Incapacitatea interpret─ârii analizei ADN ului genereaz─â falsuri grosolane: Prin╚Ťul Negru al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti este pur ╚Öi simplu o inven╚Ťie jpeg

Incapacitatea interpret─ârii analizei ADN-ului genereaz─â falsuri grosolane: Prin╚Ťul Negru al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti este pur ╚Öi simplu o inven╚Ťie

Analiza ADN-ului nu trebuie s─â devin─â o juc─ârie ├«n m├óna amatorilor de senza╚Ťional ├«n istorie. Cercetarea istoriei trebuie s─â apeleze la metode diverse de investigare a trecutului pentru completarea informa╚Ťiilor oferite de sursele clasice. Incontestabil, paleogenetica este o metod─â de investigare a trecutului biologic al unei persoane, care poate aduce date noi ├«n cunoa╚Öterea istoric─â. ADN-ul ofer─â dou─â tipuri de date care pot completa cunoa╚Öterea istoriei:despre structura familial─â a popula╚Ťiei ╚Öi despre rela╚Ťiile dintre grupuri de popula╚Ťii vechi ╚Öi cele actuale. Practic, filia╚Ťiile stabilite cu ajutorul ADN-ului permit realizarea tabloului genealogic, deoarece markerii de ADN de pe cromozomul Y se transmit exclusiv pe linie patern─â, iar mitocondriile sunt mo╚Ötenite pe linie matern─â.

Paleogenetica nu este o noutate ├«n cercetarea istoriei din Rom├ónia. Mormintele din biserica episcopal─â din R─âd─âu╚Ťi, unde sunt ├«ngropa╚Ťi primii domnitori ai Moldovei, au fost cercetate sistematic de c─âtre arheologii Lia B─âtr├óna ╚Öi Adrian B─âtr├óna, care, pentru analiza ADN-ului, s-au asociat cu speciali╚Öti ├«n paleogenetic─â din Rom├ónia ╚Öi Germania. Speciali╚Ötii Georgeta Cardo╚Ö ╚Öi Alexander Rodewald au explicat foarte clar metodele utilizate ╚Öi rezultatele cercet─ârii paleogenetice ├«ntr-un capitol distinct al monografiei dedicate bisericii din R─âd─âu╚Ťi (Studiu de paleogenetic─â efectuat asupra osemintelor descoperite ├«n mormintele din Biserica ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ din R─âd─âu╚Ťi, pp. 121-168 din volumul Biserica ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ din R─âd─âu╚Ťi. Cercet─âri arheologice ╚Öi interpret─âri istorice asupra ├«nceputurilor ╚Ü─ârii Moldovei, coordonat de Lia B─âtr├óna ╚Öi Adrian B─âtr├óna, Piatra Neam╚Ť, 2012). Datele oferite de paleogenetic─â, referitoare strict la genealogia personajelor din mormintele descoperite, au fost coroborate cu cele din izvoarele scrise ╚Öi cele rezultate ├«n urma cercet─ârilor arheologice. Cercetarea de la R─âd─âu╚Ťi, executat─â cu profesionalism, este un model pentru rolul paleogeneticii ├«n cercetarea istoriei, at├ót prin abordarea interdisciplinar─â, c├ót ╚Öi prin decen╚Ťa interpret─ârilor istoriei.

├Än ultimii ani s-a derulat un nou proiect de cercetare paleogenetic─â a unor morminte atribuite familiei domnitorilor din ╚Üara Rom├óneasc─â. Dac─â primul proiect rom├ónesc de paleogenetic─â, cel de la R─âd─âu╚Ťi, a trecut neobservat de pres─â, proiectul GENESIS a beneficiat de o aten╚Ťie sporit─â a ziari╚Ötilor. Pasiunea pentru istorie a publicului ╚Öi setea de senza╚Ťional a presei au fost alimentate de interpret─âri fanteziste care frizeaz─â amatorismul ├«n cercetarea istoric─â.

Prin╚Ťul Negru al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti este o fantezie periculoas─â

Pe baza asem─ân─ârii inelului din Morm├óntul 10 de la C├ómpulung cu inelul Prin╚Ťului Negru britanic s-a vehiculat existen╚Ťa unui a╚Öa numit ÔÇ×Prin╚Ť Negru al ╚Ü─ârii Rom├óne╚ÖtiÔÇŁ. Botezarea necunoscutului de la Curtea de Arge╚Ö ca Prin╚Ťul Negru de c─âtre istoricii din proiect risc─â adoptarea acestui nume de c─âtre public. Prea des este vehiculat ├«n pres─â acest nume.

