Hells Angels: istoria celui mai controversat club de motocicliști din lume jpeg

Hells Angels: istoria celui mai controversat club de motocicliști din lume

­čôü Curiozit─â┼úile ┼či culisele istoriei
Autor: Alexandra ╚śerban; Andreea Lup╚Öor

Hells Angels Motorcycle Club este cel mai faimos club de motocicli╚Öti din lume. Admira╚Ťi, huli╚Ťi, condamna╚Ťi sau idolatriza╚Ťi, motocicli╚Ötii HAMC st├órnesc sentimente variate ├«n s├ónul societ─â╚Ťilor unde sunt activi, numai indiferen╚Ť─â nu. ╚śi asta de mai bine de ╚Öapte decenii, de la ├«nfiin╚Ťarea clubului ├«n 1948. Cine sunt ├«ns─â ÔÇ×├«ngerii iaduluiÔÇŁ?

Hells Angels Motorcycle Club a fost fondat ├«n Fontana, California, ├«n 1948. Era la c├ó╚Ťiva ani dup─â r─âzboi, c├ónd motocicletele erau ieftine datorit─â surplusurilor militare, iar veteranii ├«ntor╚Öi de pe front aveau probleme ├«n a se readapta la via╚Ťa lini╚Ötit─â, lipsit─â de aventuri. Fondatorul clubului a fost, se pare, un anume Otto Friedli, care p─âr─âse╚Öte grupul Pissed Off Bastards, unul din primele cluburi de motocicli╚Öti ├«nfiin╚Ťate dup─â r─âzboi, ╚Öi decide s─â-╚Öi ├«nfiin╚Ťeze un club propriu.

Originile denumirii de Hells Angels trebuie c─âutate tot ├«n istoria r─âzboiului, c├ónd Hell's Angels era o porecl─â popular─â pentru escadrilele de bombardiere din Primul ╚Öi Al Doilea R─âzboi Mondial. La momentul fond─ârii HAMC, ├«n S.U.A., mai ales ├«n California, au luat na╚Ötere mai multe cluburi de motocicli╚Öti, f─âr─â ca acestea s─â fie asociate ├«ntre ele. Totodat─â, ├«n anii '50, au ap─ârut mai multe cluburi Hells Angels, care s-au unit dup─â c├ó╚Ťiva ani, stabilind un set comun de criterii pentru admitere.

La ├«nceput, Hells Angels a fost un fenomen exclusiv californian, dar din 1961 el dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele statului ╚Öi se extinde chiar dincolo de grani╚Ťele americane:primul club din afara Californiei a ap─ârut ├«n Auckland, New Zealand, ╚Öi a fost apoi urmat de altele pe coasta de est a Americii ╚Öi din zona Midwest. Prima filial─â sud-american─â a fost ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1984, la Rio de Janeiro, iar ├«n 1993 motocicli╚Ötii au ajuns ╚Öi ├«n Africa, la Johannesburg. Ast─âzi, clubul are 230 de filiale ├«n ├«ntreaga lume, inclusiv ├«n Turcia, care a devenit, ├«n 2009, prima ╚Ťar─â musulman─â ├«n care exist─â o filial─â Hells Angels.

1280px Hells Angels New York by David Shankbone jpg jpeg

Clubul a devenit faimos încă din anii '50-'60, când imaginea sa a fost popularizată pe marile ecrane, prin filmul The wild one, din 1954, cu Marlon Brando, și în scris, prin relatarea jurnalistului Hunter S. Thompson. În 1966, controversatul Thompson petrece un an alături de HAMC și publică ulterior Hell's Angels:The Strange and Terrible Saga of the Outlaw Motorcycle Gangs, prima și cea mai importantă incursiune necenzurată în lumea motocicliștilor Hells Angels.

Club de motocicliști sau sindicat de crimă organizată?

