Istoria Bibliotecii Congresului jpeg

Istoria Bibliotecii Congresului

Cunoscut─â drept cea mai veche institu╚Ťie din Statele Unite ale Americii, Biblioteca Congresului este un real monument de cultur─â, dar si cea mai mare bibliotec─â din Statele Unite ale Americii ╚Öi una dintre cele mai mari din lume.

Biblioteca Congresului a fost ├«nfiin╚Ťat─â printr-un act al Congresului emis ├«n 1800, c├ónd pre┼čedintele John Adams a semnat un proiect de lege care prevedea transferul  sediului  guvernului de la Philadelphia ├«n noua capital─â de la Washington. Legea  men╚Ťiona necesitatea unei biblioteci de referin┼ú─â pentru Congres care s─â con┼úin─â acele  c─âr┼úi care puteau fi necesare Congresului.

├Änfiin╚Ťat─â cu 5.000 $ aloca╚Ťi prin lege, biblioteca,  a fost g─âzduit─â ini╚Ťial ├«n noul Capitoliu p├ón─â ├«n august 1814, c├ónd trupele invadatoare britanice au incendiat cl─âdirea Capitoliului, iar con╚Ťinutul micii biblioteci a ars ╚Öi a fost jefuit.

 ├Än mai pu╚Ťin de o lun─â, presedintele pensionat, Thomas Jefferson, a oferit biblioteca sa personal─â ca ├«nlocuitor pentru documentele pierdute. Jefferson a petrecut 50 de ani  adun├ónd c─âr┼úi, ad─âug├ónd tot ceea ce era legat de America, ┼či de asemenea, oricare carte  rar─â ┼či valoroas─â pentru orice fel de  ┼čtiin┼ú─â. De aceea biblioteca lui a fost considerat─â  a fi una dintre cele mai bune din Statele Unite. Prin oferirea colec╚Ťiei  sale Bibliotecii Congresului,  Jefferson a anticipat discu╚Ťiile cu puteau s─â apar─â cu privire la natura documentelor  din colec┼úia sa, care includea c─âr┼úi ├«n limbi str─âine ┼či volume de filosofie, ╚Ötiin╚Ť─â, literatur─â ┼či alte subiecte care,  ├«n mod normal, nu f─âceau parte dintr-o  bibliotec─â  legislativ─â. El a scris, "Eu nu ┼čtiu s─â existe ├«n biblioteca mea  ramuri ale ┼čtiin┼úei pe care Congresul ar dori s─â le exclud─â din colec╚Ťiile sale, nu exist─â, de fapt, nici un subiect  la care un membru al Congresului s─â nu poat─â avea ocazia s─â se raporteze."

atr1725 0 jpg jpeg

├Än ianuarie 1815, Congresul a acceptat oferta lui Jefferson, aloc├ónd 23.950 dolari pentru cele 6, 487 de c─âr┼úi ale sale, pun├ónd bazele unei mari biblioteci na┼úionale. Conceptul Jeffersonian de universalitate, convingerea c─â toate subiectele sunt importante pentru biblioteca legislativ─â american─â, este filosofia ┼či ra┼úiunea din spatele politicilor cuprinz─âtoare de achizi╚Ťionare a Bibliotecii Congresului de ast─âzi.

Ainsworth Rand Spofford, bibliotecar al Congresului  ├«ntre anii 1864-1897, a aplicat filosofia lui Jefferson pe o scar─â mare ┼či a transformat Biblioteca Congresului ├«ntr-o institu┼úie na┼úional─â. Spofford a fost responsabil de legea dreptului de autor din 1870, care a pretins tuturor solicitan┼úilor de drepturi de autor trimiterea c─âtre bibliotec─â a dou─â exemplare ale lucr─ârilor lor. Acest lucru a dus la un potop de c─âr┼úi, bro┼čuri, h─âr┼úi, muzic─â, stampe ┼či fotografii.  Confrunt├óndu-se cu un deficit al spa┼úiului de depozitare de la Capitol, Spofford convinge Congresul de necesitatea unei cl─âdiri noi, ┼či ├«n 1873 Congresul a autorizat un concurs pentru a se proiecta planuri pentru noua Bibliotec─â.