Singurele nout─â┼úi aduse de proiectul GENESIS ├«n cunoa╚Öterea personajului din morm├óntul din Curtea de Arge╚Ö sunt culoarea pielii ╚Öi a ochilor, v├órsta de circa 40 de ani la deces, precum ╚Öi ascenden╚Ťa matern─â german─â sau nord-indian─â. ├Än rest, doar zarv─â. O zarv─â de care sunt vinova╚Ťi at├ót ziari╚Ötii care caut─â senza╚Ťionalul pentru a-╚Öi asigura un num─âr c├ót mai mare de cititori, c├ót ╚Öi speciali╚Ötii care doresc publicitatea proiectului lor. Iar din acest spectacol s-a n─âscut Prin╚Ťul Negru al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, o sintagm─â care ├«mbrac─â personajul ├«ntr-o atmosfer─â gen ÔÇ×Harry PotterÔÇŁ.

Foto: B─ât─âlia de la Posada, reprezentat─â ├«n ÔÇ×Cronica pictat─â de la VienaÔÇŁ

640px Chronicon Pictum P0143 A posadai csata1 jpg jpeg

Originea germanic─â a mamei prin╚Ťului na╚Öte fantezii

Singurul c├ó╚Ötig de p├ón─â acum al cercet─ârii ADN-ului prin╚Ťului rom├ón este identificarea tr─âs─âturilor germane sau nord-indiene ale mamei acestuia. Indecizia speciali╚Ötilor din proiect ├«n clarificarea acestui aspect arat─â calitatea incert─â a cercet─ârii. Nu pun la ├«ndoial─â pasiunea ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťele speciali╚Ötilor ├«n genetic─â din proiect, ├«ns─â, fie nu exist─â suficiente informa╚Ťii ├«n bazele de date europene create p├ón─â acum despre paleogenetic─â pentru tr─âs─âturile definitorii ale popula╚Ťiilor din Evul Mediu, fie sunt necesare cercet─âri suplimentare pentru clarificarea acestui aspect. Deocamdat─â pendul─âm ├«ntre dou─â op╚Ťiuni:german─â sau nord-indian─â. Nu este exclus─â niciuna, mai ales ╚Ťin├ónd cont de ponderea popula╚Ťiei cu origini nord-indiene ├«n peisajul demografic din spa╚Ťiul rom├ónesc cel pu╚Ťin ├«ncep├ónd cu secolul al XIV-lea, potrivit documentelor p─âstrate.

CITE╚śTE ╚śI Pe urmele Prin┼úului Negru al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti

Citesc prin pres─â c─â mama prin╚Ťului nostru, adic─â so╚Ťia lui Basarab I, ar fi fost din familia nobililor Lackfi din Ungaria. Istoricii care sus╚Ťin aceast─â interpretare se bazeaz─â pur ╚Öi simplu pe originea german─â a familiei Lackfi, al c─âror str─âmo╚Ö, Hermann, ar fi venit din N├╝rnberg. Familia Lackfi a dominat via╚Ťa politic─â din regatul Ungariei la mijlocul secolului al XIV-lea, mul╚Ťi dintre membrii ei fiind numi╚Ťi voievozi ai Transilvaniei de c─âtre regele Ludovic I. Potrivit cronicarului Simon de Keza, Hermann, fondatorul neamului, ar fi venit ├«n Ungaria ├«mpreun─â cu regina Gisela, care a fost prima so╚Ťie a regelui ╚śtefan I al Ungariei.

├Äns─â de la originea german─â a familiei nobile Lackfi ╚Öi p├ón─â la ├«nrudirea lor cu Basarabii este cale lung─â. Tot ADN-ul ne spune c─â prin╚Ťul nostru a decedat ├«n jurul v├órstei de 40 de ani. Dac─â a fost ├«ngropat ├«nainte de 1350, cum spun speciali╚Ötii, rezult─â c─â s-a n─âscut c├óndva la ├«nceputul secolului XIV, ├«ntre 1300-1310.