├Än Statele Unite, Hells Angels este catalogat de c─âtre autorit─â╚Ťi drept sindicat de crim─â organizat─â. Membrii clubului resping ├«ns─â ideea potrivit c─âreia HAMC este un club de delincven╚Ťi sau o organiza╚Ťie criminal─â. Ei sus╚Ťin c─â HAMC este doar un club pentru iubitorii de motociclete, reuni╚Ťi pentru organizarea unor evenimente precum c─âl─âtorii de grup, petreceri ╚Öi mitinguri, ╚Öi c─â activitatea criminal─â a unor membri nu reflect─â ├«ntreaga activitate ╚Öi filosofie a clubului. Cu toate acestea, cazierele multor membrii HAMC sunt mai mult dec├ót edificatoare:arest─âri ╚Öi condamn─âri pentru trafic de droguri, v─ât─âm─âri corporale, posesiuni ilegale de arme ╚Öi chiar crime. Pe de alt─â parte, clubul organizeaz─â periodic evenimente caritabile, ├«n general pentru veteranii de r─âzboi ╚Öi copiii defavoriza╚Ťi. Acest contrast a inspirat unul din motto-urile clublui, cu o u┼čoar─â not─â victimizatoare:ÔÇ×When we do right, nobody remembers. When we do wrong, nobody forgetsÔÇŁ (ÔÇ×C├ónd facem un bine, nimeni nu ├«╚Öi aduce aminte. C├ónd facem un r─âu, nimeni nu uit─âÔÇŁ).

Însemnele îngerilor

Hells Angels logo jpg jpeg

Motocicli╚Ötii Hells Angels pot fi recunoscu╚Ťi u╚Öor dup─â gecile din piele sau denim cu logo-ul capului de mort ├«naripat, acronimul HAMC ╚Öi, uneori, num─ârul 81 (care reprezint─â literele H ╚Öi A, a opta, respectiv prima liter─â din alfabet). Frank Sadilek, fost pre┼čedinte al filialei din San Francisco, a fost cel care creat logo-ul, iar culorile ┼či forma emblemei ÔÇô ├«nainte de 1953 ÔÇô au fost copiate dup─â ├«nsemnele Escadrilei de Lupt─âtori 85 ┼či al Escadrilei de Bombardiere Medii 552.

Hells Angels folose┼čte un sistem de grada┼úii similar cu cel al militarilor. De┼či nu se ┼čtie oficial care este ├«nsemn─âtatea fiec─ârei medalii, acestea indic─â ac┼úiuni sau credin┼úe specifice ┼či importante ale fiec─ârui motociclist. Culorile oficiale ale clubului sunt scrisul ro┼ču, pe un fundal alb ÔÇô de unde vine ┼či porecla clubului, ÔÇ×Ro┼ču ┼či AlbÔÇŁ.

Highway to Hells Angels:cum s─â devii un ÔÇ×├«nger al iaduluiÔÇŁ

Pentru a face parte din faimosul grup Hells Angels, candidatul trebuie s─â aib─â un carnet de conducere valabil, o motociclet─â cu motor de peste 750 centimetri cubi ┼či, bine├«n┼úeles, atitudinea potrivit─â. Se spune c─â grupul ├«i exclude pe cei acuza╚Ťi c─â ar fi molestat copii sau persoane care au dorit s─â poli┼úi┼čti sau gardieni de penitenciar.

Dup─â un proces de selec┼úionare lung ┼či bine etapizat, candidatul are mai ├«nt├ói dreptul s─â stea ÔÇ×prin preajm─âÔÇŁ, adic─â e invitat la c├óteva evenimente ale clubului ┼či ├«i cunoa╚Öte membrii la diverse puncte de ├«nt├ólnire.

Dac─â dore╚Öte s─â continue procesul de selec┼úie, candidatul este apoi chemat s─â devin─â un ÔÇ×asociatÔÇŁ, statut care poate fi de┼úinut p├ón─â la doi ani. La finalul acestui stagiu, el trece ├«n r├óndul membrilor ÔÇ×posibiliÔÇŁ ┼či particip─â la activit─â┼úi, f─âr─â s─â aib─â, ├«ns─â, drept de vot. Ultima etap─â este cea a membrulului ÔÇ×cu drepturi deplineÔÇŁ. Pentru aceasta, candidatul trebuie s─â primeasc─â voturile tuturor membrilor, s─â fie acceptat ├«n unanimitate. P├ón─â la acest moment, trebuie s─â ├«i fi cunoscut pe to┼úi membrii, din toate sectoarele, ┼či s─â fi r─âspuns ├«ntreb─ârilor lor cu privire la inten┼úiile sale de a deveni membru. Prime┼čte apoi toate ├«nsemnele clubului ┼či particip─â la o ceremonie de ini┼úiere, unde jur─â credin┼ú─â clubului. Interesant este, totu┼či, c─â ├«nsemnele nu ├«i apar┼úin noului membru, ci clubului, ┼či trebuie predate atunci c├ónd acesta se hot─âr─â┼čte s─â p─âr─âseasc─â grupul.