«n Europa) ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea departamentului Opera╚Ťiuni Clandestine la C.I.A. Vandenberg nu va rezista nici el dec├ót opt luni la conducerea grupului informa╚Ťiilor centrale. Succesorul lui, al treilea director ├«n 15 luni, a fost contraamiralul Roscoe Hillenkoetter instalat la 1 mai 1947. La fel ca predecesorii lui, el n-a vrut s─â devina director ╚Öi n-ar fi trebuit s─â ajung─â niciodat─â ├«n acea func╚Ťie ÔÇô spune o istorie a C.I.A. din acele timpuri.

18 septembrie 1947 ÔÇô na╚Öterea CIA

18 septembrie 1947 este data na╚Öterii oficiale a CIA ├«n urma unor deliber─âri secrete ale Congresului SUA ╚Öi a legii privind siguran╚Ťa na╚Ťional─â. Aceia╚Öi lege a mai dat na╚Ötere Consiliului Securit─â╚Ťii Na╚Ťionale ╚Öi func╚Ťiei de ministru al ap─âr─ârii. Truman nume╚Öte ├«n func╚Ťia de ministru al ap─âr─ârii pe James Forrestal c─âruia i s-a ordonat s─â unifice sub conducerea sa, toate for╚Ťele militare americane: armata de uscat, marina militar─â, avia╚Ťia ╚Öi infanteria marin─â. ├Än aprilie 1948 erau programate alegeri generale ├«n Italia unde comuni╚Ötii italieni erau o for╚Ť─â de temut cu mari ╚Öanse de a c├ó╚Ötiga majoritatea ├«n viitorul parlament al Italiei.

CIA prime╚Öte sarcina de a cump─âra voturi care s─â previn─â un succes al comuni╚Ötilor la alegeri. ╚śeful agenturii CIA din Italia, James J. Angleton cere zece milioane de dolari pentru aceast─â ac╚Ťiune care era ilegal─â din start ÔÇô dup─â cum recunoa╚Öte acum fiecare agent implicat ╚Öi intervievat de Tim Weiner. Pentru c─â zece milioane de dolari s-au dovedit insuficien╚Ťi, s-a apelat la Fondul de Stabilizare a Monedei, un depozit de 200 de milioane de dolari creat ├«n timpul marii crize economice din 1929 pentru consolidarea dolarului ├«n schimburile valutare pe termen scurt.

Geamantane pline cu dolari erau ├«nm├ónate politicienilor italieni la hotelul de lux HASSLER din Roma. Metoda a dat rezultate: Partidul Cre╚Ötin Democrat a c├ó╚Ötigat confortabil alegerile ╚Öi a format guvernul Italiei cu excluderea comuni╚Ötilor. ├Än urm─âtorii 25 de ani metoda cump─âr─ârii alegerilor ╚Öi a politicienilor cu geamantane pline cu dolari s-a repetat ├«n Italia ╚Öi ├«n multe alte ╚Ť─âri.

Planul Marshall și CIA

├Än martie 1948, Truman cere Congresului aprobarea unui plan de mare anvergur─â intrat ├«n istorie sub numele ministrului de externe de atunci: Planul Marshall. Se ofereau europenilor milioane de dolari pentru reconstruc╚Ťia ╚Ť─ârilor devastate de r─âzboi ╚Öi ca o baricad─â american─â ├«mpotriva URSS. Un codicil secret al Planului Marshall permitea CIA s─â sustrag─â 685 de milioane de dolari din acest plan pentru ac╚Ťiuni clandestine de lupt─â politic─â.

Aceasta schem─â de sp─âlat bani pentru CIA a r─âmas secret─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului rece ╚Öi a reprezentat o surs─â de finan╚Ťare nedetectabil─â a opera╚Ťiunilor ei. La 18 iunie 1948 guvernul american emite decizia 10/2 prin care se autorizeaz─â ac╚Ťiuni clandestine de atac contra URSS ├«n toate col╚Ťurile lumii. Pentru executarea acestei decizii se constituie un grup de ac╚Ťiune ├«n interiorul CIA sub numele inofensiv de Oficiul pentru Coordonarea Politicii (OPC), al c─ârui ╚Öef va fi subordonat direct ministrului ap─âr─ârii, Forrestal, ╚Öi al ministrului de externe Marshall (├«ntruc├ót directorul CIA era considerat prea slab).