Fondatorul ramurii Lackfi a neamului lui Hermann a fost Lack, nobil al c─ârui familie st─âp├ónea de peste un secol un domeniu feudal ├«n comitatul Hunedoara. Lack a urcat ├«n ierarhia nobiliar─â ├«n anturajul regelui Carol Robert. El nu a avut mari demnit─â╚Ťi, ├«ns─â credin╚Ťa sa fa╚Ť─â de rege a preg─âtit ascensiunea politic─â a fiilor s─âi. Lack ar fi putut s─â i se al─âture lui Carol Robert abia dup─â moartea voievodului Ladislau Kan, deci dup─â 1315. ├Änainte de ascensiunea sa politic─â st─âp├ónea c├óteva sate din apropierea cet─â╚Ťii Deva, fieful voievodului amintit. Adic─â Lack nu avea o pozi╚Ťie politic─â ├«n Ungaria suficient de pronun╚Ťat─â la ├«nceputul secolului al XIV-lea ├«nc├ót s─â fi trezit un interes pentru un mariaj din partea lui Basarab I.

Istoricii care sus╚Ťin c─â Margareta, mama prin╚Ťului nostru ╚Öi so╚Ťia lui Basarab, ar fi fost din familia Lackfi doar pe baza genelor germane (sau nord-indiene) uit─â alte informa╚Ťii oferite de izvoare. ├Än 1372, domnitorul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, Vladislav-Vlaicu, i-a d─âruit nobilului Ladislau Dobokai din Transilvania mai multe mo╚Öii din ╚Üara F─âg─âra╚Öului. ├Än scrisoarea de dona╚Ťie, voievodul muntean a invocat de mai multe ori leg─âtura lor de s├ónge, ├«n sintagme care trimit la un str─âmo╚Ö comun. Unii istorici spuneau c─â ar fi fost vorba de un mariaj consumat la mijlocul secolului al XIV-lea. ├Äns─â perioada de glorie politic─â a familiei Dobokai s-a consumat la sf├ór╚Öitul secolului al XIII-lea ╚Öi la ├«nceputul celui urm─âtor, urm├ónd apoi c├óteva decenii de ie╚Öire din peisajul politic. ├Äns─â ├«nainte de 1290, Mikud a fost ban de Severin, deci ├«n vecin─âtatea st─âp├ónirilor familiei lui Basarab. Nu ├«nt├ómpl─âtor Vladislav-Vlaicu l-a evocat pe banul Mikud ├«n documentul din 1372. Singura interpretare posibil─â a acestui document este identificarea so╚Ťiei lui Basarab I cu o membr─â a familiei Dobokai, posibil o fiic─â a banului de Severin, Mikud (detalii ├«n cartea mea, Structura nobilimii din Transilvania ├«n epoca angevin─â, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, pp. 184-192).

╚Üin├ónd cont de contextul politic, de pozi╚Ťia ├«n ierarhia nobiliar─â ╚Öi de posibilele interese ale lui Basarab sau ale tat─âlui s─âu Tihomir ├«n jur de 1300, c─âs─âtoria cu o fiic─â a banului Mikud este mult mai plauzibil─â dec├ót cu o fat─â din familia Lackfi. Lack a cunoscut ascensiunea politic─â dup─â momentul na╚Öterii prin╚Ťului nostru, pe c├ónd Mikud ╚Öi familia sa erau ├«n plin─â glorie ├«n jur de 1300. Genele germane ale mamei prin╚Ťului de la Curtea de Arge╚Ö pot fi identificate printre mariajele str─âmo╚Öilor banului Mikud.

Falsa problemă a originii cumane a Basarabilor, între șarmul lui Neagu Djuvara și fanteziile unor istorici

 Autorii proiectului sus╚Ťin c─â ├«nc─â nu s-au g─âsit gene cumane pe linie matern─â, ├«ns─â mai a╚Öteapt─â analiza cromozomilor Y, pe linie patern─â. Deci putem sta deocamdat─â lini╚Öti╚Ťi, cel pu╚Ťin dup─â mam─â domnitorii no╚Ötri nu au fost cumani, au doar origini germane sau nord-indiene. Ce importan╚Ť─â are originea cuman─â a Basarabilor? P├ón─â la apari╚Ťia c─âr╚Ťii lui Neagu Djuvara prea rar se discuta despre posibila origine cuman─â a dinastiei muntene. De╚Öi teoria avea peste 100 de ani de istorie. ├Äns─â a fost necesar ╚Öarmul de povestitor al istoriei al lui Neagu Djuvara pentru a se ├«ncinge spiritele, mai ales printre adep╚Ťii originii pur rom├óne╚Öti.