├Än 1886, dup─â numeroase propuneri ┼či multe controverse, Congresul a autorizat construirea unei cl─âdiri noi de bibliotec─â ├«n stilul Rena┼čterii italiene, ├«n conformitate cu un design elaborat de arhitec╚Ťii de la Washington, John L. Smithmeyer ┼či Paul J. Pelz.

Autorizarea dat─â de  Congres a fost posibil─â datorit─â din muncii depuse de doi senatori cheie:Daniel W. Voorhees (Indiana),  pre┼čedinte al Comitetului mixt ├«ntre anii 1879-1881 ┼či  Justin S. Morrill (Vermont), pre┼čedinte al Comisiei Senatului pentru cl─âdiri ┼či terenuri.

Library of Congress Great Hall   Jan 2006 jpg jpeg

├Än 1888, generalul Casey Thomas Lincoln, ┼čef al Corpului de Armat─â al Tehnicienilor/Inginerilor, a fost  ├«ns─ârcinat cu, construirea cl─âdirii bibliotecii. Asistent ┼čef a fost Bernard R. Green, care a fost extrem de ata╚Öat de acest proiect  p├ón─â la moartea sa din 1914. ├Äncep├ónd cu anul 1892, un arhitect nou, Edward Pearce Casey, fiul generalului Casey, a ├«nceput s─â supravegheze lucr─ârile de interior, inclusiv decora┼úiunile sculptate ╚Öi pictate de mai mult de 50 de arti┼čti americani.

Atunci c├ónd noua cl─âdire a Bibliotecii Congresului ╚Öi-a deschis por┼úile pentru public la 1 noiembrie 1897, aceasta a fost considerat─â  un monument na┼úional,  fiind cea mai mare, mai costisitoare ┼či  mai sigur─â cl─âdire de bibliotec─â ├«n lume.

Misiunea bibliotecii era ╚Öi este ╚Öi ├«n prezent aceea  de a sprijini Congresul ├«n a-╚Öi ├«ndeplini datoriile constitu╚Ťionale si de a incuraja progresul cunoa╚Öterii ╚Öi al creativit─â╚Ťii ├«n beneficiul poporului american.

expand architecture04 jpg jpeg

Ast─âzi Biblioteca Congresului cuprinde milioane de volume din cele mai diverse domenii . Aceasta  ofer─â servicii diversificate pentru a putea satisface nevoile fiec─ârui utilizator in parte. Acestea sunt : 

┬Ě         Serviciul de duplicare :se realizeaz─â copii ╚Öi reproduceri ale materialelor de╚Ťinute de bibliotec─â disponibile publicului contra unei taxe.

┬Ě         Serviciul ÔÇ×├«ntreab─â un bibliotecarÔÇŁ. Acest serviciu func╚Ťioneaz─â ca un sistem de referin╚Ťe :utilizatorul pune o ├«ntrebare, iar un bibliotecar vine cu r─âspunsuri competente care s─â satisfac─â nevoia de informare a acestuia.

┬Ě         ├Ämprumutul interbibliotecar.

┬Ě         Standarde de bibliotec─â :formate digitale [ex. MARC  21, MODS (Metadata Object Description Standard), MADS (Metadata Authority Description Standard) etc.], standarde digitale de bibliotec─â ╚Öi altele.

┬Ě         Serviciul Na╚Ťional de Bibliotec─â pentru Nev─âz─âtori ╚Öi cu dizabilit─â╚Ťi. Acest serviciu ofer─â o ╚Öans─â tuturor oamenilor, indiferent de defectele fizice ale acestora ;sloganul lor este :ÔÇ×Pentru ca to╚Ťi s─â poat─â citiÔÇŽÔÇŁ.