Persoana selectat─â s─â conduc─â acest grup secret de ac╚Ťiune (OPC) este Frank Wisner ÔÇô fostul ╚Öef al spionajului american din capitala Rom├óniei. El preia comanda OPC la 1 septembrie 1948 ╚Öi de╚Öi primea salariul de la CIA nu-l informa dec├ót rareori pe directorul general ce activit─â╚Ťi avea ├«n derulare. El singur decidea dac─â opera╚Ťiunile sale secrete erau conforme politicii externe a SUA. ├Än scurt timp, OPC a crescut ├«n m─ârime ╚Öi personal mai mult dec├ót restul departamentelor CIA luate ├«mpreun─â. OPC era considerat de guvernan╚Ťii ╚Ť─ârii ca cel mai mare secret al Americii, ├«n trecut ca secretizare numai de arsenalul nuclear. Una din primele ac╚Ťiuni ale OPC a fost ├«nfiin╚Ťarea organiza╚Ťiei Radio Europa Liber─â al c─ârei consiliu de organizare includea printre alte nume sonore pe generalul Dwight Eisenhower, Henry Luce, pre╚Öedintele revistelor Time, Life ╚Öi Fortune ╚Öi pe Cecil DeMille produc─âtor de filme la Hollywood ÔÇô to╚Ťi recruta╚Ťi de Frank Wisner s─â serveasc─â ca paravan de legitimitate pentru Radio Europa Liber─â. O alt─â ac╚Ťiune de ├«nceput a fost preluarea ├«n iulie 1949 a re╚Ťelei de spionaj naziste ├«n frunte cu generalul Reinhard Gehlen ÔÇô unul dintre ╚Öefii spionajului militar al lui Hitler ABWEHR. ├Äncartirui╚Ťi ├«ntr-o cl─âdire de l├ónga M├╝nchen, Gehlen a primit ├«n r├óndurile re╚Ťelei sale, mul╚Ťi criminali de r─âzboi proeminen╚Ťi. A╚Öa cum s-au temut unii de la CIA, sovieticii au penetrat de la bun ├«nceput grupul lui Gehlen, la nivel de comandan╚Ťi. S-a descoperit, de exemplu, ca ╚Öeful departamentului de contra- informa╚Ťii al lui Gehlen, lucrase pentru Moscova de la bun ├«nceput.  

200 de victime ÔÇô agen╚Ťii para╚Öuta╚Ťi

Timp de patru ani, Frank Wisner a trimis la moarte peste 200 de agen╚Ťi para╚Öuta╚Ťi ├«n spatele cortinei de fier, cu scopul de a transmite prin radio, informa╚Ťii culese ├«n teritoriile Ucrainei, Rom├óniei, Poloniei, Albaniei, etc. Ei erau a╚Ötepta╚Ťi la sosire de c─âtre poli╚Ťia secret─â comunist─â, constr├ón╚Öi s─â transmit─â prin radio informa╚Ťii false ╚Öi apoi ├«mpu╚Öca╚Ťi. Le-a trebuit ani celor de la CIA ca s─â descopere c─â sovieticii cuno╚Öteau din start fiecare aspect al acestor opera╚Ťiuni. Acum ╚Ötim ╚Öi sursa: James J. Angleton, omul responsabil la CIA cu aceste opera╚Ťiuni secrete, ├«╚Öi coordona activitatea sa ├«mpreun─â cu cel mai bun prieten din spionajul britanic, spionul Kim Philby trimis la Washington ca agent de legatur─â al Londrei pe l├óng─â guvernul american.

P├óna la fuga lui Philby la Moscova nimeni n-a fost ├«n stare s─â-l detecteze c─â spiona pentru sovietici ├«nc─â din anii 1930. ├Än ce-l priveste pe Angleton, el este promovat ╚Öef al contra informa╚Ťiilor de la CIA, unde va activa timp de 20 de ani de╚Öi dup─â servirea pr├ónzului zilnic, el era invariabil beat. Va fi concediat p├ón─â la urm─â dar dup─â imense pagube aduse SUA.

Primul adev─ârat conduc─âtor al CIA avea s─â fie al patrulea director general din cei patru ani de existen╚Ť─â ai organiza╚Ťiei: generalul Walter Bedell Smith, fost ╚Öef al Statului Major al armatei cu ultim domiciliu la Moscova ca ambasador al SUA. Ab initio, nici el nu acceptase postul la CIA din motive de s─ân─âtate: se ├«ntorsese de la Moscova cu un ulcer de pe urma discu╚Ťiilor lui cu Stalin, iar ajuns la Washington chirurgii militari i-au t─âiat dou─â treimi din stomac. Truman va insista ├«ns─â d├óndu-i ordin precum ╚Öi a patra stea de general...

Documente interne ale CIA devenite publice ├«n anul 2002, dezv─âluie lupta tenace dus─â de Bedell Smith cu Frank Wisner ╚Öi adjunctul lui, Allen Dulles pentru controlul de facto nu numai de jure al organiza╚Ťiei. Dac─â ├«n Europa de Est, Frank Wisner a trimis la moarte prin para╚Öutare 200 de agen╚Ťi acoperi╚Ťi, ├«n Coreea de Nord au fost para╚Öuta╚Ťi mii de agen╚Ťi f─âr─â a mai auzi de ei. Pentru generalul Bedell Smith costul acestor misiuni sinuciga╚Öe era prohibitiv ╚Öi imoral.

Anchete interne efectuate dup─â r─âzboiul din Coreea ar─âta c─â CIA n-a avut oameni infiltra╚Ťi ├«n teritoriul inamic ╚Öi c─â toate informa╚Ťiile trimise la Washington de c─âtre ÔÇ×surseleÔÇŁ CIA erau falsuri ├«ntocmite de inamic. Incompeten╚Ťa CIA ├«n Coreea de Nord r─âm├óne cel mai mare e╚Öec din istoria acestei organiza╚Ťii. ├Än ianuarie 1953 se instaleaz─â la Casa Alb─â noul pre╚Öedinte ales, generalul Dwight Eisenhower care-l promoveaz─â pe Bedell Smith ├«n func╚Ťia de adjunct al Secretarului de Stat, iar la CIA este numit director-general avocatul Allen Dulles. O nou─â er─â ├«ncepe la CIA.