Foto:Eduard de WoodStock, Prin┼ú de Wales, numit ┼či Prin┼úul Negru al Angliei, reprezentat ├«ntr-o cronic─â de epoc─â

foto guliver getty images 1 jpg jpeg

Nu se poate contesta asimilarea popula╚Ťiilor migratoare de c─âtre rom├óni ├«n primele decenii ale mileniului II. Migratorii vin, stau o vreme ╚Öi doar despre unii ╚Ötim c─â pleac─â mai departe. Toponimele ╚Öi chiar onomastica ne arat─â urmele cumanilor, pecenegilor, uzilor etc. Indiferent de temperatura la care se ├«ncing spiritele na╚Ťionaliste, asimilarea acestor migratori este evident─â. ├Än condi╚Ťiile ├«n care migratorii sunt cuceritori, este firesc s─â accept─âm c─â liderii lor au controlat politic spa╚Ťiul rom├ónesc. Istoria nu poate fi falsificat─â pentru c─â nu ne place. Peste noi, rom├ónii, au trecut de prea multe ori str─âinii, ca s─â putem respinge amestecul genetic.

Discu╚Ťia despre originea cuman─â a Basarabilor a ├«nceput cu peste 100 de ani ├«n urm─â din cauza numelor Basarab ╚Öi Tihomir. O discu╚Ťie fireasc─â, deoarece nu sunt nume specifice rom├ónilor. Basarab a fost preluat mai t├órziu mai mult pentru pretinse ascenden╚Ťe domne╚Öti.

Coautorul proiectului, Alexandru Simon, face apel la un studiu f─âcut ├«n Occident pe ADN-ul mai multor persoane care au numele Basarab, despre ale c─ârui rezultate ╚Ötia, dar, misterios, nu le-a f─âcut publice pentru diverse motive. Prea mult─â zarv─â pentru nimic. Dac─â ├«n Occident numele de familie pot reflecta o oarecare continuitate pe mai multe secole chiar, nu este aceea╚Öi situa╚Ťie ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc. Foarte t├órziu s-au format numele de familie la rom├óni. De ce oare sunt ╚Öi azi foarte multe patronime identice cu prenumele, mai ales ├«n sudul Carpa╚Ťilor? Numele Basarab purtat de peste 100 de persoane identificate de autorii faimosului studiu occidental nu are nicio leg─âtur─â cu familia domnitoare Basarab. A╚Öa c─â nu au cum s─â clarifice originea cuman─â a Basarabilor. ├Änc─â un studiu f─âr─â sens. Dar care d─â bine la public.

C├ót timp bazele de date din lume nu permit definirea clar─â a caracteristicilor popula╚Ťiei cumane, orice cercetare a originii cumane a Basarabilor pe baza ADN-ului na╚Öte pure fantezii. Mai ales ├«n lumea amatorilor de istorie, ziari╚Öti sau cercet─âtori deopotriv─â. Iar cercetarea trebuie s─â se bazeze pe probe din morminte, nu pe personaje cu ├«nchipuite ascenden╚Ťe ├«n familia domnitoare.

Paleogenetica este o ╚Ötiin╚Ť─â, nu o juc─ârie

Este incontestabil─â importan╚Ťa paleogeneticii ├«n cercetarea istoriei, mai ales pentru stabilirea genealogiei ╚Öi a tr─âs─âturilor specifice unor grupe de popula╚Ťii ├«n anumite perioade istorice. Istoria are nevoie de metode multiple de cunoa╚Ötere, de cercetare, ├«ns─â datele ob╚Ťinute trebuie s─â fie analizate cu responsabilitate ╚Öi f─âr─â fantezii. Vreau ├«ns─â s─â atrag aten╚Ťia asupra riscului prelucr─ârii fanteziste a datelor ob╚Ťinute prin analiza ADN-ului.

Cercetarea de la R─âd─âu╚Ťi este un model de profesionalism ╚Öi decen╚Ť─â ├«n cercetarea istoriei cu ajutorul paleogeneticii. Un model care invit─â la medita╚ŤieÔÇŽ